BRONSIOLITA

•wheezingul este unul dintre cele mai comune simptome de

prezentare în practica pediatrică

•aproximativ unul din 3 copii prezintă cel puțin un episod de

wheezing înainte de 3 ani și 60% dintre copii au un episod de
wheezing până la 6 ani

1
BRONSIOLITA ACUTA
WHEEZING

- expir dificil prelungit, timbru inalt, muzical, audibil de la

distanta, produs de trecerea aerului la nivelul unor
bronsii/bronsiole cu calibru redus, prin diferite procese
patologice

- inflamaţie (postinfecţioasă sau nu)

- spasm
- corp străin
- compresiune extrinsecă
- hipotonia pereţilor

2
 BRONSIOLITA ACUTA
Definiție: afecțiune respiratorie caracterizata prin inflamația
acută a căilor respiratorii inferioare, respectiv bronhiole
respiratorii si terminale, de etiologie infecțioasă, predominant
virală.

- Primul episod de wheezing asociat unei infectii virale a CRI la

copilul < 2 ani.

- Poate apărea la orice grupă de vârstă, dar formele severe sunt

intâlnite la vârstele mici( datorită dimensiunilor mici ale căilor
respiratorii)

3
 BRONSIOLITA ACUTA

Definiție: Academia Americana de Pediatrie defineste

bronsiolita ca fiind cea mai comuna infectie de CRI de etiologie
virala , caracterizata de wheezing , la sugarul si copilul sub 2 ani

Ghidurile Europene definesc bronsiolita ca o infectie virala

sezoniera, la sugari sub 12 luni de viata, caracterizata de rinoree,
tuse,tahipnee, retractii(tiraj),raluri bronsice bilateral

4
 BRONSIOLITA ACUTA
ETIOLOGIE - virală, cel mai adesea VSR ( 40% cazuri, din care 75-
80% necesită spitalizare)

-Human Metapneumovirusul( co-infectie cu RSV)

- v.Parainfluenza(1,2,3), Influenza(A,B)
- Adenovirusuri 5-10% (3,7,21- complicaţii pe termen lung,
bronşiolita obliterantă, sindromul de plămân clar unilateral – Swyer – James)
- Rhinovirusuri
- Human bocavirus

- Suprainfecția bacteriană - f.rar, secundar infecției virale

(Haemophilus influenzae, Streptoccocus pneumoniae)

5
 BRONSIOLITA
VIRUSUL SICIȚIAL RESPIRATOR

- infectii primare: 60% de CRS si 40% de CRI

- pâna la 3 ani toţi copiii fac o infectie cu VSR
- incubaţie 2 – 5 zile
- nu lasă imunitate (infecţiile ulterioare devin progresiv mai
uşoare)
- nu s-a reuşit obţinerea unui vaccin eficient !
- excreţia virusului continuă până la ≈ 3 spt.de la debut

⇨ boală foarte contagioasă, transmisie aerogenă

cauză frecventă de infecţii nozocomiale

6
6
BRONSIOLITA
INFECȚIA CU VSR
Sursa pot fi membrii ai familiei care prezinta simptome
minore !

Mai frecventă toamna târziu – iarna – primavara devreme

- exista două subtipuri: A / asociat formelor severe

B / forme uşoare,medii

Primele infecţii cu VSR sunt şi cele mai severe( varste

mici) ; gravitatea scade progresiv cu vârsta

7
7
 FIZIOPATOLOGIE

 insuficienţă respiratorie de tip obstructiv – consecinţa obstrucţiei

bronşiolelor terminale si respiratorii

 Virusul colonizează epit respirator – replicare virală – necroza

epiteliului cu distrugerea cililor – aparitia unui infiltrat
inflamator (limfocite, neutrofile), la nivelul cailor respiratorii de
dimensiuni mici, bronhii terminale si bronhiole

 Celulele epiteliale sunt inlocuite cu celule cuboidale, creşte nr. De

celule secretorii de mucus – hipersecreţie de mucus,dopuri de mucus

 Edemul, hiperemia de la nivelul mucoasei si submucoasei cailor

aeriene, hipersecretia de mucus, alterarea clearance-ului mucociliar si
acumularea secrețiilor (detritusuri celulare, celule inflamatorii),
determină obstrucția importantă a căilor respiratorii inferioare

8
CONSECINTE

1. creste rezistenta la flux a cailor aeriene si scade complianta dinamica

pulmonara

2. creşte travaliul respirator = dispnee expiratorie

3. Obstructie totala a bronhiolelor prin dopuri de mucus - atelectazii

4. obstructie partiala a bronhiilor- zone de retentie de aer (air trapping)

5. hipoventilatie alveolara globala cu hipoxemie + hipercapnie(cianoza) cu

alterarea raportului ventilatie / perfuzie
6. Tahipnee + creșterea efortului respirator + scaderea apetit + lipsa de aport
-- determină deshidratare + acidoză metabolică

9
BRONSIOLITA ACUTA - FIZIOPATOLOGIE

De ce sugarii sunt mai expuşi:

- diametru mic al CRI ( suprafaţa lor totală de sectiune doar

10% din cea a adultului; edemul de 1 mm scade calibrul cu
50%)
- rezistenţa crescută a căilor aeriene
- revenirea elastică mai scăzută a căilor aeriene
- imaturitatea musculaturii netede bronşiolare
- coaste mai orizontalizate
- complianţa crescută a cutiei toracice

10
FIZIOPATOLOGIE

- Aparatul respirator al copilului prezintă un număr de deosebiri

anatomofiziologice față de adult care explică frecvența crescută
a wheezing-ului în copilărie / severitatea simptomatologiei în bolile
respiratorii / ușurința instalării insuficienței respiratorii

1. Complianța crescută a traheei și bronhiilor mari - legate de

prezența unei armături fibrocartilaginoase slab reprezentate la
această vârstă

2. Complianța crescută și deformabilitatea crescută a cutiei

toracice la copil, cu inserarea diafragmului sub un unghi aproape
orizontal pe torace, care duc la un efort respirator puțin eficient

3. Calibrul redus al căilor aeriene periferice care determină o

rezistență la flux crescută

11
FIZIOPATOLOGIE

4. Structurile elastice pulmonare sunt slab reprezentate la

această vârstă, cu imposibilitatea menținerii căilor aeriene
deschise în timpul expirului ,cu alterarea raportului
ventilație/perfuzie și scăderea presiunii parțiale a oxigenului

5. Căile de ventilație colaterală (porii Kohn și canalele

bronhoalveolare Lambert) sunt scăzute ca număr și
dimensiuni la sugar și copilul mic, ceea ce predispune mai
ușor la atelectazii, cu agravare suplimentară a schimbului
gazos

12
FIZIOPATOLOGIE

6. Numărul de alveole și ramificații ale bronhiolelor este de 10 ori

mai mic la sugari și preșcolari față de copilul mare și adult, iar
suprafața de schimb gazos este de 20 de ori mai mică
(procesul de alveolizare continuă însă după naștere, fiind
maxim în primii 3 ani de viață).

7. La copiii sub 5 ani, căile aeriene de calibru foarte mic poate

depăși 50% din rezerva totală a arborelui respirator; o
îngroșare minoră a peretelui bronșic secundară unui edem de
mucoasă scade și mai mult diametrul căilor aeriene, crescând
rezistența la flux ,determinând apariția simptomatologiei de tip
obstructiv.

13
BRONSIOLITA ACUTA – MANIFESTARI
CLINICE
PRECOCE
- debut progresiv cu semne iniţiale de IACRS
- tuse,rinoree,febră moderată uneori
- copil alert,jucăuş,se alimentează bine
- în absenţa corizei, etiologia cu VSR ar fi puţin probabilă
EVOLUTIE
- tusea creşte în intensitate, poate surveni în accese
- starea generala se modifică, iritabil
- creşte efortul respirator(batai de aripi nazale,tiraj,tahipnee)
- apare wheezing,dispnee expiratorie
-somn şi alimentaţie necorespunzătoare
EVOLUTIE: în general → 7-10 zile, rar 4 spt.

14
BRONSIOLITA ACUTA – MANIFESTARI
CLINICE
CLINIC – FORMA SEVERA
- febra în general moderată (posibil hipotermie/hipertermie)
- respiraţii rapide, superficiale
- sd.functional respirator (tiraj, geamăt, bătai de aripi nazale
ş.a.)
- posibil crize de apnee / fosti prematuri
- tuse seacă, persistenă, uneori pertussoidă, emetizantă
- posibil cianoza
- toracele hipersonor
- raluri subcrepitante, sibilante dar si crepitante fine
- ficatul şi splina sunt coborâte (hepatosplenomegalie falsă)
-se alimenteaza greu,refuza alimentatia,biberonul, varsa dupa
tuse uneori

15
BRONSIOLITA ACUTA – MANIFESTARI
CLINICE
NUMAR DE RESPIRATII – pragul maxim:
< 2 luni 60/min
2 – 12 luni 50/min
> 12 luni 40/min

Insuficienţa respiratorie: PaO2 < 50 mm Hg şi PaCO2 > 50 mm Hg

SaO2 normal > 95% (93 -95%)

Elemente clinice esenţiale:- coloraţia tegumentelor
- hidratarea
- mişcările / efortul respirator
- murmurul vezicular

16
BRONSIOLITA ACUTA – MANIFESTARI
CLINICE
RISC CRESCUT PENTRU FORME SEVERE:

- SaO2 < 90% în aerul atmosferic

- aspectul suferind, toxic,prezenta semnelor de deshidratare
- greutatea mică la nastere,mai ales prematuritatea (< 34 spt.)
- vârsta mică < 3 luni
- atelectazie la Rgf
- cardiopatiile congenitale cu HTAP
- bolile pulmonare cronice,precum: displazia bronhopulmonară
fibroza chistică s.a.
- imunodeficienţele congenitale/ dobândite
- afecţiuni neurologice severe congenitale sau dobândite
- condiţiile socioeconomice şi de îngrijire precare
- fumatul matern in timpul sarcinii și în mediul copilului( matern)

17
BRONSIOLITA ACUTA- FORME CLINICE
USOARA MODERATA SEVERA F.SEVERA

NR< pragul maxim NR > prag maxim NR> 70/min Polipnee,posibil

<70/min apnee,stop
respirator

Fara cianoza Fara cianoza Cianoza corectata sub oxigen Cianoza sub adm.de
O2

Tiraj absent sau Tiraj moderat Tiraj important SFR intens sau copil
minim “epuizat”

Schimburi Expir prelungit Schimburi aeriene minime Absenta murmurului

gazoase normale cu scaderea (murmur vezicular diminuat) vezicular/ silentium
schimburilor respirator
gazoase

Geamat expirator Geamat expirator

SaO2 > 95% SaO2 -92- 94 % SaO2 < 92% Imposibilitatea
mentinerii PaO2 > 50
mmHg cu FiO2
80%,sau a PCO2 < 55
mm

Hidratare normala Semne de Semne de deshidratre sau de Semne de soc

deshidratare toxicitate sistemica
(Berman S – 1996)
18
usoara
Bronchiolitis
DIAGNOSIS
Anamnesis
Birth history
• Weeks of gestation
• Neonatal intensive care unit admission
• History of intubation or oxygen requirement
• Maternal complications including infection, prenatal smoke exposure
Past medical history( atopy, recurrent episodes of wheezing, any feeding
dificulties, vomiting, presence of greasy,oily stools, failure to thrive
Family history of: cystic fibrosis, immunodeficiency, asthma, any other recurrent
respiratory conditions, allergies / atopy
Social history – any smokers at home,inside or out, daycare exposure, number
of siblings, home environment- dust mites, construction dust, heating and cooling
technique, mold

19
Bronchiolitis
DIAGNOSIS
Bronchiolitis is commonly diagnosed on clinical grounds alone !!!
The criteria for the diagnosis include :

• Exposure to other children or adults with respiratory viral infection

• Age ˂ 2 yr
•Preceding upper respiratory illness with: sneezing, clear rhinorrhea, low fever,
diminished appetite
•Gradually develops sign of acute lower respiratory ilness with: respiratory
distress , wheezing, cough, dyspnoea, retractions, nasal flaring, use of accesory
muscles, tachypnoea, irritability, tachycardia
• Desaturation is common in infants with severe bronchiolitis
•In infants ˂ 6 weeks or older infants who were born prematurely there is a risk of
apnoea and severe bronchiolitis

20
Bronchiolitis
PHYSICAL EXAMINATION

Examination will usually show :

• Evidence of respiratory distress: tachypnoea, chest wall recession, nasal

flaring, use of accessory muscles, dyspnoea, tachypnea
•Fever, usually low grade
• The physical examination is characterized most prominently by wheezing
•The degree of tachypnoea does not always correlate with the degree of
hypoxemia or hypercarbia (use pulsoximetry)
• Young / premature infants – episodes of apnoea (the first clinical symptom)!
•Auscultation may reveal prolongation of the expiratory phase of breathing, fine
crackles/ inspiratory crepitations, with or without expiratory wheeze
•poorly audible breath sounds suggest very severe disease with nearly
complete bronchiolar obstruction

21
Bronchiolitis
PHYSICAL EXAMINATION

•Tachypnoea, increased work of breathing, dimminished appetite, reduced

feeding - can cause — dehydration with metabolic acidosis

• Hyperinflation of the lungs may permit palpation of the liver and spleen !

•SIADH – syndrome of inappropriate secretion of antidiuretic hormone – is

common in infants with severe respiratory distress and can cause
hyponatremia and fluid overload

22
BRONSIOLITA ACUTA
INVESTIGATII

DIAGNOSTICUL –CLINIC → NICI O INVESTIGATIE NU SE FACE DE

RUTINA
- saturatia in oxigen SaO2– utilă; pH-ul sanguin / ASTRUP
- analize hematologice: nu sunt utile în formele uşoare/medii
(hemograma – NL valori normale/limfopenie/leucocitoză +
deviere la stg a FL)
-VSH
-CRP
- ionograma

23
BRONSIOLITA ACUTA
INVESTIGATII

Radiografia CP: nu este utilă ,cu exceptia diagnosticarii

complicaţiilor
 accentuarea desenului peribronşic
 hiperinflaţie = emfizem obstructiv generalizat
 posibil infiltrate perihilare sau focale (micro-
macronodulare,segmentare,lobare) – adesea
confundate cu
pneumonia bacteriana (20%)
 atelectazii
 pneumotorax,pneumomediastin

24
BRONSIOLITA ACUTA
INVESTIGATII

Diagnostic virusologic:
- rapid: imunofluorescenţa indirectă,ELISA (în
secreţiile nazofaringiene, lavaj bronhoalveolar)
- tardiv: culturi, serologie
-tehnici moleculare(PCR-ADN –viral)

25
26
27
BRONSIOLITA ACUTA – WHEEZING
-DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Pneumonia (de alte etiologii)
 Tuberculoza pulmonara
 Astmul bronsic - exacerbare
 Insuficienta cardiacă /MCC
 Cauze neinfectioase de wheezing:
- aspiraţia de corp strain !!
- refluxul gastro-esofagian
 Copiii cu boli pulmonare cronice pot avea wheezing şi în
afara unei infecţii ( FC, bronşiectazii, displazie
bronhopulmonara,s.a.) accentuat de o exacerbare

28
BRONSIOLITA ACUTA
INVESTIGATII

DGN diferențial – sunt utile

 IgEt, IgEspecifice
 imunograma
 bronhoscopie, aspirat traheobronsic
 IDR la 5U PPD
 ECG, eco cord
 HRCT
 Testul sudorii
 Tranzit baritat; pH metrie esofagiana

29
BRONSIOLITA ACUTA - COMPLICATII
 Detresa respiratorie acuta, stop cardio respirator

 Crizele de apnee (sugari mici 1-4 luni,foştii prematuri)

 Pneumotorax, pneumomediastin
 Deshidratare, tulburari metabolice, acidoza metabolica

 Edem cerebral acut, SIADH(sindrom de secretie inadecvata de

hormon antidiuretic,hNa-emie,edeme)

 Suprainfecţia bacteriana( pneumonii, bronhopneumonii)

 Miocardita, disritmii, ICC rar

30
BRONSIOLITA ACUTA - COMPLICATII

Complicatii legate de tratament:

- barotrauma indusa de ventilaţia mecanică

- infecţiile nozocomiale

- disritmiile induse de beta-agonişti, methilxantine

- efecte adverse cortizon

-efecte adverse ale Ribavirinei

31
BRONSIOLITA ACUTA - COMPLICATII

 Sechele posibile postbronşiolită:

1. boală pulmonară reziduală de tip

- reactiv (>50% )= hiper-reactivitatea CA cu

noi episoade de wheezing recurent/persistent sau astm bronşic
- obstructiv cronic = bronşiolită obstructiv
cronică (obliterantă)
- mixt
1. Bronşiectazii

1. Sdr Swyer-James ( sdr de plaman clar unilateral )

32
BRONSIOLITA ACUTA

Factori favorizanţi / de creştere a riscului recurenţei:

- anomalii pulmonare anterioare bronşiolitei

- fumatul pasiv / expunerea copilului la fum / fumatul in

timpul sarcinii / fumatul matern

- diateza atopică / antecedente heredocolaterale de rinita

alergica, astm

33
BRONSIOLITA ACUTA
criterii de internare
1. Sugarii sub 3 luni
2. Sugarii 3- 6 luni care nu se pot hidrata / alimenta corespunzator
3. SaO2 < 92%, necesitatea oxigenoterapiei
4. Sindrom funcţional respirator marcat (tahipnee,bătăi de aripi nazale,
geamăt, tiraj)
5. Crize de apnee
6. Prezenţa acidozei metabolice / semne de deshidratare
7. Asocierea cu boli cronice cardiace sau pulmonare
8. Atelectazie pe radiografie CP, pneumotorax, pneumomediastin
9. Conditii socio economice inadecvate

34
BRONSIOLITA ACUTA
criterii de internare TI
1.Sugarii sau copiii care nu pot menține SaO2 peste 92% cu
oxigenoterapie

2.Sugarii la care se constata deteriorarea statusului respirator

cu apariția oboselii / epuizării

3.Tulburări de ritm respirator / apnee recurentă, necesitatea

oxigenoterapiei și susținerii fcț respiratorii( CPAP, ventilație
mecanică)

4. PaCO2 ˃ 60 mmHg și deteriorarea statusului respirator

35
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

Tratamentul este în general suportiv, adaptat formei clinice

de boală
 Oxigenoterapie(oxigen umidificat) pt a menţine SaO2 >95% pe
canula nazala
 confort termic, pozitie la 30º
 scăderea consumului periferic de oxigen – combate febra,
corectează acidoza, suprimă agitaţia prin sedare
uşoară( ATENTIE POT DEPRIMA CENTRII RESPIRATORI)

 Oprirea alimentatiei in formele severe, sugari mici (risc

aspiratie)

 Hidratare / PEV ; fracţionarea meselor , alimentatie prin gavaj

 alimentatia la san in formele medii nu se opreste!

36
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

Menținerea curată a CA prin

- Aspirarea secrețiilor nazale si din cavitatea bucală
- Vasoconstrictoare nazale

Fluidifierea secreţiilor bronşice şi favorizarea eliminării lor

 hidratare
 oxigen umidifiat / umidifiat si incalzit (recent)
 nebulizări
 tapotaj toracic –controversat

37
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

NEBULIZARI

Beta-2 agonisti în nebulizări -efect bronhodilatator; raspuns

bun la pacientii cu IRA severa
- efect benefic in wheezing-ul recurent (mai ales la
cei proveniti din familii cu istoric de astm !)

Salbutamol – 0,1 – 0,15mg/kg/dz in nebulizari la 6-8 h

La sugari – admin spray MDI cu spacer si masca poate fi

benefica

38
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

 Adrenalina în nebulizări – are efect vasoconstrictor, scade

inflamaţia nu numai spasmul;asocierea cu dexametazona po
poate fi eficientă / nu in aerosoli
 Adrenalina 0,1 mg/kg/doza in ser fiziologic la 6-8 h

 Soluția salină hipertonă 3%, adm in formele ușoare sau asoc

cu adrenalină sau β-adrenergice în formele medii, a avut efect
benefic în unele studii

Nebulizarile cu agenți anticolinergici (ipratropium bromid) in

asociere cu β-adrenergice (efecte benefice la pac cu
traheobronhomalacie, la care este contraindicat salbutamol)

ORICE ÎMBUNĂTĂȚIRE A RĂSPUNSULUI CLINIC DETERMINĂ

CONTINUAREA TRATAMENTULUI

39
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

 Ribavirina – analog de nucleotide, preparat antiviral(eficient

imp VSR, mai putin impotriva v.Influenzae A, B) administrat în
aerosoli – eficienţă controversată (studii nu au dovedit
scaderea mortalitatii, a posibilitatii agravarii sau evol spre
boala de reactivitate)

 Ribavirina-in cazuri severe de bronsiolita cu VSR, atent

selectate (MCC cu HTAP, displazie bronhopulmonară,
imunodeficienţe, prematuri, vârstă < 6 săptămâni, pacienţi
sectii TI)

40
 BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT

 Suport ventilator la nevoie(CPAP,ventilatie mecanica)

 Cafeina in crizele repetate ,prelungite de apnee,la foști prematuri

 În curs de studiu utilizarea oxidului nitric , surfactant,

heliox(amestec oxigen cu heliu) în formele severe,mai ales la
sugarul mic, prematuri

41
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT
CONTROVERSATE
- beta-agoniştii p.o. (fără diferenţe cu placebo !)

- corticosteroizii sistemici (se folosesc în formele medii /

severe de boală deşi nu s-au dovedit eficienti în studii, scad
perioada de spitalizare)

- antibioticele – nu au indicaţie cu excepţia:

- sugarii < 3 luni,fosti prematuri

- forme severe de boală, ventilati mecanic
- infecţie bacteriană dovedita,comorbiditati

42
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT
CONTROVERSATE

 Corticosteroizi inhalatori (CSI) –desi se utilizeaza in practica,

studii in derulare pt a dovedi eficienta (efect la cei cu istoric
de atopie astm )
 Miofilin - efecte benefice in forme severe, crize de apnee
(atentie la efecte adverse cumulate cu beta agonisti);
 teofiline retard nu si-au dovedit eficienta
 Inhibitori de leucotriene nu s-au dovedit eficienti in
tratamentul bronsiolitei
 Aerosoli cu ADN-aza nu au avut efect (doar la copiii cu
mucoviscidoza sau atelectaze )

43
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT
PROFILAXIE

-Izolarea copiilor cu infectie cu RSV

-Spalarea frecventa pe maini
-Limitarea vizitatorilor
-Infectia e greu de controlat in timpul epidemiilor,exista forme
usoare la adulti(vizitatori,personal)
- Admin de Palivizumab – Ac monoclonali anti RSV, previne
internarile pt inf cu RSV ; se administrează la sugarii ˂ 24 luni
cu comorbidități severe : prematuritate extremă, boli
pulmonare congenitale sau dobandite, MCC, sdr de
imunodeficiență

44
BRONSIOLITA ACUTA - TRATAMENT
INDICATII DE EXTERNARE

1. SaO2 ˃ 92 -94% in aer atmosferic

2. Absenta semnelor de detresa respiratorie
3. Aport alimente / lichide ˃ 75% din normal
4. afebril

45
BRONSIOLITA

Cauze de wheezing recurent in copilarie:

- infecții respiratorii virale, bacteriene, germeni atipici, bk
- astmul bronșic
- fibroza chistică
- sindroame de imunodeficiență( def IgA, inf HIV)
- sindrom de aspirație (refluxul gastroesofagian,aspirația de corp strain, pe
fondul unor boli neurologice sau neuromusculare cu disf de inghitire)
- traheobronhomalacia
- displazia bronhopulmonară
- dischinezia primară ciliară, bronsiectazii
- malformații vasculare( inel vascular)
- malformații congenitale cardiace (cu sunt stga-dr)
-malformații pulmonare(sechestratia pulm,malf adenomatoida chistica,
emfizem lobar congenital)
-Tumori/adenopatii/mase mediastinale

46
•Clasificare a fenotipurilor de astm/ wheezing care a ținut cont de
perioada de evoluție a episoadelor :
Wheezing tranzitoriu cu debut precoce:
- la copiii care prezintă episoade de wheezing până la varsta
de 2-3 ani
Wheezing persistent:
- la copiii la care debutul a fost precoce, dar persistă și la vârsta
de școlari
Wheezing persistent cu debut tardiv
- la copiii la care debutul a fost după vârsta de 3 ani și persistă și
la vârsta de școlari
(Martinez et al., 1995)

47
CLASIFICARE WHEEZING

•Studiul cel mai cunoscut: Tucson Children҆ s Respiratory Study, a dus

la o clasificare a wheezing-ului:
1 Wheezing tranzitoriu:
- la copii care prezintă episoade de wheezing până la
vârsta de 6 ani
- asociat infecțiilor virale +/- fumatului matern
2 Wheezing persistent:
- la copii care mai prezintă episoade de wheezing
după vârsta de 6 ani
- asociat cu eczemă, astm bronșic în familie și IgEt
crescute

48
CLASIFICARE WHEEZING
ERS Task Force – stabilește 2 fenotipuri de wheezing:

Wheezing episodic viral

- exacerbări evidente clinic în timpul infecțiilor virale
respiratorii
- se repetă cu tendință la sezonalitate
- absența simptomelor între episoadele de infecție virală
- nu există inflamație a căilor aeriene între episoade
- nu există hiperreactivitate bronșică(HRB) între
episoade
- în timp exacerbările se răresc, dispar către 6 ani, 30%
pot evolua către astm bronșic

(Eur. Respir. J. 2008; 32; 1096)

49
CLASIFICARE WHEEZING
Wheezing cu triggeri multipli

- wheezing prezent în timpul infecțiilor virale (trigger

comun)

- prezența wheezing ca răspuns la alți triggeri: diferiți

alergeni, efort, exercițiu fizic, fum de țigară, plâns, râs etc, cu
persistența lui intre episoadele virale

- există inflamație și HRB între episoade

- poate să evolueze în timp către astm bronșic persistent

(Eur. Respir. J. 2008. 32.1096)

50
 Clasificarea ERS a fost pe larg adoptată dar si criticată
deoarece s-a observat că:
- se atenuează faptul că infecțiile virale sunt principala cauză a
exacerbării în ambele tipuri de wheezing

- cele două tipuri de wheezing ar putea reprezenta grade diferite

ale severității aceleiasi boli

- cele două fenotipuri nu sunt stabile în timp, wheezing-ul episodic

viral poate trece în cel cu triggeri multipli și invers

51
 Wheezing recurent
Criterii majore:
- astm bronsic in familie (parinti)
- eczema atopica in copilarie

Criterii minore:
- rinita alergica
- wheezing prezent in lipsa IACRS
- eozinofilie > 4%

Copiii cu wheezing precoce + un criteriu major / doua criterii

minore au un index important pentru evolutia catre astm bronsic
persistent in perioada de scolari

52
Business Use Only 53