METODE DE STIMULARE A

CREATIVITĂȚII – METODA
PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Cuprins:

 Argument
 Practici pedagogice pentru dezvoltarea spiritului creativ
 Profilul elevului creativ
 Metoda Pălăriilor gânditoare – prezentare generală
 Aplicații ale metodei Pălăriilor gânditoare
 Aria curriculară Limbă și comunicare
 Aria curriculară Matematică și Științe ale naturii
 Aria curriculară Om și societate
 Aria curriculară Tehnologii
 Concluzii
 Bibliografie
 Argument

Societate într-o permanentă Nevoie de adaptare la o multitudine de

schimbare factori și situații

Identificare cu Sensibilitate
Variabilitate problemele Receptivitate pentru
celorlalți probleme/situații

Adaptare Originalitate
Practici pedagogice pentru dezvoltarea spiritului creativ (Bocoș,
2013, 429)

Rezolvări de Realizarea
probleme prin
Întăriri
unor modele
mai multe pozitive și
ideale și
variante recompense
materiale

Acceptarea Încurajarea
ideilor interogațiilor
elevilor

Stimularea
Încurajarea Încurajarea Atmosferă
permanentă Atitudine
formulării de reflecției pozitivă,
a gândirii deschisă
probleme personale constructivă
elevilor
 Profilul elevului creativ (Stoica, apud Oprea, 2009, 172)

Independent Fluență verbală Curios Construiește/R

econstruiește

Original
Experimentator

Preocupat
permanent de
ceva
Nonconformist

Perseverent

Flexibil (idei și
gândire) Face ușor
Plin de idei corelații
Metoda Pălăriilor gânditoare – prezentare generală

 Propusă de Edward de Bono în 1986 și se referă la modul

în care functionează gandirea oamenilor atunci când sunt
confruntați cu o problema.
 Gândire laterală – exersarea gândirii prin preluarea
anumitor perspective, prin exercitarea anumitor roluri
specifice cu scopul rezolvării unei probleme.
 Tehnică interactivă de stimulare a creativității.
 Presupune faptul că o problemă se poate rezolva ieşind
din obişnuit şi abordând-o din perspective inedite, apelând
la imaginaţie.
• Informează
• Oferă o perspectivă pozitivă și
• Oferă o privire obiectivă
constructivă
asupra informațiilor
• Simbolizează optimismul
• Este neutră

• Dă frâu liber imaginației • Exprimă idei noi, stimulând

• Oferă o perspectivă gândirea creativă
emoțională asupra • Este inovatoare
evenimentelor

• Exprimă prudența, • Dirijează și supraveghează

avertismentul, judecata • Organizează și controlează
• Perspectiva gândirii negative, activitatea
pesimiste
Metoda Pălăriilor gânditoare – puncte tari

 Stimulează creativitatea, renunţându-se la gândirea rigidă.

 Dezvoltă gândirea critică.
 Dezvoltă capacitățile de intercomunicare, de respect față de opinia
celuilalt.
 Dezvoltă inteligența lingvistică, logică și interpersonală.
 Poate fi folosită în diverse domenii de activitate și discipline.
 Încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă.
 Îi atrage pe copii prin caracterul ludic.
Metoda Pălăriilor gânditoare – puncte slabe

 Pot apărea conflicte între elevi.

 Limite de ordin evaluativ, întrucât nu se poate stabili exact care
şi cât de însemnată este contribuţia fiecărui elev.
 Poate scădea productivitatea anumitor elevi atunci când sunt
puși în situația de a colabora (elevi timizi, anxioși).
Metoda Pălăriilor gânditoare – oportunități

 Oferă posibilitatea adoptării unei situații din mai multe

perspective nu doar în ceea ce privește conținuturile educaționale
ci și în ceea ce privește situațiile concrete de viață.
 Determină luarea în considerare a mai multor soluții posibile și
alegerea celei adecvate.
 Elimină tendința de a rămâne blocat într-o anumită perspectivă.
Metoda Pălăriilor gânditoare – riscuri

 Există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie

percepută ca o simplă activitate recreativă.
 Apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și
refuzul ulterior de a mai purta altă pălărie.
Aplicație a metodei Pălăriilor gânditoare pentru aria curriculară Limbă și
comunicare
 Limba și literatura română
 Clasa a II-a
 Textul narativ „După faptă și răsplată” de Ion Pas
 Scop: Consolidarea informațiilor cu privire la înțelegerea textului dat, prin
identificarea și caracterizarea personajelor.

 Este creativă, găsește un alt final

 Povestește ce se întâmplă în text. textului „După faptă ți răsplată” de Ion
Pas.
 Precizează care este motivul pentru
 Este pesimistă și identifica greșelile care oglinda îl artă pe Nicușor urât.
făcute de Nicușor , critică atitudinea lui. (Clarifică)

 Este optimistă, încearcă să găsească  Spune ce simte Nicușor când își

scuze pentru atitudinea lui Nicușor. privește propria imagine în oglindă.
Aplicație a metodei Pălăriilor gânditoare pentru aria curriculară Matematică și Științe ale naturii

 Cunoașterea mediului
 Clasa a II-a
 Igiena clasei
 Scop: Conștientizarea importanța igienei pentru sănătatea fiecărei persoane și
consolidarea unor cunoștințe referitoare la normele de igienă.
 Se apelează la metoda Pălăriilor gânditoare în vederea obținerii performanței.

 Imaginează-ți că ne-am desfășura lecțiile

 Informează despre lecție (despre ce s-a
discutat, care au fost cuvintele cheie ale
lecției).
 Ce s-ar întâmpla dacă nu am păstra
curățenia în clasă? Care ar fi efectele
lipsei igienei?.
 Prezintă aspectele pozitive ale lecției – Ce am
învățat din lecția de azi? Evidențiază importanța
unui mediu igienic pentru sănătate.
într-o clasă dezordonată și murdară. Cum s-
ar desfășura lecțiile? Dar într-o clasă curată?
 Pune întrebări colegilor pentru a
verifica dacă au înțeles lecția.
 Spune ce simți atunci când vezi un spațiu neigienic! Dar
unul curat, igienic? Cum te vei simți într-un astfel de
mediu?
 Ce ți-a plăcut la lecție și ce nu ți-a plăcut?
Aplicație a metodei Pălăriilor gânditoare pentru aria curriculară Om și societate
 Educație civică
 Clasa a IV-a
 Drepturile copilului
 Scop: Promovarea drepturilor copilului și familiarizarea copiilor cu drepturile pe care aceștia le au.
 Se apelează la metoda Pălăriilor gânditoare în vederea exprimării opiniei personale față de modul în
care sunt respectate sau nu drepturile copiilor (obținerea performanței).
 Se poate porni de la un studiu de caz (reportaj despre copiii rămași orfani în urma unor inundații
catastrofale. Care ar putea fi soluția în cazul acesta?).

 Informează (redă pe scurt informațiile

din reportaj sau articol).  Oferă soluții pentru ieșirea din impas.

 Aspecte negative – dezaprobă  Clarifică unele aspecte legislative; cine

atitudinea personajelor. poate oferi ajutorul în astfel de situații,
etc. (poate fi inclus și cadrul didactic).

 Prezintă aspectele pozitive ale

situației, gândește pozitiv.  Exprimă emoțiile referitor la situația dată.
Aplicație a metodei Pălăriilor gânditoare pentru aria curriculară Arte
și tehnologii
 Abilități practice
 Clasa a IV-a
 Realizarea unor compoziții combinate – Măști
 Scop: Dezvoltarea spiritului de observație, a spiritului critic și a inițiativei.
 Metoda Pălăriilor gânditoare poate fi folosită, în vederea realizării temei din ziua
respectivă, în felul următor:

 Evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii

 Oferă informaţiile despre materialele
disponibile în legătură cu tema primită.
 Defineşte sarcina și etapele necesare
pentru realizarea măștii.
 Vizează soluţiile posibile.
 Realizarea unei schiţelor indicând mai
multe posibilităţi.
propuse; indică pentru fiecare soluţie
dezavantajele şi greutăţile ce se pot fi
întâmpinate.
 Pentru fiecare soluţie dată indică
etapele ce pot fi realizate fără să se
întâmpine greutăţi.
 Stimulează participanţii să răspundă la întrebări
de genul: „Ce simţiţi în legătură cu soluţiile
propuse?”, „Ce credeţi că putem face să fie mai
frumos?”
 Metoda Pălăriilor gânditoare poate fi utilizată cu succes în vederea dezvoltării unei gândiri divergente,
a flexibilității, a competențelor lingvistice, etc., în diferite domenii de activitate și la diferite discipline;
 Dezvoltă capacitățile sociale ale elevilor, determină și activează comunicarea;
 Încurajează elevii să privească anumite situații din perspective diferite;
 Fiecare pălărie reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor,
atitudinilor, creativității.
Bibliografie:

 Bocoș, M. D. (2013). Instruirea interactivă: repere axiologice și metodologice.

Iași: Editura Polirom.
 Oprea, C. L. (2009). Strategii didactice interactive. București: E.D.P.
 http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c539+592+550+/ Accesat la
09.03.2015