O combinaţie între endoscopie şi ecografie

Un minitransductor ecografic este încorporat în

capătul distal, flexibil al unui endoscop dedicat

Se folosesc frecvenţe înalte (între 5 şi 30 MHz);

aceasta le conferă o rezoluţie excelentă (se pot
distinge structuri de 2-3 mm), dar cu o
penetrabilitate redusă
 ASPECTUL NORMAL AL
PERETELUI DIGESTIV LA EUS

 7,5 - 12 MHz: 5 straturi:

 1 si 2 =mucoasa
 3 = submucoasa
 4 = musculara proprie
 5 = adventicea /
seroasa
 20 - 30 MHz : 9 straturi;
De la 12 MHz musculara
proprie se vede clar in
trei straturi la EUS
LU

M
SM
MP S
 Stadializarea tumorilor tubului digestiv (TD),
pancreasului, ductelor biliare, mediastinului,
gl. suprarenale, etc.
 Evaluarea anomaliilor peretelui TD sau a
organelor vecine
 Prelevarea de biopsii ghidate EUS din
peretele TD sau din vecinatate
 Evaluarea pancreasului (tumori, pancreatită,
etc.)
 Evaluarea anomaliilor de tract biliar
 Terapie endoscopică sub ghigaj EUS (EUS
intervenţional)
EUS poate determina
Profunzimea invaziei
tumorale gastrice
cu o acurateţe
de 80 %

Definiţia tumorii primare (AJCC-2002)

Tx: tumora primară nu poate fi evaluată
T0: Nu se evidenţiază o tumoră primară
Tis: carcinom in situ: tumoră intraepitelială fără a invada lamina propria
T1: Tumora invadează lamina proprie sau submucoasa
T2: Tumora invadează musculara proprie sau subseroasa
T2a: Tumora invadează musculara proprie
T2b: Tumora invadează subseroasa
T3: Tumora penetrează seroasa (peritoneul visceral) fără a invada structurile
adiacente (splina, colon transvers, ficat, diafragm, pancreas, peretele abdominal,
glanda suprarenală, rinichiul, intestinul subţire şi retroperitoneul)
T4: Tumora invadează structurile vecine
 Cand rezultatele asteptate nu contribuie la
stabilirea conduitei terapeutice

 Pentru urmărirea periodică a unor afecţiuni

benigne vindecate dacă nu este necesară
supravegherea unei afecţiuni premaligne

Ghidul ASGE, 2000

 Când riscurile asupra sănătăţii sau vieţii
pacientului depăşesc beneficiile maxime
aşteptate.

 Când nu se poate obţine cooperarea adecvată a

pacientului sau acesta nu consimte la procedura.

 Când este evidentă sau se suspicionează o

perforaţie de organ.

Ghidul ASGE, 2002

 Reacţii medicamentoase, la anestezice;

 Probleme respiratorii: hipoxia, aspiraţia;

 Aritmii cardiace;

 Perforaţie;

 Impactarea instrumentului în lumen;

 Sângerare;

 Transmitere de infecţii;

 Sepsis, etc.
PB. Cotton, CB. Williams, Gastrointestinal endoscopy, 1996

EUS-FNA ghidată, în timp real


Neuroliza plexului celiac ghidată EUS


Drenajul pseudochistelor şi abceselor de pancreas
sub ghidaj EUS


Rezecţia mucozală endoscopică asistată EUS


Injectarea de toxină botulinică ghidată EUS în sfincterul esofagian
inferior în achalazie


Scleroterapia ghidată EUS
1. Tumori pancreatice
2. Ganglioni limfatici
3. Leziuni chistice
4. Leziuni submucoase
5. Ascită sau lichid pleural
6. Stadializarea cancerului pulmonar
7. Diagnosticul tumorilor mediastinale
8. Leziuni/metastaze hepatice
9. Leziuni de căi biliare
bili

Kenneth Chang, New York, 2002

Ascita Peretele gastric

LSH
 ECOENDOSCOP PENTAX FG 34
UX + ECOGRAF HITACHI EUB
525,
 Optic-vedere oblică (60°)
 Canal de biopsie: diametru de cel
puţin 2mm,
 Lungime 1250 mm,
 US: B, M, Color Doppler,
 Sistem de scanare: convex,
 Directie de scanare: longitudinal,
 Frecvenţe: 5 si 7,5 MHz,
 Unghi de scanare: 100°
Echotip, Wilson-Cook
Hancke-Vilmann
de 22 gauge
de 22 gauge
Quicq-Core, 19 gauge
- Materialul aspirat se întinde pe lame superfrost,
se fac frotiuri, se fixează, se colorează (Papanicolau, Giemsa);
-Fragmentele tisulare mai mari se pot fixa în formol
pentru examen histologic;
-Se pot trimite probe şi pentru imunohistochimie,
pentru flowcitometrie, pentru PCR (detectarea micrometastazelor),
culturi, etc
1. Hemoragie (1997-Gress FG: 2 din 208 pacienţi)
2. Perforaţie
3. Infecţii (locale, sepsis – Williams: 1 din 333 pacienţi după
puncţionarea unui chist pancreatic). Se face profilaxie
antibiotică după EUS-FNA în lez. chistice sau în orice
leziuni adiacente rectului sau colonului!
4. Pancreatită acută după EUS-FNA pancreatic (Gress FG: 1
din 121 pacienţi, O’Toole: 3 din 322 pacienţi)
5. Diseminare neoplazică pe traseul acului - risc f. mic.

Riscul EUS-FNA este forte scăzut, mai ales în formaţiunile

solide.
 Evitarea laparatomiei exploratorii în cazurile
depăşite chirurgical

 Evitarea unor investigaţii ulterioare în scop

diagnostic

 Diagnostic şi stadializare într-o singură procedură

 Se poate efectua la pacientul neinternat

INDICAŢII:
 În cancerul pancreatic: scade scorul durerii cu

78% in 2 S şi se menţine la 24 S

 În pancreatita cronică scade scorul durerii cu

50% şi se menţine la 24 de S
TEHNICA
 Hidratarea pacientului cu 500-1000 ml SF inainte

de procedura

 Sedare, monitorizare ECG, TA, sat. oxigen

 Localizarea Ao descendente prin peretele gastric

posterior (44-45 cm)

 Detectarea emergentei Tr. Celiac din Ao.

III. Drenajul pseudochistelor si abceselor
Pseudocyst pancreatice
Drainage

3
1.
1

4
2
V. Injectarea de BOTOX in sfincterul esofagian
inferior, sub ghidaj EUS, in achalazie (poate reduce
rata recaderilor)
VI. Colangio/pancreatografia ghidata EUS - date
limitate datorita numarului mic de cazuri; risc
scazut de complicatii serioase dar lipsesc
posibilitatile terapeutice.
VII Duodenobilioanastomoza ghidata EUS, etc.
VIII. Imunoterapie locala: Cytoimplant (culturi de
limfocite allogenice) in cancerele de pancreas
nerezecabile sau metastatice; bine tolerata, ofera
siguranta; supravietuirea medie: 13 luni

IX. Scleroterapia varicelor sub ghidaj EUS

X. Ablatia prin radiofrecventa a tumorilor
pancreatice - pana in prezent doar studii la
animal.
Electrodul de radiofrecventa se introduce in T pancreatica
prin canalul de biopsie al unui ecoendoscop. Se produce un
focar de necroza de coagulare, hiperecogen in jurul acului.
La 14 zile regiunea e hipoecogena.
hipoecogena
Goldberg, GE, 1999