TRADIŢII ŞI INFLUENŢE

CULINARE ÎN ZONA MUNTENIEI

Indrumator Prof.ing Astefanei Gabriela

Elev:Blaga Costel Mihai
Clasa A XII-a A
 CUPRINS
  
 ARGUMENT........................................................................................2
 CAPITOLUL I TRADIȚII ȘI INFLUENȚE CULINARE ÎN MUNTENIA..............4
 1.1.OBICEIURI TRADIȚIONALE LA
ROMÂNI.............................................................................................4
 1.2.CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI ROMÂNEȘTI CONTEMPORANE......5
 1.2.1.CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI DIN
MUNTENIA.........................................................................................6
 1.3.PREPARATE DE TRADIȚIE ÎN
MUNTENIA.........................................................................................7
 1.4.PREPARATE DE INFLUENȚĂ ÎN
MUNTENIA..........................................................................................
 CAPITOLUL III:NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII ÎN
UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ......................................................
 BIBLIOGRAFIE
 ANEXE
 ARGUMENT
  
 Istoria bucătăriei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al
bucătăriei îl putem localiza odată cu apariţia focului. Descoperirea focului
revoluţionează hrana omului,acum alimentele suferă transformări:prin
frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare.
 Mâncărurile specifice şi tradiţionale româneşti, cunoscute şi apreciate atât
în ţară, cât şi în străinătate, sunt realizate astăzi de marile restaurante,
dar şi de mici asociaţii care participă la turismul rural, ele ducând peste
veacuri tradiţia milenară a poporului nostru.
 Bucătăria românească a fost influenţată de-a lungul veacurilor de o serie
de factori, cum ar fi : condiţiile economice, condiţiile geografice şi de
climă, gradul de civilizaţie, stadiul de dezvoltare al agriculturii şi nu în
ultimul rând obiceiurile, gusturile şi preferinţele.
 Țara noastră se află la o raspântie climatică: influenţele continentale şi
central europene se întâlnesc în răsăritul ţării cu influenţele estompate
mediteraneene în sud şi mult mai şterse, baltice, în nord. 
 În a doua jumătate a secolului al II-lea avem informaţii scrise pe plăci
cerate despre felurile de mâncare. La Roşia Montană a fost descoperită o
placă cerată cu ocazia „ ospăţului aurarilor” în care erau scrise preparatele
oferite „miel, purcel, pâine albă, sare, oţet, salată şi două feluri de vin”.
 CAPITOLUL I TRADIȚII ȘI INFLUENȚE CULINARE ÎN MUNTENIA

 1.1.OBICEIURI TRADIȚIONALE LA ROMÂNI

 Crăciunul este întâmpinat de poporul român cu datini şi obiceiuri care au

devenit tradiţie,dar şi cu feluri de mâncare specifice. În această zi sfântă a
Naşterii Mântuitorului nu lipsesc de pe masa
românului preparatele dincarne de porc: tobă, caltaboşi, cârnaţi, sarmale cu
mămăliguţă, fripturi, tradiţionalii cozonaci si fructele livezilor noastre:
merele, perele zemoase, strugurii.     
   Frumusetea datinilor străbune este întregită şi de tăiatul porcului, care la
românii de la sate  a devenit chiar un ritual.În momentul când se înjunghie
porcul, sângele se lasă să curgă într-un vas, se pune un pumn de sare şi se
amestecă bine cca. 20 minute pentru ca acest sânge, să nu se închege. În
unele bucătării acest sânge  şi cu diferite organe se folosesc la prepararea
unor produse cum ar fi toba, caltaboşi, sângerete, etc.Carnea afumată se
obţine din coltlete, costiţe, muşchiuleţi, pulpă şi spată.
 Cârnaţii se pregătesc din carne moale dar nu prea grasă de la spată sau
pulpă, dar se folosesc şi toate bucăţile de carne care 'au căzut' la
fasonare.Ritualul tăierii porcului se încheie cu 'pomana porcului',
care este o masă unde se serveşte carne prajită cu usturoi si mămăliguţă,
udată cu vin fiert.
 1.2.CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI ROMÂNEȘTI CONTEMPORANE

 În a doua jumătate a secolului al II-lea avem informaţii scrise pe plăci cerate despre felurile de
mâncare. La Roşia Montană a fost descoperită o placă cerată cu ocazia „ospăţului aurarilor” în
care erau scrise preparatele oferite „miel, purcel, pâine albă, sare, oţet, salată şi două feluri de
vin”.
 Bucătăria românească, a reuşit de-a lungul vremii, să-şi păstreze tradiţia, bucătarii au
ştiut să transmită urmaşilor gustul mâncărurilor noastre tradiţionale.Aceştia au îmbunătăţit şi
rafinat mâncărurile dar au păstrat nealtenant arta culinară românească

 1.2.1.CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI DIN MUNTENIA

 Aceasta provincie românească ce se întinde de-a lungul Dunării, peste Câmpia Română si
pana la Carpați, era faimoasa pentru petrecerile date de voievozii munteni in onoarea
oaspeților lor străini
 Bucătăria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicateţe. Ea a
suferit de-a lungul vremii influenţa grecească, orientală, fineţea şi  rafinamentul bucătăriei
franceze şi până în zilele noastre influenţa italienească. Bucătăria din Muntenia
foloseşte un sortiment variat de legume, carne, produse din came, peşte, lapte, paste făinoase,
fructe.
 1.3.PREPARATE DE TRADIȚIE ÎN MUNTENIA
 RĂCITURĂ DE PORC MUNTENEASCĂ INGREDIENTE

 sare
 1 ou fiert tare
 200 g mazăre fiartă
 1 căpăţână usturoi
 4 morcovi
 2 cepe
 400 g carne macră de porc
 1/2 cap de porc cu ureche
 4 picioare porc
 piper
 MOD DE PREPARARE
 Picioarele şi capul se pârlesc la flacăra aragazului, se răzuie şi se spală în mai multe rânduri în apă

rece, până ce sunt albe şi curate. Apoi, capul se taie.

2. Carnea şi extremităţile porcului se pun la fiert în 6 litri de apă rece cu sare. După ce s-a luat spuma
care se va forma la suprafaţă, se pun cepele şi morcovii, care se scot înainte de a fi fiartă carnea.
3. Se lasă la fiert până ce carnea se ia de pe oase şi zeama scade la jumătate. Carnea se scoate, se
aruncă oasele şi ceapa şi ce rămâne se taie bucăţi mici. Usturoiul se pisează şi se pune în zeama în
care a fiert carnea. Se lasă aşa 15-20 de minute, după care se strecoară şi se potriveşte gustul de piper.
3. În patru vase se pune pe fund o felie de ou fiert şi apoi mazăre şi rondele de
 1.4.PREPARATE DE INFLUENȚĂ ÎN MUNTENIA
  
 În general bucătăriatuturorţăriloreuropene s-a dezvoltat de-a lungulsecolelorşiprinimporturi de reţete,
prininfluenţegastronomice diverse, toatenaturalizateşireinterpretate. Bucătăriaromânească nu a scăpat de acestproces. Mai
multdecâtatât, poporulromân, vieţuindîntr-o zonă de intense peregrinări ale diferitelorpopoare, într-un spaţiuîn care s-au
îngemănatatâteainfluenţeetniceşiculturale, nu avea cum să nu aibă o bucătăriemarcată de toateacestefenomene. Din contră,
specialiştiiîngastronomiedarşipasionaţii de acestdomeniu, aratăcăbucătăriaromâneascăeste de fapt una
dintrecelemaibogateîninfluenţe de toatesoiurile.Bineînțelescănici zona Munteniei nu a scăpat de acesteinfluențe.
Un preparatculinarsavuros din Italia estepreluat de bucătariimunteni.
 Lasagna cu carne tocată
 Ingrediente
 1 pachetfoilasagne
 untpentruunsformă
 2 ouă
 parmezanras
 Pentrusosul de carne(Ragu)
 600 g carne de tocată(amestecde vitășiporc)
 4-5 linguri cu pastă de tomate
 2 cepe
 2 morcovi
 1 pahar cu vin alb sec
 ulei
 sare
 piper măcinat
 CAPITOLUL II:NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ ÎN UNITĂȚILE
DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
  
 1.Asigurarea siguranței mediului de muncă
 Pentru asigurarea calității și a siguranței mediului de muncă, protecția muncii
pune la dispoziția unităților un ansamblu de norme legale și imperative având
că obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează în legătură cu
organizarea, conducerea și realizarea procesului de muncă, în scopul
prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale.
 Că activitate metodico-aplicativă, protecția muncii este partea integrată a
proceselor de producție și cuprinde un ansamblu de acțiuni și măsuri prin
care se realizează efectiv la nivelul proceselor din unitățile de alimentație
calitatea și siguranță mediului de muncă.
 Orice activitate dintr-o unitate de alimentație publică trebuie să aibă în
vedere, în mod organic, pe lângă cerințele de productivitate, și pe cele de
asigurare a calității și a siguranței mediului de muncă.
 Cunoașterea și aplicarea principiilor de ergonomie reprezintă o importantă
deosebită pentru activitatea din unitățile de alimentație publică, constituind
mijloace eficiente în rezolvarea raporturilor dintre prestatorii de servicii și
mijloacele de muncă și de îmbunătățire a procesului de muncă. Orice măsură
de natură tehnico-organizatorică ce vizează economisirea mișcărilor trebuie
să conducă la asigurarea calității și a siguranței mediului de muncă și,
implicit, a lucrătorului.

  Normele economice, de securitate și de igienă a muncii trebuie aplicate în
amplasarea echipamentelor tehnologice, în circulația personalului și în
circulația produselor în spațiul de pregătire.
 Recomandări pentru aplicarea principilor ergonomice :
 Amplasarea echipamentelor tehnologice trebuie realizată astfel încât să nu
împiedice, să nu blocheze și, să nu îngreuneze activitatea lucrătorilor.
 Circulația personalului și a produselor în spațiul de pregătire trebuie să se
desfășoare fără eforturi suplimentare.
 Lucrătorul trebuie să alterneze pozițiile de așezare cu cele în picioare.
Activitatea trebuie să se desfășoare de așa manieră încât, în timpul lucrului, să
se depună un efort normal, minim, într-o poziție firească a corpului, prin
mișcări raționale, deplasări, întinderi și încovoierii și, în final, să se asigure
confort, siguranță și randament sporit în muncă desfășurată.
 Amenajarea spațiilor de muncă din unitățile de alimentație publică, dotarea
acestora cu echipamente tehnologice, cu mobilier și cu obiecte de inventar
pentru servire pot asigura un randament sporit din partea lucrătorilor ce
prestează serviciile specifice.


 .Reguli de igienă individuală a muncii

 Igienă muncii – se ocupă de studiul condițiilor de muncă și de influență acestora asupra stării de sănătate a
oamenilor muncii, în vederea prevenirii și a combaterii bolilor profesionale care duc la scăderea capacității
de muncă și, deci, la scăderea productivității.
 Dintre regulile igienei individuale a muncii pot fi evidențiate :
 O foarte bună organizare a timpului de lucru, pentru a evita supra solicitarea.
 Cunoașterea și respectarea regulilor de protecția muncii privind utilizarea în siguranță a utilajelor
ustensilelor, de PSI și de manipulare a substanțelor chimice.
 Purtarea echipamentului de lucru și de protecție pe tot parcursul programului, conform instrucțiunilor și
evitarea cochetăriei ( de ex ., din motive estetice, refuzul strângeri părului și a prinderii lui sub bonetă, în
bucătărie).
 Încărcarea echilibrată/optimă cu sarcina de lucru.
 Practicarea unui stil de viață sănătos care presupune :
 -evitarea abuzului de tutun și a băuturilor alcoolice, care sunt dăunătoare sănătății și produc un miros
neplăcut .
 -practicarea zilnică de activități fizice, care mențin prospețimea, suplețea și elegantă corpului și întăresc
rezistență organismului de efort
 -organizarea rațională a somnului și a repausului.
 Unul dintre elementele importante care asigura o igienă individuală a muncii îl reprezintă echipamentul de
protecție, care are rolul de a proteja angajatul împotriva unor accidente sau îmbolnăviri profesionale .
 În acest sens, unitatea este obligată:
 Să asigure echipamente de muncă pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
 Să asigure echipamente individuale de protecție;