Lucrare de disertaţie

Ing. Paula Tătar

 Introducere

 Scopul lucrării este de a realiza o analiză a stadiului actual al

cercetărilor în domeniul structurilor din materiale compozite şi de a

aduce contribuţii teoretice pentru folosirea materialelor compozite în
reabilitarea structurală

 Lucrarea detaliază soluţii moderne de reabilitare şi consolidare a

clădirilor existente prin utilizarea unor materiele cu performanţe

superioare celor deja existente – materialele compozite
 Concepţia de bază a Structura materialului
materialelor compozite este
folosirea asociată a unor materiale compozit
cu proprietăţi cunoscute pentru
obţinerea unui material nou cu faza discontinuă, cunoscută
proprietăţi superioare şi posibilitatea sub denumirea de armătură
de dirijare a acestor proprietăţi.
sau ranforsant
faza continuă, cunoscută sub
Caracteristici ale denumirea de matrice sau
masă de bază;
materialelor compozite adaosurile tehnologice.
Mărimea şi distribuţia armăturii
Concentraţia
Omogenitatea
Orientarea armăturii
Distribuţia concentraţiei
particulelor
 Matricea este masa de bază al compozitului, iar armatura este
constituită din elemente insolubile în masa matricei

Cateva funcţiuni ale matricei: Cateva funcţiuni ale armăturii

 armătura contribuie la creşterea rigidităţii

 stabileşte forma definitivă a produsului şi rezistenţei compozitului în principal după
direcţia fibrelor, deşi nu sunt excluse unele
contribuţii "laterale“
 înveleşte fibrele
 creşterea rigidităţii şi a rezistenţei
 păstrează armăturile la distanţe compozitului este proporţională cu
fracţiunea volumetrică de fibră dispusă
corespunzătoare transmiterii eforturilor paralel cu direcţia efortului aplicat

 împiedică flambajul fibrelor  în cazul unor anumite fracţiuni volumetrice

de fibră şi dispuneri geometrice ale
armăturii, rezistenţa şi rigiditatea la
 asigură contribuţia principală la stabilirea tracţiune a compozitului cresc prin sporirea
rigidităţii relative a armăturii faţă de matrice
rezistenţei şi rigidităţii în direcţia normală
pe fibre
 fibrelor li se cere să aibă variaţii reduse ale
rezistenţelor individuale, caracteristici
 permite redistribuirea concentrărilor de geometrice uniforme şi stabilitatea
proprietăţilor în timpul operaţiunilor de
tensiuni şi deformaţii evitând propagarea manipulare şi punere în operă.
rapidă a fisurilor prin compozit;
 Produse compozite pentru reabilitarea structurală
Compozite polimerice
armate cu fibre din sticlă
Compozite polimerice
armate cu fibre din carbon
Compozitele polimerice
armate cu fibre aramidice
Cele mai uzuale produse
-platbande cu fibre unidirecţionale sau
cu ţasături neechilibrate, cu armătură
dirijată proponderent pe direcţie
longitudinală.
-ţesături bidirecţionale echilibrate,
neimpregnate
-platbande preimpregnate
unidirecţionale
-fascicule din fibre unidirecţionale,
neimpregnate folosite pentru
înfăşurarea elementelor din materiale
tradiţionale
-fascicule din fibre unidirecţionale
prepregnate pentru înfăşurare
-platbande prefabricate şi întărite,
care se ataşează de elementele
consolidate cu ajutorul adezivilor
 Consolidarea structurilor cu compozite
AVANTAJELE CONSOLIDĂRILOR DEZAVANTAJELE CONSOLIDĂRILOR
CU COMPOZITE CU COMPOZITE
• REZISTENŢĂ ULTIMĂ RIDICATĂ • PERFORMANŢE DE REZISTENŢĂ LA FOC
REDUSE
• GREUTATE MICĂ
• DETERIORĂRI MECANICE CAUZATE DE
OBIECTE TĂIETOARE
• GROSIME MICĂ

• DEGRADARE SUPERFICIALĂ DATORITĂ

• DURABILITATE
EFECTULUI RADIAŢIILOR
ULTRAVIOLETE
• NU NECESITĂ ÎNTREŢINERI
• ALUNGIRE LA RUPERE MAI MICĂ DECÂT
• VARIETATE MARE A SISTEMELOR CEA A OŢELULUI

• TIMP DE EXECUŢIE REDUS • COST RELATIV RIDICAT

• REZISTENŢĂ RIDICATĂ LA IMPACT

 Soluţii de consolidare a stâlpilor

Consolidarea stâlpilor din beton

armat cu ajutorul CPAF se
realizează usor, deoarece
aplicarea straturilor compozite se
poate face de către lucrători cu o
calificare medie, nu sunt
necesare dispozitive complicate,
iar răşinile polimerice utilizate se
pot întări la temperaturi
obişnuite.
a.înfasurarea ţesăturii primpregnate
b.fâşii preimpregnante sau lipite cu adezivi
c.cămăşuieli prefabricate aplicate prin lipire
d.înfăşurarea cablurilor compozite preimpregnate
e.sistem automat de înfăşurarea, f.injectarea raşinilor
sub presiune
 Concluzii
În contextul în care se pune un accent deosebit pe:
-protecţia mediului înconjurator
-economia de resurse materiale şi umane prin crearea şi
dezvoltarea unor tehnologii de fabricaţie şi execuţie, care
să fie folosite atât în cadrul noilor construcţii inginereşti
cât şi la reabilitarea şi consolidarea structurilor existente,
folosirea materialelor compozite trebuie să constituie o
preocupare pentru toţi cei care lucrează în domeniul
proiectării şi execuţiei construcţiilor.
Facultate: CONSTRUCŢII DE MAŞINI
Specializare: IMRTI

Ing. Paula Tătar