Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale din Republica Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolaie Nestemițanu”

Nutriția și efortul fizic la

pacienții cu Diabet
Zaharat
Medic rezident - Nutriție și Dietetică
Voicu Olga
Diabet zaharat - Noțiune
• Diabetul zaharat este o afecţiune endocrino-metabolică
cronică;
• determinată de insuficienţa absolută sau relativă de insulină;
• care induce tulburări ale întreg metabolismului energetic al
organismului (afectează deopotrivă metabolismul glucidelor,
lipidelor şi proteinelor);
• care conduc la apariţiea unui spectru larg de complicaţii
cronice ce afectează mai mult sau mai puţin toate ţesuturile
din organism, dar în special vasele sanguine.
Pe lîngă manifestările clinice, diabetul zaharat se caracterizează
obligator şi prin ,,simptome” biochimice, ca hiperglicemia.

Hiperglicemia este creşterea glicemiei în condiţii de repaus

alimentar peste 6,1 mmol/l şi pe parcursul a 24 ore, mai mult de
8,8 mmol/l.

Valoarea normală a glicemiei

este 3,3 – 5,5 mmol/l.
Clasificarea DZ
DZ tip 1 – Type 1 Diabetes Mellitus (T1DM sau T1D)

 DZ tip 2 – Type 2 Diabetes Mellitus (T2DM sau T2D)

Diabet Gestaţional (cu debut sau diagnosticat în

cursul sarcinii)

!!!S-A RENUNŢAT LA TERMENII DE

- DZ Insulinodependent
- DZ Non Insulinodependent
 Clasificarea diabetului în funcţie de gravitatea
procesului
Diabet zaharat forma uşoară.
Complicaţiile micro- şi macrovasculare lipsesc.

Diabet zaharat gravitate medie.

Retinopatie neproliferativă.
Nefropatie diabetică în stadiul microalbuminuriei.
Polineuropatie diabetică.

Diabet zaharat forma gravă.

Retinopatie diabetică preproliferativă şi proliferativă.
Nefropatie diabetică în stadiul proteinuriei şi insuficienţei renale cronice.
Polineuropatie autonomă.
Macroangiopatii: cardioscleroză postinfarctică,insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral,
afectarea ocluzivă a vaselor membrelor inferioare.
 Diabetul zaharat tip 1
Se dezvoltă la copii şi tineri
Debut acut cu simptoamele majore ale DZ:
- poliuria, polidipsia, pierdere ponderală, polifagie, slăbiciune generală
Evoluţie labilă, progresantă
Adeseori este diagnosticat în stare de cetoacidoză sau comă diabetică
Masa corporală - de regulă deficit ponderal
După aproximativ 10 - 20 ani de evoluţie 90% dintre diabetici prezintă
complicaţii vasculare, de regulă microangiopatii – retinopatie,
nefropatie, neuropatie
Cauza principală de deces este insuficienţa renală, mai rar –
complicaţiile aterosclerotice
Etiopatogenia DZ tip 1
presupune 3 condiţii:
1. O predispoziţie genetică asupra căreia acţionează.
Rudele bolnavilor de diabet zaharat (12-47%);

2. Un factor de mediu stimulator (declanşator) - factor toxic,

viruşi, dieta inadecvată etc;
Factori virali cu efect pancreatotrop şi distrucţia celulelor β;

3. O reacţie particulară din partea sistemului imun, care duce la

distrugerea β- celulelor insulare producătoare de insulină cu
dezvoltarea insuficienţei insulinice absolute.
 Diabet zaharat tip 2
Se dezvoltă , de regulă, după vârsta de 40 ani
Debut lent cu simptoamele minore ale DZ:
- micoze, furunculoză, prurit cutanat şi genital, paradontoză, scăderea
vederii
Adeseori este diagnosticat la examinarea unui ictus cerebral, infarct
miocardic, gangrenă a membrelor inferioare
Masa corporală - de regulă exces ponderal
Uneori boala debutează cu comă hiperosmolară
Evoluţie stabilă
La 1/3 din cazuri la diagnosticarea diabetului sunt prezente complicaţii
micro- sau macrovasculare
 Cauze ale decesului sunt complicaţiile aterosclerotice (macroangiopatiile):
ictusul cerebral, infarctul miocardic
 Etiopatogenia DZ tip 2
DZ tip 2 este o boală poligenică în a cărei etiologie sunt implicaţi atât factori ereditari
cât şi factori de mediu dobândiţi.

 Componenta genetică (demonstrată de concordanţa de aproape 90% la gemenii

identici) este incomplet elucidată

Factorii de mediu includ:

• obezitatea;
• sedentarismul;
• stresul;
• stilul modern de viaţă (urbanizarea);
• factori care duc la alterarea proceselor de sinteză a insulinei: ateroscleroza,
hipertensiunea arterială;
• procese locale - pancreatite, cancer pancreatic, rezecţie parţială.
 Diabet Gestaţional
Termenul de diabet zaharat gestaţional este utilizat pentru a descrie ,,orice
grad de tulburare de glicoreglare cu debut sau primă recunoaştere în timpul
sarcinii”(OMS).
Principalul mecanism de producere: insulinorezistenta, sub acţiunea
hormonilor placentari care scad sensibilitatea ţesuturilor periferice faţă de
insulină: somatotropina corionică, prolactina, progesteronul, cortizolul
Pentru multe femei gravide nu va fi o problema deoarece pancreasul lor va
compensa si va secreta si mai multa insulina. In anumite cazuri acest lucru
nu se intampla.
Fara insulina, glucoza nu poate parasi sangele pentru a fi transformata in
celule in energie si se acumuleaza in sange pana la nivele mari, situatie
numita hiperglicemie, iar rezultatul va fi diabetul gestational.
• Momentul favorizant pentru dezvoltarea DZ este în săptămânile 24-28
de sarcină, însă glicemia bazală trebuie verificată de la prima vizită.
• Testul pentru diabetul gestational se numeste testul de toleranta orala
la glucoza si se efectueaza in saptamanile 24-28 de sarcina.
• Screening-ul are indicaţie majoră la femeile cu risc crescut de a dezvolta
diabet gestaţional:
• a) obeze;
• b) cu istoric de diabet gestaţional la sarcini anterioare;
• c) glicozurie persistentă;
• d) istoric familial de diabet zaharat;
Managementul sarcinii:

evaluarea complicaţiilor iniţial şi în fiecare trimestru;

 recomandări dietetice + încurajarea exerciţiului fizic (mers pe jos);
monitorizarea greutăţii corporale;
O alimentație sanatoasă și echilibrată;
 autocontrol metabolic zilnic (4 determinări), cu adaptarea
permanentă a dozelor de insulină;
 ţinte terapeutice: HbA1c <6,0%;
monitorizarea TA;
 monitorizare obstetricală.
 Consecințe metabolice
Carenţa insulinică → Schimbări în Metabolismul glucidic:
↓ transportul intracelular al glucozei şi glicoliza aerobă cu
acumularea de lactat şi deficit energetic;

Se activează procesele de gluconeogeneză pentru acoperirea

nevoilor energetice

Se activează procesele de glicogenoliză şi se inhibă

glicogenogeneza
 Dereglări metabolice în DZ
Hiperglicemia – cu creşterea concentraţiei glucozei în sînge,
care la valori de peste 8,8 – 9,9 mmol/l, produce apariţia
glucozuriei.

Glucozuria – prezenţa glucozei în urină.

Hiperosmolaritatea lichidului extracelular, determinată de

hiperglicemie, duce la deshidratarea celulară, iar diureza
osmotică la deshidratare extracelulară, compensator se
dezvoltă polidipsia
 Dereglări metabolice în DZ
Carenţa insulinică → Schimbări în Metabolismul lipidic:

Hiperlipidemia – creşterea nivelului lipidelor în circulaţie, şi anume:

• AGL, non-esterificaţi
• Hipetrigliceridemia
• Dislipoproteinemi
Hipercolesterolemia, în special creşterea LDL – colesterol şi scăderea HDL –
colesterol.
Steatoza hepatică - prin infiltrarea hepatică cu trigliceride. Infiltrarea
hepatică cu lipide este premiza principală pentru cetoză. În condiţiile
decompensării diabetului, are loc creşterea concentraţiei corpilor cetonici
în sînge şi în urină.
Consecințe metabolice
Carenţa insulinică → Schimbări în Metabolismul proteic:
În absenţa insulinei, sinteza proteinelor scade şi se intensifică
catabolismul proteic, determinînd accentuarea hiperglicemiei şi
acumularea produşilor de descompunere a proteinelor.
Se activează procesele de neoglucogeneză, care sporesc şi mai
mult glicemia, iar o parte din aminoacizii degradează într-un
catabolism incomplet, oprindu-se la etape intermediare de corpi
cetonici
Se constată intensificarea glicozilării proteice, manifestată prin
creşterea nivelului hemoglobinei glicozilate, HbA1C. Valoarea
normală a HbA1C este de 6%.
Consecințe metabolice
Carenţa insulinică → Schimbări în Metabolismul
hidrosalin:
Cresc pirderile de ioni Na, K, P, Mg.

Ca răspuns la hipovolemie, creşte secreţia alddosteronului şi

glucocorticoizilor care favorizează deasemenea dezvoltarea
hipokaliemiei

Clinic – hipokaliemia şi deficitul formării energiei din glucoză

sunt cauza slăbiciunii generale la diabetici, a
hipotoniei/atoniei gastrice şi intestinale.
RECOMANDĂRI DIETETICE
Pentru ce este mâncarea?
Această întrebare este puțin probabil să provoace dificultăți în a
răspunde, dar răspunsurile pot fi complet diferite și neașteptate.
Dacă ne amintim bine-cunoscuta zicală „Mâncăm să trăim, dar
nu trăim să mâncăm”, atunci răspunsul la această întrebare din
punct de vedere biologic poate suna așa: „Cu alimentele,
organismul primește nutrienți folosiți ca materiale de
construcție și surse de energie”.
RECOMANDĂRI DIETETICE
Alimentație în DZ va fi alcătuită din 5 prize (gustări)

Principiul de bază al regimului alimentar al unui bolnav diabetic este

de al apropia la maxim de normele fiziologice ale alimentării omului
sănătos.

Dieta trebuie individualizată în funcţie vârstă, sex, activitate fizică,

preferinţe alimentare, precum şi de caracteristicile biologice ale
diabeticului (prezenţa sau nu a obezităţii, dislipidemiei,
hipertensiunii arteriale, afectării renale sau a altor tulburări ce
necesită o ajustare dieto-terapeutică precisă ).
Al doilea principiu fundamental al raţiei alimentare a
diabeticului este de a respecta raportul fiziologic al
glucidelor, proteinelor şi lipidelor;
Respectiv raţia alimentară trebuie să fie acoperită de:
• glucide 50-60% (kcal : 4,5 = g)

• proteine 12 – 15% (kcal : 4 = g)

• şi lipide 25 – 30%. (kcal : 9 = g)

La pacienţii cu DZ se recomandă
20 – 25 kcal/ kg corp/ zi pentru persoane în repaus la pat;

25 –30 kcal/ kg corp/ zi pentru activităţi fizice uşoare;

30 – 35 kcal/ kg corp/ zi pentru activităţi fizice medii sau

intelectuale;

35 – 40 kcal/ kg corp/ zi pentru activităţi fizice mari.

RECOMANDĂRI DIETETICE la pacienții
cu DZ tip II
La pacienţii normoponderali – dieta este normocalorică
La pacienţii supraponderali sau obezi - dieta este moderat
hipocalorică cu un deficit de 500 – 1000 kcal in 24 ore, și nu
mai puțin de:
• 1500 kcal / 24 ore pentru bărbaţi
• 1200 kcal/ 24 ore pentru femei
La pacienţii care nu administrează insulină – NU este necesar
de calculat “Unitatea de pâine”
La pacienţii care administrează insulină – ESTE necesar de
calculat “Unitatea de pâine”
 “Unitatea de pâine”
Pentru a uşura calculul necesarului de glucide din raţia
alimentară se foloseşte “unitate de pâine”.
O unitate de pâine este cantitatea de orice produs care conține
10-12 grame de carbohidrați =50 kcal
Sistemul de unități de pâine ajută la determinarea dozei de
insulină cu acțiune scurtă care se administrează cu o masă.
• Conform recomandărilor, o porție nu trebuie să conțină cel mult
8 Un de P. Pe baza acestor date, doza de insulină necesară este
calculata.
 Necesitatea individuală în glucide
(pentru 24 ore)
• Deficit ponderal, activitate fizică, sarcină, vârsta pubertară –
25 - 30 Unităţi de pâine
• IMC normal, activitate fizică moderată –
20 - 22 Unităţi de pâine
• IMC normal, activitate fizică minimală
15 - 18 Unităţi de pâine
• Exces de masă corporală
10 - 15 Unităţi de pâine
 Metoda „semaforului”
Alimentele pot fi ușor
clasificate în:

 Recomandate pentru consum

zilnic („verzi”)

 Permise cu măsură
(„galbene”)

 Alimente nerecomandate sau

permise cât mai rar („roșii”).
 Produse interzise
Zahar alb si brun, miere, fructoza, siropuri de orice fel
Dulciuri concentrate, prajituri, ciocolata, halva, nuga, nutella, creme, inghetata
Produse de patiserie, placinte, strudele, tarte, gogosi
Snacksuri, covrigei, saratele, chips-uri, pufuleti, napolitane, floricele, biscuiti
Fresh-uri de fructe, sucuri, dulceata, iaurturi cu fructe
Carne grasa, tocaturi, carnati, sunca, slanina, costita, toba
Semipreparate, afumaturi, mezeluri, parizer, crenvusti, salamuri, pateuri
Grasime animala, untura, jumari, piele,
Lactate grase cu mai mult de 3% grasime, smantana cu mai mult de 12%
grasime, lapte condensat, frisca
Branzeturi grase procesate: branza topita, cascaval topit
Margarina, unt, maioneza, orice sosuri din comert.
 Alimentația dietetică după Pevzner în DZ
Masa № 9
• Indicatii: diabetul zaharat (tipul II).
• Scopul aplicarii: normalizarea metabolismului glucidic si a celorlalte feluri de metabolism.
• Caracteristica generala: Se indica cantitatea normala de proteine (100 g), saruri minerale
si vitamine, limitarea usоаra a lipidelor (70 g) si limitarea simtitoare a glucidelor (300 g)
in dependenta de glucozurie.
• Calorajul - in dependenta de pierderile energetice.
• Micsorarea moderata a NaCl - pana la 12 g.
• Mancarea se serveste de 5-6 ori pe zi.
• Prelucrarea culinara a alimentelor e obisnuita, mai bine in stare fiarta sau coapta.
• Meniul variat - cu exceptia produselor bogate in zahar (dulceata, miere, struguri). Zaharul
se inlocuieste prin sorbita si xilita.
• Se indica zile de crutare.
Masa № 9 A
• Indicatii: formele usoare a diabetului zaharat, ce nu primesc insulina, obezitate.
• Caracteristica generala: Calorajul micsorat cu limitarea simtitoare a lipidelor (50 g)
si a glucidelor (200 g). Se indica periodic timp de 4 -5 zile, apoi se trece iar la masa
N9.

Masa № 9 В
• Indicatii: forma medie si grava a diabetului zaharat, cand bolnavii primesc insulina
adica pentru DZ tip I
• Se indica in conditiile de ambulator, cand persoanele se ocupa cu munca fizica.
• Caracteristica generala: raportul cantitativ dintre proteine, lipide, glucide si saruri e
normal fiziologic, cantitatea dubla de vitamine, calorajul corespunzator unui om,
ce nu e ocupat cu efort fizic (3000 cal), cantitatea de lichid liber - 1,5 L, masa se
serveste de 4-5 ori pe zi. Se exclud unele alimente grase si greu asimilabile (carne
grasa de porc, gasca, rata, vita, oaie) si celuloza vegetala. Prelucrarea culinara
variata.
 Efort fizic
Beneficiile efortului fizic:
creste sensibilitatea la insulina astfel incat glucoza sanguina va fi
utlizata mai eficient
creste utilizarea glucozei in tesuturi
scade valoarea glicemiei
scade valoarea hemoglobinei glicate
se imbunatateste consumul de oxigen
se imbunatateste functia endoteliului vascular si scade
rigiditatea arteriala
scade tensiunea arteriala
creste forta musculara, masa musculara
măresc capacitatea de muncă şi rezistenţa
se amelioreaza profilul lipidic (scad trigliceridele)
scadere ponderala
Recomandari la pacientii cu diabet zaharat
tip 1 care efectueaza activitate fizica
se recomanda efort fizic moderat
activitatea fizica se desfasoara la
1 - 3 ore dupa injectia de insulina rapida
se reduce doza de insulina rapida
cu pana la 50 %
Recomandari la pacientii cu diabet zaharat
tip 2 care efectueaza activitate fizica
înainte de efectuarea efortului fizic se recomanda screening
pt boala cardica ischemica si pentru identificarea
complicatiilor diabetului (microalbuminure, nefropatie,
neuropatie, retinopatie)
se recomnada exercitii fizice moderate (frecventa cardiaca
60 – 70 % frecventa maxima)
se recomanda supraveghere la pacientii cu insulina sau
antidiabetic oral (risc de hipoglicemie)
Sportul ca prevenire a diabetului
Creșterea activității fizice și pierderea în greutate s-au dovedit a
fi modalități extrem de eficiente de a reduce riscul de diabet de
tip 2.
Un studiu realizat de Harvard Institute for Public Health
Research a arătat că persoanele supraponderale sau obeze care
au exerciții fizice regulate (cel puțin 30 de minute, cinci zile pe
săptămână) și modificări ale dietei prin reducerea consumului de
alimente bogate în grăsimi și creșterea consumului de alimente
bogate în fibre, a dus la scăderea riscului de a dezvolta diabet de
tip 2.
 Profilaxie
Mentinerea unei greutati corporale adecvate.
Exercitiul fizic regulat de cel putin 30 minute pe zi; nu trebuie neaparat
desfasurarea unor activitati epuizante sau inscrierea la o sala de
gimnastica, orice efort fizic care creste rata cardiaca este util.
Pentru inceput, se poate incerca mersul in ritm moderat folosind
pedometrele care monitorizeaza numarul de pasi efectuati.
 Alimentatia sanatoasa bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci
pot diminua riscul de a face diabet zaharat tip 2.
 Excesul de dulciuri, carne rosie, alimente tip fast-food si exces de bauturi
racoritoare cresc riscul de dezvoltare a diabetului zaharat.
Vă mulțumesc pentru ateție!