Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, Anul I

Judetul Vaslui

Echipa: Gifu Sorina Georgiana

Vasilache Daniela

2011
 Judetul Vaslui
Cuprinde un teritoriu situat in partea de Est a tarii, in zona
centrala a Podisului Moldovenesc.
Limitele acestei intinderi sunt: Nord

Vest Est

Sud
 Intr-o regiune in care depozitele sunt de o mare monotonie litologica,
putin fosilifere, iar aflorimentele sunt rare, primele informatii geologice
sunt cu totul sporadice.

Desi teritoriul cuprins pe foaia Birlad face parte din aceeasi mare
unitate morfologica – Podisul Moldovenesc – se constata diferente in ceea
ce priveste relieful dezvoltat in regiune.
 Astfel, in partea de N-E interfluviile, in
general rotunjite si cu aceeasi altitudine, dau
regiunii aspectul unui plan denumit “Campia
Colinara a Elanului”.

Spre S, intre Siret si Birlad, unde zona

este alcatuita din depozite mai noi (Pliocen
Mediu si Superior), aspectul reliefului se
schimba. Acest caracter de tinerete al reliefului
se manifesta prin predominarea proceselor de
eroziune care favorizeaza formarea de taieturi
verticale adanci.
Caracterizare geologica

Cea mai mare parte a teritoriului

foii Birlad corespunde depresiunii
medio-jurasice a Birladului.
Paleozoic

Paleozoicul explorat prin foraje corespunde

cuverturii platformei moldovenesti.

Nord (sectorul Vaslui-Husi-

Valea Prutului): formatiuni
din depozite din S i l u r i a n
(calcare cenusii negricioase,
microgranulare);

Sud (zona Crasna) : urme

ale Devonianului
I n f e r i o r (alternante de
gresii cuartoase, violacee
si argile dure, brun-
violacee).
Mezozoic

1. T r i a s i c u l (prelungirea N-Dobrogeana)

- la Est de Valea Birladului: argile brun-socolatii,cuiburi de

anhidrit;

- Vestul foii Barladului:

• partea superioara (dolomite cenusii cu diaclaze de
anhidrit);

• partea inferioara (calcare fine criptocristaline cu

intercalatii subtiri de argile verzui si gresii
calcaroase cenusii).

2. J u r a s i c (depresiunea Birladului)

3. C r e t a c i c (cuvertura platformei moldovenesti)

 Neozoic
Cuvertura de depozite neozoice este formata din:
1. P a l e o g e n (gresii calcaroase, marne verzui compacte din
Eocen)
2. N e o g e n
3. C u a t e r n a r :

Pleistocen:
• Pleistocen Inferior (alternante de pietrisuri, nisipuri si
mai rar argile cu structura torentiala);
• Pleistocen Mediu (nisipuri prafoase galbui lipsite de
resturi fosile);
• Pleistocen Superior (pietrisuri, nisipuri grosiere si
nisipuri argiloase, aparand si resturile de mamifere
fosile);

Holocen:
• Holocen Inferior (pietrisuri, nisipuri, depozite loessoide);
• Holocen Superior (aluviuni recente din lunci si albii
majore).

La zi apar numai depozitele Sarmatianului mediu si mai tinere.

 Resurse minerale şi perspective economice

Platforma Moldovei, si implicit Podisul Birladului, este în general săracă în resurse minerale
utile de importanţă economică naţională. Cele mai răspândite sunt nisipurile, gresiile şi calcarele
oolitice din cuprinsul depozitelor neogene, utilizate ca material de construcţie.

•Calcarele sunt exploatate pentru nevoi locale, construcţii şi drumuri. Unele se pot prelucra
pentru lucrări ornamentale.

•Ape minerale cu proprietăţi curative se cunosc la Pungeşti, Moara Grecilor, Munteni de Jos,
Crasna, Husi, Dranceni etc. Sunt considerate printre apele cu mineralizaţia cea mai bogată din
ţară şi care posedă calităţi terapeutice deosebite în afecţiuni reumatice şi gastro-intestinale .
Tectonica
Fiind parte componenta a unei unitati geostructurale de platforma, regiunea de
studiucuprinde 2 etaje structurale distincte: soclul cristalin si cuvertura sedimentara.

Pe parcursul a peste 1 mld de ani aceasta zona a suferit doar miscari

epirogenetice, cele negative avand ca efect transgresiuni marine si sedimentare, iar
cele pozitive regresiuni marine si denudari .

In general, se accepta faptul ca miscarile geodinamice care au afectat Platforma

Moldoveneasca nu au avut efecte rupturale sau plicative, exceptand faliile orientate
N-S.
 Bibliografie

1.V. Mutihac, L. Ionesi, 1973, Geologia României, Editura Tehnică, 642 p.,
Bucureşti
2.V. Mutihac, 1990, Structura geologică a teritoriului României, Editura
Tehnică, 418 p., Bucureşti
3.Patriche, Cristian-Valeriu, 2005, Podişul Central Moldovenesc dintre
râurile Vaslui şi Stavnic : studiu de geografie fizică, Editura Terra
Nostra, 257 p, Iaşi
4.Hartă geologică 1:200.000, Bîrlad 22
5.www.stratigraphy.org
6.ro.wikipedia.org/wiki/
7.http://www.google.ro/images?client=firefox-a&rls=org.mozilla%3Aen-US
%3Aofficial&hl=ro&source=imghp&biw=1152&bih=725&q=vaslui&btnG=
C%C4%83uta%C5%A3i+imagini&gbv=2&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai
Va multumim pentru atentie!