GESTIUNEA

PROIECTELOR
 Finantarea
 Ce este finantarea?
Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor
fonduri banesti necesare desfasurarii unor activitati ale
unei organizţii.
 Cum poate fi finantata o activitate?
Finantarea poate fi realizata apeland la surse proprii
sau la surse externe (din afara organizatiei).
 Sursele interne de finantare pot fi:
    a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor
organizatiei;
    b. Resursele excedentare generate de activitatea
organizatiei (autofinantare).
 Sursele externe de finantare pot fi:
    a. Credit;
    b. Finantarea nerambursabila
 SURSE DE FINANŢARE

Sursele de finanţare a fermelor agricole sunt:

 Surse proprii: din profitul net şi fondul de amortizare a
fermelor sau exploataţiilor agricole;
 Surse atrase, care provin de la:
 bugetul de stat (subvenţii naţionale);
 asistenţă financiară externă nerambursabilă(ex.
subvenţii comunitare);
 intrări de credite externe;
 credite bancare;
 alte surse: cooperative de credit, prieteni şi rude,
vânzări cu livrare la termen, certificate de depozit,
leasing, etc.
 DESPRE FINANTARE
 Care sunt avantajele si dezavantajele utilizarii
diferitelor surse de finantare?
A) Sursele interne de finantare
 Avantaje:
 mentinerea independentei si autonomiei financiare,
deoarece nu se creeaza obligatii suplimentare
(dobanzi, garantii);
 pastrarea capacitatii organizatiei de a contracta
credite;
 constituie un mijloc sigur de acoperire a necesitatilor
financiare ale organizatiei.
     Dezavantaje:
 proprietarii dispun de fonduri mai reduse pentru a
investi in alte activitati mai profitabile decat
activitatea care a generat excedentul financiar.
 DESPRE FINANTARE
 Sursele externe de finantare
a. Creditul
 Avantaje:
 timp scurt de acces la resursele financiare
necesare;
 este accesibil in orice moment;
 poate fi obtinut un volum variabil de resurse
financiare, functie de necesitati;
 posibilitate de negociere a conditiilor de
rambursare.
     Dezavantaje:
 aparitia unor obligatii suplimentare (dobanda,
garantii);
 existenta unor formalitati obligatorii de
indeplinit (documentatii, rapoarte periodice etc.).
 FINANTARE – SURSE DE INFORMARE
 Care sunt sursele de informare?
Sursele de informare accesibile privind posibilitatile de finantare:
A) Finantatorii  
Avantaje:
 informatia este completa;
 uneori se acorda si consultanta intre anumite limite, chiar si in
mod gratuit.
Dezavantaje:
 acces dificil din cauza vizibilitatii reduse a majoritatii
finantatorilor.
B) Firmele de consultanta specializate
    Avantaje:
 pot oferi informatii complete;
 pot oferi diferite analize economice relevante;
 ofera consultanta pentru elaborarea documentatiei
 Dezavantaje:
 costul consultantei
 CAUTAREA SURSELOR DE FINANTARE
C) Internet-ul
    Avantaje:
 informatia este cuprinzatoare;
 informatia este disponibila un timp indelungat;
 accesul este facil si gratuit (sau la costuri foarte reduse).

   Dezavantaje:
 lipsa unei consultante cuprinzatoare.

D) Mass-media (presa scrisa, radio, TV)

    Avantaje:
 Informatia este distribuita rapid (24 de ore).

    Dezavantaje:
 informatia este, de obicei, foarte incompleta;
 informatia este disponibila un timp extrem de scurt
 RECOMANDARI
 Manifestati interes pentru programul de finantare cu mult timp
inainte de datele limita de depunere a cererilor de finantare (pentru a
avea timp sa primiti toate explicatiile utile si sa realizati
documentatia cat mai bine).

 Multumiti finantatorului...si pentru ca, pana la urma, va ajuta sa

obtineti niste bani, dar si pentru ca intotdeauna este mai usor sa
solicitati informatii cu urmatoarea ocazie din postura de prieten
decat din aceea de reclamant furios.

 Pastrati-va calmul atunci cand primiti un refuz la documentatia

depusa de dvs

Chiar daca sunteti de parere ca ati respectat toate solicitarile

finantatorului dar nu primiti finantare, nu uitati ca, de regula,
finantatorii organizeaza periodic noi licitatii si ofera noi finantari.
Folositi experienta acumulata, imbunatatiti documentatia pe care
deja o aveti si colaborati si mai strans cu finantatorul pentru a
intelege mai bine criteriile lui de evaluare.
 Ce trebuie sa avem in vedere la contactarea finantatorilor?
 Cel mai important element al sistemului de cautare de finantare este
contactarea preliminara a potentialilor finantatori, inainte de a incepe
realizarea proiectului.
Nu este recomandat sa incepeti sa realizati un proiect, care necesita de
obicei un consum semnificativ de resurse, pana cand nu aveti siguranta ca
dispuneti de toate informatiile privind finantatorul si programul de finantare
vizat.
In acest scop, trebuie sa obtineti raspunsuri la cateva intrebari esentiale:
 Care sunt domeniile de interes ale finantatorului?
 Ce criterii de eligibilitate are?
 Ce tipuri de proiecte au fost finantate anterior?
 Care sunt sumele alocate si pe ce perioada de timp?
 Cat dureaza procesul de evaluare a propunerii? (cand veti primi raspuns
la solicitarea dvs. de finantare?)
 Care sunt termenele calendaristice de depunere a cererilor?
 Care sunt modalitatile de contact?
Puteti contacta potentialii finantatori in scris, telefonic sau, atunci cand
este posibil, prin contact personal.
De asemenea, puteti obtine informatii valoroase din intalnirile cu
beneficiari de finantari anterioare si cu evaluatori.
 Cum alegem un program de finanţări?
 Stabiliţi o listă de idei generale de proiect legate de activitatea organizaţiei
dumneavoastră pentru care doriţi să solicitaţi finanţare. Puteţi începe să
discutaţi ideile cu oamenii politici, funcţionarii şi alte personalităţi-cheie din
zona dumneavoastră.

 Consultaţi sursele de informaţii privitoare la programele de finanţări aflate în

desfăşurare sau în pregătire pentru lansare;

 Analizaţi obiectivele şi priorităţile diferitelor programe de finanţare, criteriile de

eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; evitaţi să interpretaţi nejustificat
de favorabil aceste criterii, pentru că analiza comisiei de evaluare - singura care
contează, în cele din urmă - este neutră;

 Analizaţi tipurile de proiecte finanţate anterior în cadrul programelor de finanţare

(atenţie: de multe ori, finanţatorul modifică unele caracteristici ale licitaţiei
curente de proiecte faţă de licitaţiile anterioare organizate în cadrul aceluiaşi
program de finanţare);

 Analizaţi condiţiile financiare: suma minimă şi maximă care poate fi solicitată,

nivelul şi structura contribuţiei cofinanţării care trebuie asigurată de solicitant;

 Identificaţi termenul limită de depunere a proiectelor de finanţare.

 FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
 Finanţările nerambursabile sunt destinate sprijinirii
desfăşurării unor activităţi - importante pentru anumite
segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a
organismului economic şi social - din domenii pentru care, din
cauza situaţiei conjuncturale, nu există resurse financiare
suficiente accesibile în mod curent

 Cele mai multe finanţări de acest tip sunt acordate României

de alte state sau instituţii internaţionale

 Finanţatorii urmăresc atingerea unor obiective generale

(economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiară a
activităţilor unor organizaţii (firme, ONG, instituţii publice etc.)
sau persoane. Obiectivele şi metodele acceptate de finanţator
pentru îndeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de
către solicitantul de finanţare
 Cum funcţionează sistemul finanţărilor
nerambursabile
Etapa 1. Finanţatorul stabileşte - inclusiv prin
colaborare cu autorităţi ale statului care va beneficia de
respectivele finanţări (în cazul unor programe masive
de finanţare, de exemplu cele ale Uniunii Europene
sau cele ale Băncii Mondiale) - domeniul sau domeniile
vizate şi obiectivele pe care intenţionează să le
realizeze, activităţile şi beneficiarii potenţiali pe care
este dispus să-i finanţeze din resursele sale.
 În această etapă este elaborată metodologia care
va permite selecţia prin licitaţie publică de proiecte şi
finanţarea efectivă a activităţilor care asigură
îndeplinirea în condiţii cât mai bune a obiectivelor
finanţatorului.
 Cum funcţionează sistemul finanţărilor
nerambursabile
Etapa 2. Este reprezentată de licitaţia de proiecte. Finanţatorul
lansează în mod public programul de finanţare respectiv, oferind
tuturor celor interesaţi un pachet informativ care conţine un ghid al
programului
 In ghid sunt explicate detaliat:
 ce intenţionează să realizeze programul şi ce condiţii trebuie să
îndeplinească cei care vor să încerce să obţină resurse financiare din
această sursă;
 în particular data limită până la care pot fi depuse proiecte în vederea
participării la licitaţie, limitele minime şi maxime ale sumelor care pot fi
solicitate printr-un singur proiect;
 intervalul de timp pentru care se asigură finanţarea pentru proiectele
câştigătoare - de exemplu, durata activităţii trebuie să nu depăşească 6,
12, sau 18 luni sau/şi activităţile pot fi finanţate numai până la o anumită
dată calendaristică) şi o cerere de finanţare (de regulă sub forma unui
formular standardizat);
 Cum funcţionează sistemul finanţărilor
nerambursabile
Etapa 3. După expirarea perioadei de timp în care pot
fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de către
comisia de evaluare constituită în etapa întâi, fiecărui
proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, funcţie de
lista de criterii utilizată de comisie (criterii prezentate
solicitanţilor, de regulă, în cadrul pachetului informativ).
 Proiectele sunt ierarhizate descrescător în funcţie de
punctajul obţinut, fiind declarate câştigătoare proiectele
care au obţinut punctajele cele mai mari şi care solicită,
în total, o sumă mai mică sau egală cu bugetul total
oferit de finanţator pentru programul de finanţare
respectiv
Etapa 4. Perioada de implementare a proiectelor
pentru care a fost obţinută finanţarea nerambursabilă.
Etapa 5. Evaluarea atingerii obiectivelor programului
de finanţare
 Ce paşi trebuiesc intreprinşi pentru
participarea la licitaţie?
1. Alegeţi programele de finanţare cele mai potrivite pentru
specificul activităţilor dorite de dumneavoastră
2. Procuraţi-vă pachetului informativ al programului de
finanţare
3. Completaţi documentaţia solicitată de finanţator şi
colectaţi documentele necesare ca anexe obligatorii în
cadrul proiectului. O atenţie specială trebuie acordată
informaţiilor anexe suplimentare - nesolicitate expres de
finanţator - care pot fi utilizate ca argumente în favoarea
proiectului dumneavoastră (studii, date statistice, scheme,
strategii guvernamentale în domeniile vizate de proiect
etc.). Este recomandat să încheiaţi această etapă cu cel
puţin câteva zile înainte de data limită de depunere a
proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru
verificarea finală
4. Depuneţi proiectul la adresa anunţată de finanţator, înainte de data
limită.
 PROIECTUL
 Cuvantul “proiect” este din ce in ce mai utilizat in limbajul curent.
Constructia unei cladiri, organizarea unui eveniment public,
promovarea pe piata a unui nou produs, conceperea unei noi
tehnologii, etc. sunt exemple de proiecte. Toate aceste activitati
sunt proiecte, pentru ca toate poseda două caracteristici specifice,
şi anume:
 rezultatul obţinut este un produs sau un serviciu nou;
 durata de derulare este determinată, fiind delimitata de un
inceput şi de un sfârsit clar.
 Unicitatea rezultatului unui proiect
Caracterul de noutate al rezultatului produs in cadrul
proiectului implica un anumit grad de necunoscut, caracteristic
pentru orice lucru care nu a mai fost facut inainte. Acest grad de
“necunoscut” implica de fapt anumite riscuri, pentru ca ceea ce nu
este cunoscut este implicit un factor de risc. Se poate spune ca
orice proiect este in mare masura un experiment, pentru ca nu
putem fi siguri de rezultatul obtinut decat la finalul sau.
 PROIECTE DE FINANŢARE
Durata proiectului
 Deoarece proiectele au date clare de inceput si de sfarsit, anumite
elemente organizatorice capata un caracter temporar, fiind gandite
special pentru a indeplini obiectivele specifice ale proiectului.
Elementele unui proiect :
 scrisoarea de intentie (separata de dosar);
 pagina de titlu;
 rezumat;
 introducere;
 problema vizata si scopul stabilit;
 justificarea problemei;
 obiective;
 activitati;
 evaluare durabilitate / finantari ulterioare;
 buget
 anexe.
 Elaborarea unui proiect de finantare

 Cea mai importantă sarcină este realizarea cererii de

finanţare. Conceptul care stă la baza acestei abordări este
acela că prin fragmentarea procesului în etape mici se
simplifică rezolvarea sarcinii.
 Atenţie: NU pierdeţi din vedere imaginea de ansamblu!
 Ordinea în care este citită o propunere tipică  nu este aceeaşi
cu cea în care ea trebuie elaborată.
 Ordinea în care vi se cere să vă prezentaţi proiectul vă poate
conduce adesea pe o pistă falsă. Ordinea uzuală a părţilor
unei propuneri este construită pentru a creşte acurateţea şi
înţelegerea sa atunci când este evaluată şi este ineficientă
dacă este aplicată în procesul de scriere a propunerii.
 Elaborarea proiectului de finantare
Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii
atunci când aceasta este elaborată:
 "Elemente principale"
 problema vizată şi scopul stabilit;
 obiective;
 activităţi;
 evaluare;
 buget.
 "Elemente suplimentare"
 justificarea problemei;
 durabilitate / finanţări ulterioare;
 introducere;
 pagina de titlu;
 rezumat;
 anexe.
 Ce cuprinde un rezumat de proiect?

 o scurtă prezentare a solicitantului

 scurtă informaţie privind credibilitatea solicitantului
 prezentarea problemei ce urmează a fi abordată
 scurtă prezentare a obiectivelor
 scurtă prezentare a modului de atingere a obiectivelor
 scurtă prezentare a planului de evaluare
 menţionarea costului total al proiectului, a fondurilor
deja primite, fondurilor solicitate de la finanţatorul
căruia ii este adresata cererea şi a fondurilor solicitate
de la alţi finanţatori
 menţionarea modului de finanţare în viitor (durabilitatea
proiectului)
Cum se construieşte un proiect?
 În cazul unora dintre finanţatori, înainte de realizarea propriu-zisă
a proiectului de finanţare, este necesară trimiterea unei scrisori de
intenţie
Pentru construirea proiectului se porneşte de la informaţiile
cuprinse în pachetul informativ. Activitatea trebuie concentrată în
două direcţii:
 Completarea formularelor obligatorii (cerere de finanţare, buget,
matrice logică, plan de afaceri etc.);
 Colectarea informaţiilor anexă necesare (statut juridic al
solicitantului şi alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale
echipei proiectului, informaţii care pot fi utilizate în argumentarea
proiectului).
 ELABORAREA PROIECTULUI
 Ordinea in care sunt organizate informatiile
intr-o cerere de finantare este ordinea optima
pentru evaluarea sa!
O ordine de elaborare a elementelor proiectului
de finantare ar putea fi urmatoarea:
1. Definirea problemei care trebuie rezolvata.
2. Stabilirea scopului proiectului.
3. Stabilirea obiectivelor proiectului (căi de
atingere a scopului) Atentie! Obiectivele
reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce
faceti pentru a obtine ceea ce doriti).
 ELABORAREA PROIECTULUI
4.Stabilirea activitatilor - ce anume trebuie facut
pentru atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea
actiunilor). Resursele utilizate in aceste activitati
se vor regasi in buget
5. Realizarea bugetului. Cheltuielile trebuie, de
regula, grupate si functie de sursa din care vor fi
acoperite: contributia solicitantului sau
partenerilor, respectiv cofinantarea
nerambursabila
6. Justificarea proiectului: argumentati importanta si
urgenta problemei vizate in proiect,
 ELABORAREA PROIECTULUI
7. Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate
activitatile din proiect dupa incheierea finantarii
nerambursabile).
Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe
care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa faca
investitii pe termen lung.
8. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa
evidentieze rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si
concis
9. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda
prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului si a
credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a
activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al
proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii
solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima
componenta redactata
 Cum exprimăm scopul proiectului
Scopul unui proiect reprezintă, de regulă,
rezolvarea problemei sau stadiul în care dorim sa
ajungă problema în urma derulării proiectului.
Recomandări:
 enunţul trebuie sa fie scurt şi concis;
 nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncţia
"şi" pentru a despărţi 2 propoziţii; daca se întâmpla
acest lucru, s-ar putea sa fie vorba de 2 scopuri;
 de asemenea, folosirea cuvântului "prin" atrage după el
explicaţii cu privire la modul în care va fi atins scopul
proiectului; nu este cazul a se face acest lucru în
aceasta secţiune.
 OBIECTIVELE PROIECTULUI

 metoda de a verifica dacă ceea ce se enunţa este un obiectiv sau

nu, este folosirea iniţialelor unor cuvinte care reprezintă
caracteristicile pe care trebuie să le întrunească obiectivele,
iniţiale care, una lângă alta, compun cuvântul englezesc SMART
(isteţ):
 S - specific - este obiectivul clar: cine, ce, când, unde, cum, grup-
ţintă?
 M - măsurabil - sunt măsurabile rezultatele?
 A - abordabil - este un obiectiv care poate fi, în general, atins?
 R - realist - are organizaţia resursele necesare pentru atingerea
lui în timpul dat?
 T - încadrare în timp - există un termen limită?

 Obiectivele unui proiect reprezinta punctul de pornire in

elaborarea planului proiectului. De asemenea, acestea constituie
elementele de referinta fata de care se evalueaza succesul sau
insuccesul proiectului. Fara o formulare clara a obiectivelor,
proiectul nu poate avea succes, indiferent de eforturi si cheltuieli.
 Ce cuprind activităţile unui proiect?
 Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv.
Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectiv,
răspundeţi-vă la următoarele întrebări:
 ce anume aveţi de făcut pentru atingerea obiectivelor (răspunsul la
aceasta întrebare îl constituie acţiunile ce trebuie întreprinse);
 ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul flecarei acţiuni (răspunsul va
ajuta sa evaluaţi resursele de care aveţi nevoie si planificarea în
timp);
 ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini;

 care sunt datele de începere si terminare a sarcinilor (răspunsul la

aceasta întrebare va ajuta sa determinaţi secvenţele în timp);
 cum se vor selecta participanţii (răspunsul va ajuta sa va daţi seama
daca veţi avea oamenii necesari pentru ducerea activităţilor la bun
sfârşit).
 Cum se construieşte bugetul unei activităţi?
 Includeţi toate cheltuielile absolut necesare. Trebuie stabilite şi estimate
cât mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru
realizarea obiectivelor activităţilor respective, în condiţiile de calitate
necesare în proiect
 Nu supradimensionaţi cheltuielile peste strictul necesar. Rezervele pentru
situaţii neprevăzute, atunci când pot fi incluse în buget, au limite maxime
acceptate de finanţator
 Nu vă stabiliţi ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o oferă
finanţatorul unui proiect. Pentru ca organizaţia dumneavoastră să obţină
sume mai mari sub formă de finanţări nerambursabile, depuneţi mai multe
proiecte
 Asiguraţi co-finanţarea (contribuţia proprie), dovedind cu documente că
dispuneţi de bunurile materiale şi personalul (aşa-numita contribuţie în
natură) precum şi de resursele financiare care reprezintă, ca valoare
totală în bugetul proiectului, cel puţin procentul minim solicitat de
finanţator. Încercaţi să asiguraţi un nivel al acestei co-finanţări mai mare
decât procentul minim solicitat
 STABILIREA ACTIVITĂŢILOR

Recomandări:
 resursele specificate la secţiunea "activităţi" trebuie să
corespundă cu resursele cerute în buget;
 fiecare resursa menţionată (personal, echipament s.a.)
va trebui "tradusă" în bani şi regăsită în buget;
 explicaţi motivele care v-au făcut să alegeţi metodele
pe care le-aţi ales;
 faceţi o scurtă discuţie despre riscul punerii în practica
a metodelor respective; arătaţi de ce metodele pe care
le-aţi ales implica o probabilitate mare de atingere a
obiectivelor.
 Cum se construieşte bugetul unei activităţi?
 Este posibil ca proiectul să înceapă înainte ca suma oferită de finanţator
(de regulă, această sumă se acordă în mai multe tranşe) să sosească.
Contribuţia proprie a solicitantului trebuie să poată acoperi cheltuielile de
funcţionare ale proiectului în această perioadă

 Ţineţi cont de faptul că întregul proces de evaluare a proiectelor

participante la licitaţie, încheiere a contractelor de finanţare şi începere
efectivă a finanţării prin acordarea sumei solicitate durează câteva luni.
Acest interval poate influenţa unele categorii de cheltuieli; estimarea
eventualelor venituri aduse de proiect trebuie să ţină cont de modificarea
conjuncturii economice care poate interveni în această perioadă

 Finanţatorul aminteşte, uneori, în cadrul prezentării proiectului

posibilitatea solicitanţilor de a achiziţiona pentru proiect echipamente din
ţara de origine a finanţatorului. Este recomandat să apelaţi la această
soluţie atunci când dispuneţi de oferte competitive
 REALIZAREA BUGETULUI PROIECTULUI
 În sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o
planificare a proiectului din punct de vedere financiar.
 Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o imagine mai
clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului.
 Bugetul atribuie valoare financiară activităţilor proiectului,
planificarea generala a proiectului "mergând mâna în mâna" cu
cea a bugetului. De asemenea,
 Reprezintă şi un important instrument de control al resurselor
financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luată în
considerare.
 Cum justificăm proiectul?
 În cadrul fiecărui proiect trebuie să convingeţi finanţatorul de
următoarele aspecte:
 problema abordata în cadrul proiectului este una reală, iar
amânarea rezolvării ei are repercusiuni asupra unui grup
semnificativ; trebuie să explicaţi într-un mod cât mai
convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema
respectiva ar fi lăsata nerezolvată;
 atingerea scopului şi, implicit, rezolvarea problemei, va aduce
o serie de avantaje comunităţii, societăţii sau anumitor grupuri
sociale, avantaje pe care trebuie să le menţionaţi;
 organizaţia dvs. este în măsură să abordeze problema
respectiva şi să duca proiectul la bun sfârşit; explicaţi cât mai
clar argumentele care susţin aceasta afirmaţie.
 Descrierea componentelor proiectului

 Titlul trebuie sa fie cat mai sugestiv si nu prea lung. Un titlu

sugestiv si scurt creaza o imagine corecta cu privire la proiect
chiar inainte ca acesta sa fie studiat si evaluat. De asemenea,
creaza o imagine favorabila cu privire la cei ce au intocmit
proiectul si la ce se asteapta de la proiect. Pe de alta parte,
acesta va usura in viitor comunicarea cu toti participantii la
proiect, inclusiv cu autoritatile care asigura eventuala finantare a
proiectului.
 Descrierea generala a proiectului reprezinta o prezentare succinta
a situatiei existente si a contextului in care este elaborat proiectul,
precum si motivele elaborarii acestuia. Descrierea trebuie sa
prezinte sumar beneficiile pe care le va aduce derularea
proiectului. De asemenea, aceasta trebuie sa sublinieze alinierea
proiectului la strategia generala a organizatiei. Aceasta descriere
nu trebuie sa fie foarte mare, recomandabil fiind sa nu se
depaseasca 1-3 paragrafe.
 Continutul proiectului si calendarul de timp
Continutul proiectului reprezinta locul in care este descris proiectul, respectiv
sunt prezentate acele elemente ale proiectului care contribuie in mod direct la
indeplinirea obiectivelor. Altfel spus, aici sunt prezentate activitatile care se vor derula
in cadrul proiectului, ce presupun aceste activitati, de ce este nevoie pentru derularea
lor, care sunt eforturile materiale, umane si valorice pentru indeplinirea lor.

 Definirea continutului proiectului reprezinta practic prima activitate specifica de

management de proiect. Prin aceasta descriere se furnizeaza o baza realista pentru
evaluarea muncii si costurilor necesare pentru realizarea proiectului.

 In descrierea proiectului trebuie prezentate toate acele elementele care ajuta la

atingerea obiectivelor proiectului, pornindu-se de la obiectivele definite anterior.

Calendarul de timp presupune asocierea activitatilor descrise in continutul

proiectului cu anumite perioade de timp, care trebuie sa fie realistice si care trebuie sa
permita derularea tuturor actiuilor asociate activitatii respective. De obicei, calendarul
de timp se prezinta sub forma unui tabel/diagrama in care sunt prezentate activitatile si
perioadele de timp aferente activitailor respective.
 Calendarul de timp permite urmarirea derularii activităţilor prevazute in cadrul
proiectului si identificarea categoriilor de cheltuieli necesare pentru realizarea lor.
 Constrangeri, riscuri, estimari
Riscurile nu se pot identifica in ansamblul lor in faza de concepere a
proiectului. Totusi, inca de la aparitia ideii proiectului pot fi identificate unele
riscuri majore, desi acestea nu pot fi detaliate din lipsa de informatii. Luarea
acestor riscuri in considerare constituie un factor de care trebuie tinut cont in
planificare activitatilor in cadrul proiectulu, precum si un inceput favorabil
pentru activitatile ulterioare in domeniul managementului riscurilor.
Estimarile se refera la efortul necesar pentru derularea proiectului
(exprimat de obicei in ore-munca), dar si la durata proiectului si a costurilor
pe care acesta le implica. Chiar daca in faza de elaborare a proiectului nu pot
fi elaborate niste estimari precise, trebuie totusi precizate ordinile de marime
ale acestor estimari, indicand si premisele de la care s-a pornit in realizarea
estimarilor.
 Procesul de estimare trebuie continuat si rafinat pe parcursul planificarii
proiectului, pe masura ce poate fi detaliat continutul (sfera de cuprindere)
proiectului.
Organizarea si managementul proiectului include toate
aspectele legat de modul in care va fi organizat proiectul, metodologiile de
management de proiect (specificand si documentele si procedurile cele mai
importante), nivelul de autoritate al managerului de proiect, principalele
canale de comunicare cu, echipa de proiect, managerul executiv etc.
 Ce se întâmplă după câştigarea unui
proiect?
 Se semnează contractul de finanţare, în urma unei întâlniri de
informare detaliată a beneficiarilor (câştigătorii licitaţiei de
proiecte) organizate de finanţator.
 Se acordă prima tranşă din suma totală acordată ca finanţare
nerambursabilă (după eventualele modificări ale bugetului) şi se
începe activitatea proiectului.
 Beneficiarul realizează rapoarte periodice, care sunt remise
spre analiză şi aprobare finanţatorului.
 În urma aprobării rapoartelor periodice, sunt acordate celelalte
tranşe din suma totală.
 Finanţatorul poate efectua verificări la locul de desfăşurare a
proiectului; informaţiile obţinute astfel vor fi utilizate în
evaluarea proiectului.
 După finalul proiectului, se realizează evaluarea finală a
acestuia; la această activitate participă atât beneficiarul cât şi
finanţatorul.
 Care sunt caracteristicile unui proiect de succes?
 Cererea de finanţare este clar şi logic elaborată şi uşor de studiat,
chiar dacă ideea proiectului nu este neapărat extrem de
novatoare;
 Încadrare foarte buna în obiectivele şi prioritatile programului de
finanţare
 Planificare atentă care poate fi respectată la implementare
 Indicatori clar definiţi, măsurabili
 Proiectul poate continua în condiţii normale după terminarea
finanţării nerambursabile
 Bugetul este clar şi suficient de detaliat
 Cheltuielile sunt absolut necesare pentru funcţionarea proiectului
 Veniturile au o probabilitate mare de a fi obţinuţe
 Persoanele care vor lucra în cadrul proiectului au experienta
necesara
 Solicitantul are experienţă în managementul de proiecte
 Există o comunicare foarte bună între beneficiar şi finanţator,
începând din faza de elaborare a proiectului şi continuând pe
parcursul implementarii sale.
După câştigarea licitaţiei!!!
Pentru proiectele câştigătoare, urmează
implementarea propriu-zisă a proiectului, prin
semnarea contractului de finanţare între finanţator şi
solicitantul care a depus proiectul câştigător.
Pentru proiectele necâştigătoare, este momentul
analizei punctajului obţinut de proiect, etapă esenţială
în cazul în care intenţionaţi să depuneţi un alt proiect.
Între anumite limite, aceste concluzii sunt utile şi
atunci când sunteţi interesat ulterior de un alt program
de finanţare, chiar oferit de alt finanţator
 Cum se implementează un proiect câstigator?
 Implementarea proiectului înseamna organizarea şi
desfasurarea efectiva a activităţilor prevazute în proiect.
Observaţii specifice:
 Posibilităţile de modificare a planului de activitate sunt reduse şi trebuie
argumentate în faţa finanţatorului, uneori fiind necesar un acord expres
al acestuia înainte de a le efectua - activităţile trebuie planificate cât
mai bine înca din faza elaborarii proiectului participant la licitatie
 Bugetul poate fi modificat numai între anumite limite destul de reduse,
orice modificare majoră neaprobata în prealabil de finanţator ducând la
încheierea contractului de finanţare;
 Se recomanda respectarea echipei proiectului care a fost prezentată în
cadrul cererii de finanţare şi anexele sale - modificările justificate
trebuie argumentate;
 Pentru achiziţii de bunuri de valori ridicate finanţatorul poate solicita
organizarea unor licitatii, respectându-se anumite condiţii prestabilite;
 Cum se implementează un proiect câstigator?
 Finanţatorul solicită, de regulă, organizarea în mod separat a evidenţei
financiar-contabile a proiectului (cont bancar separat, conturi analitice
distincte etc.);
 Există reguli stricte privind organizaţia care poate efectua
cheltuieli utilizând resursele financiare nerambursabile primite
(deseori, solicitantul coordonator al proiectului este singura
organizaţie care are dreptul să dispună utilizarea banilor din
contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv eventualele
cheltuieli realizate de partenerii săi în cadrul proiectului) şi
documentele justificative acceptate pentru decontarea
cheltuielilor efectuate (facturi, chitanţe fiscale, bonuri fiscale,
ordine de plata etc.).
 În unele cazuri (de exemplu, unele programe ale Băncii
Mondiale) beneficiarul nu primeşte direct suma câstigata prin
proiect, o altă organizaţie separată plătind în numele
beneficiarilor toate cheltuielile acestora realizate în cadrul
proiectului.
 Managementul proiectelor in noua pasi

Pasul1: Definirea proiectului

 Este normal ca toti participantii la un proiect sa aiba o
intelegere comuna asupra a ce trebuie facut, la ce termene, cu
ce costuri, in ce conditii si pentru ce beneficii. 
Pasul 2: Elaborarea planului de lucru
 Inainte de a incepe munca, avem nevoie de un plan prin care
sa definim cum vom indeplini obiectivele proiectului.
Pasul 3: Managementul planului de lucru
 Nu e suficient sa avem un plan bun, trebuie sa ne asiguram ca
acesta este pus in practica si ca putem masura rezultatele
obtinute, raportandu-ne la ce ne-am planificat.
 Managementul proiectelor in noua pasi
Pasul 4: Managementul situatiilor dificile
 De multe ori apar probleme pe care nu le putem rezolva in
cadrul echipei de proiect. Pentru a facilita rezolvarea acestora,
exista o serie de tehnici si unelte.
Pasul 5: Managementul continutului proiectului
 Continutul sau sfera de cuprindere a proiectului presupune
descrierea a ce este in interiorul proiectului si ce este in afara
sa. Pentru a fi siguri ca proiectul va livra ceea ce s-a stabilit,
trebuie sa realizam un control al schimbarilor asupra
continutului.
Pasul 6: Managementul comunicarii in proiecte
 Comunicarea este mijlocul prin care participantii la un proiect
isi pot conjuga eforturile si activitatile, astfel incat rezultatul sa
fie cel asteptat.
Pasul 7: Managementul riscurilor
 Prin natura sa unica, orice proiect implica riscuri, pentru
gestionarea carora ne sunt necesare tehnici specifice
 Managementul proiectelor in noua pasi

Pasul 8: Managementul documentatiei de proiect

 Cu cat proiectul este mai complex, cu atat creste volumul
documentatiei. Trebuie sa ne asiguram ca putem gestiona
eficient documentele proiectului, pentru a putea regasi cu
usurinta informatiile necesare.
Pasul 9: Managementul calitatii
 Scopul acestui pas este intelegerea asteptarilor in domeniul
calitatii scontate a produsului si punerea in aplicare a
proceselor necesare pentru satisfacerea acestor asteptari.
Asadar, avem deja o harta care descrie pasii de urmat
in drumul de la o idee la succesul proiectului.

Succes!