Proiect CRED

2.1. Profilul de formare al elevului din perspectiva

competențelor-cheie (1/5)

Diapozitivul nr. 1
Disciplina Limba și literatura  română contribuie la formarea și la dezvoltarea
competențelor-cheie, fiind esențială în procesul de învățare pe toată durata vieții.
La sfârșitul clasei a VIII -a, în urma studierii limbii române, elevul își va dezvolta
abilități menite să-l ajute la integrarea sa în societate.
Profilul de formare al absolventului este structurat pe baza a opt competențe-cheie
 ciclului primar îi corespunde un nivel
elementar de dezvoltare al competenţelor cheie.
ciclului gimnazial şi al primilor doi ani din învăţământul secundar superior,
  corespunzător duratei  învăţământului obligatoriu, un absolvent trebuie să
deţină competenţele cheie la un nivel funcţional.
  la finalul  învăţământului preuniversitar( post-obligatoriu), un absolvent
va deţine un nivel dezvoltat al competenţelor cheie, care va permite
diversificarea, pentru viitorul traseu educaţional şi profesional
Diapozitivul nr. 2
        
Competență cheie clasa a IV-a clasa a VIII-a
 
- Căutarea, colectarea, procesarea de
- Identificarea de fapte,
informaţii și receptarea de opinii,
  opinii, emoţii în mesaje orale
idei, sentimente într-o varietate de
sau scrise, în contexte
Comunicare mesaje ascultate/ texte citite
familiare de comunicare
în limba - Exprimarea unor informaţii, opinii,
- Exprimarea unor gânduri,
idei, sentimente, în mesaje orale sau
maternă păreri, emoţii în cadrul unor
scrise, prin adaptarea la situaţia de
mesaje simple în contexte
comunicare
familiare de comunicare
-Participarea la interacţiuni verbale
-Participarea la interacţiuni
în diverse contexte şcolare şi
verbale în contexte familiare,
extraşcolare, în cadrul unui dialog
pentru rezolvarea unor
proactiv
probleme de şcoală sau de
viaţă
2.2.a.Sinteză pentru activități metodice (2/5)

Este importantă lectura transversală a programelor școlare,

la aceasta contribuind analiza progresiei competențelor și
a corelării acestora cu activitățile de învățare.
Structura programei școlare include următoarele
componente:
 notă de prezentare;
 competenţe generale;
 competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
;
 conţinuturi ;
 sugestii metodologice.
Clasa a V-a, secția maghiară

Competența generală
- Receptarea textului oral în diverse situații de
comunicare
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.3.
1.1.Identificarea unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a
emoțiilor, din diverse texte orale, pe teme familiare,
monologate sau dialogite
1.2.Deducerea sensului unui cuvânt necunoscut prin
raportare la tema textului audiat, la context și/sau la
clarificările oferite de interlocutor
2.3. Prezentarea unor informaţii, idei și emoții, pe baza
unei structuri – de tip narativ, descriptiv, explicativ –
oferite ca model
Exemple de activități de învățare:

 Identificarea cuvintelor noi în textul

audiat, cu scopul clarificării sensului
acestora, apelând la contextul lingvistic, la
dicționar sau la profesor.
 Ascultarea cântecului „Într-o nu știu care
seară”.
 Identificarea intenției de comunicare din
textul cântecului. Exerciții cu elemente
paraverbale (mimică), în scopul
aprofundării unor verbe.
 Formularea unor aprecieri personale
referitoare la textele citite/ascultate (prin
alegerea unor emoticoane).
 Executarea unor instrucțiuni audiate
(reguli ale jocului cu mingea de baschet)
2.3.a.Sinteză pentru activități metodice (3/5)

Proiectarea didactică reprezintă un demers

complex în desfășurarea activității
instructiv- educative.
Proiectarea activității didactice  presupune:
Lectura programei
Planificarea calendaristică
Proiectarea unităților de
 învățare.
Competenţele specifice se
definesc pe obiect de studiu
şi se formează pe parcursul
unui an şcolar.

Ele sunt derivate din

competenţele generale,
fiind etape în dobândirea
acestora.

Competenţelor specifice li
se asociază prin programă
unităţi de conţinut.
Demersul didactic trebuie
să vizeze clar competențele
Se va ține cont și de următoarele elemente în vederea
formării progresive:

corelarea planificării cu proiectarea unității de învățare;

 selectarea competențelor specifice;
 corelarea conținuturilor cu competențele specifice;
selectarea activităților de învățare;
 stabilirea formelor de organizare a activității, a
metodelor și a mijloacelor de învățământ;
 stabilirea modului de evaluare.
2.4.a. Sinteză pentru activități metodice (4/5)

 Competenţa de comunicare este considerată

o capacitate globală care cuprinde capacităţi
comunicative ale indivizilor dobândite de-a
lungul vieţii.
Dintre metodele aplicate la clasă la secția
maghiară putem aminti următoarele:
jocul silabelor
Jurnalul dublu
Metoda cadranelor
Brainstormingul

Turul galeriei
Pălăriile gânditoare
2.6.a. Dincolo de trunchiul comun:
programa de opțional (5/5)

Privite prin prisma documentelor reglatoare, tipurile de

opțional disciplină nouă sunt:
Opţionalul la nivelul disciplinei
Opţionalul la nivelul ariei curriculare
Opţionalul la nivelul mai multor arii
Opţional propus:
 Comunicare în limba română
Clasa: a VI-a
Nr. de ore: 1 oră/săptămână
 3.Utilizarea corectă a limbii române în producerea şi
receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare
 COMPETENŢE SPECIFICE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

3.1
Receptarea adecvată a sensului unui - exerciţii de vocabular
mesaj transmis prin diferite tipuri de - exerciții de elaborare a rezumatelor
texte textelor citite
- exerciţii de identificare şi ordonare a
secvenţelor narative dintr-un text dat,
în vederea rezumării acestuia;

3.4
Redactarea textelor cu destinaţii di­ - exerciții de structurare a detaliilor în
verse jurul ideii principale;
- exerciții de exprimare a unor
aprecieri personale referitoare la
textele epice şi lirice studiate;
- exerciții de relatare a unor fapte/
întâmplări;