APLICATE LA ORA

DE GEOGRAFIE
  Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt scoşi din
ipostaza de obiect al formării şi transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria
formare.
Aceste metode se bazează pe cooperare și activitate comună în rezolvarea unor sarcini
de învățare. Astfel, munca în grup este orientată mai ales spre aspectul social al învățării,
urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Ca urmare, în proiectarea și
organizarea ei trebuie respectate câteva etape metodice:
 analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire;
 împărțirea sarcinilor între membrii grupului;
 documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin
cercetarea diferitelor surse;
 emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor
probabile;
 efectuarea de investigații practic aplicative sau teoretice.
EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)
 metodă similară brainstorming-ului;
 începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei
stelare
Etape:
1. Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ;
2. În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul:
ce? când? unde? cum? de ce?
3. Se împarte clasa în grupuri;
4. Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebări;
5. Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup.
Avantaje:
 ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii;
 este, în același timp, o modalitate de relaxare și o sursă de noi descoperiri;
 formularea a cât mai multe întrebări duce la cât mai multe conexiuni între
concepte.
Aplicație: Geografie -cl. a IV-a - Linia orizontului
Ce este? ( locul unde cerul pare că se unește cu pământul)
Când se vede? ( când este senin) Linia
Unde se vede? ( în depărtare) orizon-
Unde?
Cum se vede? ( ca o linie imaginară) tului
De ce se vede? (din cauza distanței mari)

Când? Cum?
         Este o strategie care urmărește studierea unei teme din mai
multe perspective. Scopul ei este lărgirea orizontului de idei al
elevului.
          Este necesar un cub mare, pe fețele căruia să fie scrisă câte
o sarcină de lucru sub diferite forme.
        

 APLICAŢIE : GEOGRAFIA ROMÂNIEI - Excursie la Iași

   

aplică argumentează
              
descrie
compară
asociază  analizează
Analizează
Analizează Alcătuiește
Alcătuiește o o Ce ți-a
Găsește
Găsește plăcut
Descrie taseul Compară
Compară traseul compunere plăcut cel
cel
utilitate
utilitate pt
pt mai mult în
parcurs
parcurs de
de la
la Casa parcurs din cu titlul ,,La
următoarele
următoarele excursie?
Botoșani la Memorială
Memorială ,,,, punct
punct de
de Iași”.
Iași”.
ob.
ob. turistice:
turistice: De
Iași.
Iași. M.
M. vedere De ce?
ce?
Eminescu” -- Casa geografic și
Casa
cu
cu Bojdeuca
Bojdeuca Memorială istoric.
Memorială
lui I.C ,,M.
,,M. Eminescu”
Eminescu”
-- Bojdeuca
Bojdeuca lui
lui
I.
I. C.
C.

-- Grădina
Grădina
Botanică
Botanică

-- UAIC
UAIC
– scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune în cazul a două concepte,
personaje sau evenimente.
Etape:
1. Comunicarea sarcinii de lucru
2. Activitatea în perechi sau în grupuri
3. Activitatea frontală
APLICAŢIE – GEOGRAFIE, clasa a IV- a, CÂMPIILE.
Elevii pot lucra individual, în perechi și în grup, iar la final se face pe un poster diagrama clasei.

   .
CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE VEST
  Suprafeţe netede
şi întinse de teren
- Este situată în partea de cu înălţimi între
sud a ţării, de-a lungul câţiva metri şi 200-
- Este situată în
Dunării, numindu-se şi 300 m vestul României
Câmpia Dunării. Forme joase de şi este cea mai
- Partea estică a Câmpiei relief potrivite importantă
pentru agricultură. zonă agricolă a
Române se numeşte Sunt străbătute
Câmpia Bărăganului – cea de râuri.
ţării datorită
mai netedă şi mai întinsă În subsol se găsesc rodniciei
din întreaga ţară. petrol şi gaze pământului.
naturale.

 
 - împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul grupelor.
1. faza introductivă- expunerea problemei;
2. faza lucrului individual- elevii lucrează individual 5 minute; notează întrebările legate de subiect;
3. faza lucrului în perechi- discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare; se solicită răspunsuri la
întrebările individuale din partea colegilor;
4. faza reuniunii în grupe mai mari- se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din
grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns;
5. faza raportării soluţiilor în colectiv- întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor
emise;
6. faza decizională- se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Avantaje:  motivează elevii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora;
 sunt încrezători în forţele proprii;
 dezvoltă motivaţia pentru învăţare.
APLICAŢIE- Geografie- cl. a IV-a- Protejarea mediului

Se lucrează apoi
Elevii se grupează
în perechi
preferenţial în
discutându-se
echipe aproximativ Copiii reuniţi analizează şi
rezultatele la care
Elevii au lucrat egale şi discută concluzionează rezultatele
individual 5 minute, au ajuns şi se
Se citeşte rezultatele la care obţinute şi învăţătorul
timp în care şi-au notat solicită
textul întrebări .
au ajuns. Se stabileşte concluziile.
răspunsuri la
răspunde la
problemele pe
întrebările rămase
care nu le-au
nesoluţionate.
putut explica.
 Floarea de lotus
 Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de
la o temă centrală. Aceasta determină cele 8 idei secundare care se
construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de lotus.
 Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând
ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale pentru alte 8 flori de
lotus.

CARPAŢII CARPAŢII CARPAŢII

ORIENTALI B MERIDIONALI OCCIDENTALI
A C

LUNCILE ŞI MARILE UNITĂŢI DEALURILE

DELTA DUNĂRII GEOGRAFICE D
H ALE ŢĂRII

SUBCARPAŢII
CÂMPIILE PODIŞURILE
G E
F
 RELIEFUL
A: CARPAŢII ORIENTALI B: CARPAŢII MERIDIONALI C: CARPAŢII OCCIDENTALI
1. Aşezare 1. Aşezare 1. Aşezare
2. Înălţime 2. Înălţime 2. Înălţime
3. Grupa nordică 3. Grupa Munţilor Bucegi 3. Grupa Munţilor Banat
4. Grupa centrală 4. Grupa Munţilor Făgăraş 4. Grupa Munţilor Poiana Ruscă
5. Grupa sudică 5. Grupa Munţilor Parâng 5. Grupa Munţilor Apuseni
6. Trecători 6. Grupa Munţilor Retezat- Godeanu 6. Bogăţii
7. Bogăţii 7. Trecători 7. Peşteri
8. Zone turistice 8. Zone turistice 8. Zone turistice

H: LUNCILE ŞI DELTA D: DEALURILE

DUNĂRII 1. Aşezare
1. Înfăţişare 2. Grupare MARILE UNITĂŢI 2. Înălţime
3. Aşezare 4. Înălţime GEOGRAFICE ALE 3. Dealurile subcarpatice
5. Formare 4. Depresiunile subcarpatice
6. Delta Dunării ŢĂRII 5. Dealurile de Vest
7. Lunca Dunării 6. Cum s-au format
8. Bogăţii 7. Bogăţii
8. Zone turistice
G: CÂMPIILE F: PODIŞURILE E: SUBCARPAŢII
1. Înfăţişare 1. Înfăţişare. Grupe 1. Aşezare
2. Grupare 2. Podişul Transilvaniei 2. Înălţime
3. Aşezare 3. Podişul Moldovei 3. Subcarpaţii Moldovei
4. Înălţime 4. Podişul Getic 4. Subcarpaţii de Curbură
5. Formare 5. Podişul Dobrogei 5. Subcarpaţii Getici
6. Câmpia Română 6. Masivul Dobrogei de Nord 6. Cum s-au format
7. Câmpia de Vest 7. Podişul Dobrogei de Sud 7. Bogăţii
8. Bogăţii 8. Zone turistice 8. Zone turistice
 
 Ca să-l poată implica pe cel
care învaţă, metodele activ-
participative pun accentul pe
procesele de cunoastere (învăţare)
şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele
sunt metode care ajută elevul să
caute, să cerceteze, să găsească
singur cunoştinţele pe care
urmează să şi le însuşească, să afle
singur solutii la probleme, să
prelucreze cunoştinţele, să ajungă
la reconstruiri şi resistematizări de
cunoştinţe.