Sunteți pe pagina 1din 10

Curs DESIGN

nr. 4

Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU


Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

Condiţiile social-economice în care se dezvoltă DESIGN-ul:

Marile expoziţii internaţionale de la sf .sec. XIX, înc. sec. XX –1851, 1867, 1889, 1900

 Apar preocupări pentru preţ, desfacere, cantitate, rentabilitate, funcţionalitate la care se adaugă probleme legate de
frumuseţea produsului odată cu saturarea pieţelor în condiţiile unei uniformizări a proprietăţii produselor.

Apar primele Şcoli de Arte şi Meserii.

Tezele lui William Morris şi John Ruskin, Anglia sec XIX - tezele funcţionaliste maşinoclaste susţin teza designului
contemporan volatilist - odată ce s-a ieşit din era maşinistă, produsele trebuie să fie frumoase, logice prin funcţionalitatea
lor şi să producă satisfacţie utilizatorilor, acest punct de vedere a determinat apariţia prevalenţei funcţionaliste, ceea ce a
mărit prăpastia considerării inutilităţii artei în producţie, arta văzută ca lux sau risipă de forţă de muncă.

 Jugendstil în Germania și Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau "Secesionism", în Viena, Austria, ambele inspirate de, dar și grupate ideatic în jurul periodicul
de avangardă vienez Jugend (Tinerețe).

Dezvoltarea Industriei- dezvoltarea esteticii industriale

Sex XIX-XX Paul Soriau- doctrina funcţionalismului “forma este expresia făţişă a funcţiei sale”(Etienne Soriau)

SUA creşterea puterii economice necesită schimbări radicale de percepţie şi concepţie

După 1907, Muthesius –”Deutscher Werkbund”

Intervalul antebelic – propune elemente ale teoriei funcţionaliste -apare doctrina designului

Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU


Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

Perioada modernă

 1918- 1920 – apar curente noi în artă şi arhitectură, constructivismul sovietic, neoplasticismul olandez, şcoala de la Bauhaus, Le
Corbusier şi avangarda artistică europeană ; orientarea naţionalistă şi conştiinţa realităţii ştiintifice-industriale a epocii

 reproiectarea de numeroase produse, produce efecte în perspectivă, prin abordarea superioară a decorativismului primei perioade
istorice de dezvoltare a designului industrial

Le Corbusier – promoter al maşinismului şi al design-lui în toate domeniile


(urbanism, industrializarea construcţiilor şi producţiei de echipamente pentru clădiri)

 Maşina produce obiecte perfecte, această invenţie tehnică produce forme noi şi schimbări radicale în producţia industrială şi în
dezvoltarea standardizării şi prefabricării elementelor de construcţii şi al echipamentelor necesare

Jacques Vienot (1893 -1959)

 Apare în 1927 prima casă de decoraţiuni în Franţa cu 3 sectoare décoraţii/mobilier/instalaţii

 Tot în anii “20 apar informaţii despre realizarea design-ului American

 1933 magazinul “La Printemps” care promovează culorile funcţionale

 1940 –‘”La republique des Arts”, program la nivel naţional de estetică industrială

 Între anii 1919 -1929 – industria Americană se preocupă extensiv de estetica surclasată de funcţionalitate şi competitivitate
 În 1929 marea criză economică implică reproiectare/redesenare de produse, design conceptual produse noi şi investiţii tehnologice
uriaşe

 În 1950 se înfiinţează asociaţia de estetică industrială “Porza”- asociaţie internaţională de estetică industrială.
Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU
Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

Perioada modernă/contemporană – din anii “30 ai sec XX


 criza economică din 1929 a prilejuit punctul de lansare al designului American

 Raymond Loewy “La laideur se vend mal” (Urâţenia nu se vinde)– determină reproiectarea în masă între anii 1930-1934 a
produselor americane.

 1930, Muzeul American de artă modernă –secţie distinctă de estetică industrială, primul exponat –maşina de scris Olivetti

 Designerii americani sunt influenţaţi de şcoala germană Bauhaus

Primii designeri Raymond Loewy şi Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl, Richard Buckminster Fuller
 Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabricată - Dymaxion House, 1932 - Dymaxion Auto)

 Raymond Loewy – noile modele de maşini de multiplicat Gestetner, proiectează de la locomotive până la obiecte de uz
casnic, de la submarine la astronave.
-pionier graphic design – proiectarea de logotipuri
-teoretician al designului caută să găsească locul şi sarcinile designerului în cadrul echipei de proiectare

 Henry Dreyfus – aparatura creată pentru Bell Company, piroscaful Independence, avionul Superconstellation

 Walter Dorwin Teague – design de automobile Marmon, reţele Service station, motoscafuri, unelte şi ustensile

 Harley Earl – designer al uzinelor Cadillac

 Designul European Bauhaus, cel francez (Jaques Vienot, Charlotte Perriand, l’Architectur d’aujurd’hui), cel Italian (Gio
Ponti revistele Domus, Lancia, mobilier Figini şi Pollini), finlandez(Alvaro Alto), danez(Arne Jacobsen);
Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU
Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

 Designul devine o problemă socială, care necesită intervenţia statului în problematica promovării exporturilor cu
afectarea competitivităţii pe piaţa internă

 Anglia:1944-Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistică şi cursuri de profil pe secţiuni
de producţie, apare publicaţia Design
 Franta:1948- Oficiul pentru estetică industrială, apare revista Esthetique industrielle, concomitent cu mari birouri de
estetică industrială

 Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian pentru comerţul exterior şi Oficiul Belgian pentru mărirea
productivităţii muncii

 Danemarca:1965 premii pentru produsele cu nivel estetic corespunzător – estetic

 Italia: excelenţă în design, pluralism, orientări care promovează la nivel naţional designul. ADI “La Rinascente Compasso
D’Oro”

 Japonia:2 universităţi de estetică industrială,


1952 - Asociaţia desenatorilor independenţi japonezi,
1955- burse în străinătate,
1964- echipa japoneză câştigă în SUA premiul internaţional pentru estetică industrială, în 1958- Ministerul Comerţului
emite certificate de estetică produselor şi dă prime fabricanţilor care au secţie proprie de estetică industrială

 Germania: Consiliul pentru proiectarea formei – continuă tradiţia din învăţământul Bauhaus, apar birouri de estetică
industrială

 Olanda: notabilă simbioză cu comerţul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor, cercetează influenţa cererii
asupra designului de produs.
Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU
Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

 SUA : Societatea Proiectanţilor Estetico-Industriali ai Americii-majoritatea companiilor aveau birouri


de profil

 1957 – apare ICSID -The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de
UNESCO

 URSS:introducerea metod ei construcţiei artistice - apare Institutul Unional de cercetări Ştiintifice


privind estetica tehnică;

 Londra participă la manifestările- ICSID care îşi are sediul la Bruxelles, congrese la 2 ani, 46
membri în 32 ţări, şi 4 comisii:

1.comisia de educaţie consacrată învăţământului de industrial design


2.comisia de definiţie şi doctrină
3.comisia de comunicaţii
4.comisia pentru problematica practicii şi eticii profesionale

 În ţările socialiste, filiera administrativă este mai eficientă decât cea comercială. Se pune problema
rămânerii în urmă, din cauza comunismului care promovează o societate neconcurenţială
(Cehoslovacia,Bulgaria,RDG, Iugoslavia)

 Pătrund forme diversificate, reapare arhitectura inginerilor (P.L.Nervi, Z.D.Makovski, R.B.Fuller)


Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU
Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

 Apare “supermarketingul”, “consumismul”, “criza obiectului”

 1933 - Grand Palais din Paris – expoziţia “Design Miroir du siecle 1853-1893, studiul de caz
ceasurile Swatch

 Provocarea pentru design – formalizarea invizibilului (electronica miniaturizata, informatica)

 1996, centrul Pompidou –expoziţia Gaetano Pesce – scaun Golgotha, canapea Apus de
Soare- îmbatranirea prematură a formelor obiectelor industriale, promotorul “designului
psihanalitic”, fotoliul mama-prunc, scrumiera cu stigmat

 Promovarea esteticii trebuie desăvârşită în sistemul comercial astfel apar:


 premiile pentru design, etichetele aplicate pe mărfuri, sistemele de ghidare si consiliere a cumpărătorilor,
campanile de promovare ale unor produse
 rolul comercianţilor – deţinătorii unor baze de date cu o valoare inestimabilă pentru orientarea producţiei
şi asigurarea eficienţei şi rentabilităţii activităţii economice

 Articulaţia design-markleting, Public Relations - publicitate, propaganda produsului - studiul


psiho-sociologic al pieţei şi al conjuncturii, la limita între societatea industrială şi cea
postindustrială. Apare problema opţiunii între serii mari şi serii mici.

Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU


Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU


Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

 Omul contemporan aspiră la singularitate, detestă uniformitatea şi rigiditatea, dar conştientizează efectele modei, moravurilor,
tradiţiilor, mutaţiilor din ultimele 4-5 decenii, conştientizează sezoanele

 Apare producţia asistată pe calculator care permite asigurarea varietăţii actuale, se realizează prin sistemul de clase şi realizarea
diferenţelor ditre obiecte numai în limita anumitor categorii

 Uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individuale care pot afirma personalitatea achizitorului

 Calculatorul predispune eficient la combinatorică şi colaj

 Şi în România apar probleme de sincronizare cu contextul mondial

 O dezgheţare ideologică apare în anii 60, odată cu primele iniţiative de programare a designului

 În 1967 ia naştere Biroul de Estetica Mărfurilor, punct de informare în problemele esteticii industriale pe lângă Camera de Comerţ a
RSR

 În 1971 apare ICIEP - institutul de creaţie industrială şi estetică a produselor

 Învăţământul de design este suprapus cu cel economic până în anii ’80 asociat cu marketingul

 La sfârşitul anilor ’60 , se înfiinţează învăţământul superior – catedra de design la Universitatea de Arte Plastice N. Grigorescu,
Bucureşti şi Ion Andreescu la Cluj secţia de design

 În 1972 are loc al VII-lea Congres International de Estetică

 1973 apare Comisia de design-estetică de pe lângă Uniunea Artistilor Plastici

 1973 - se deschid Galeriile ARTIND Bucureşti consacrate acestui domeniu


Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU
Curs nr.4 DESIGN - Istoria designului, pionierii designului si
arhitecturii moderne

Apar evidente câteva consideraţii:

1. designul poate promova produsul dacă are resurse suficiente

2. designul în sine nu poate compensa deficienţele tehnologice şi economice

3. designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea în spate o filosofie şi o putere de concentrare a
resurselor

4. dupa 1990 problemele se menţin - derivate ale economiei româneşti

Succesul în epocă al esteticii industriale o constituie filosofia participativă:

 Substituirea termenului estetică industrială cu design s-a produs în timp dar devine definitivă în anii “60 ai sec. XX, cu
justificarea că epoca industrială este un capitol al esteticii generale în timp ce designul industrial ar fi un domeniu de
activitate creatoare, practic, tehnico-artistic şi păstrează doar fundamentarea teoretică

 Putem distinge 2 nuclee dure:

1. designerul ca detonator de competenţe reale şi

2. specialistul în marketing care trebuie să valideze creaţia şi să asigure reproducerea ei în lanţul trofic al ambientului
contemporan.

 Producerea de designuri recognoscibile, produce istorie în desfăşurare iar designul va utiliza in viitor elemente din
trecut.
Curs de DESIGN, nr.4, şef lucrări dr. Adriana MICU