Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspunsul comportamental
comportamentul aparent (exterior) –reacțiile exteriorizate
ale persoanei, observabile direct (limbajul vorbit, gestica,
mimica, pantomima)
comportamentul inaparent (interior)-modificările interne
legate de procesele gândirii, afectivității, inobservabile
direct;
prin intermediul procedeelor și tehnicilor de înregistrare a
reacțiilor organice pot deveni observabile (cum ar fi creșterea
conductibilității electrice a pielii, modificarea ritmului cardiac,
modificarea ritmului respirator, modificarea secreției salivare,
intensificarea activității glandelor sudoripare).
Mijloace de investigare ale
comportamentului
Observația;
Interviul clinic-evaluarea statusului mental;
Examinarea fizică ( ex. leziuni cutanate);
Evaluare imagistică (CT,RMN-modificări structurale);
Teste biologice (ex. funcția endocrină, teste substanțe
psihoactive);
EEG
Evaluare neuropsihologică;
Experimentul;
Anchetele;
Studiile de caz;
Meta-analiza;
Observația
Continuă
naturală
sistematică
autoobservația
Observaţia naturală
Presupune înregistrarea comportamentelor unor persoane sau
grupuri de persoane în mediul lor de viață.
Observatorul nu trebuie să interfereze cu mediul observat și să nu
stingherească derularea comportamentelor supuse observației.
Tehnici de observație naturală:
observator vizibil și ignorat;
observator ascuns;
folosirea diverselor metode de înregistrare.
Limite ale metodei observației naturale:
nu poate fi utilizată în toate situațiile;
este mai puțin utilizată în studiul unor ipoteze bine definite, în
condiții bine specificate.
Observaţia sistematică
S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile
din mediul natural.
În observația sistematică se pot crea situații specifice în
scopul studierii comportamentului urmărit.
Ea trebuie sa îndeplineasca anumite condiții:
1)Debutează cu stabilirea unui scop precis (ce
observăm, situațiile în care se manifestă anumite
caracteristici)
2)Observațiile trebuie notate cât mai exact, evitând
interpretările de orice natură.
3)Manifestarile pasagere și situaționale nu fac
obiectul unor observații cu concluzii de valabilitate
generală.
Probleme metodologice în cadrul
observației sistematice
1)echipamentele: se pot utiliza de la simple însemnări (creion,
hârtie) până la camere video, cronometre etc.
2)reactivitatea presupune posibilitatea ca prezența
observatorului să influențeze comportamentul subiecților.
Reactivitatea subiecților poate fi redusă:
prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul
unor ferestre cu vedere unidirecțională;
prin înregistrări cu camere video ascunse sau microfoane
ascunse;
subiecții să se acomodeze o perioadă de timp înaintea
începerii observației cu prezența observatorului și a
echipamentului de înregistrare.
Probleme metodologice în cadrul
observației sistematice
Controversată
Cele mai utilizate tehnici:
jurnalele;
fișele de monitorizare;
autoraportul.
Stadiile observaţiei
1.Introducerea;
2.Construirea relaţiei;
3.Evaluarea;
4.Stabilirea credibilităţii şi autenticităţii;
5.Obţinerea informaţiilor :
- întrebări deschise, închise şi cu
răspunsuri multiple;
- clarificare;
- ascultare participativă;
6.Încheierea.
Tehnica întrebărilor
Oferă posibilitatea
Creează aproape invariabil pacientului de a se Depinde, într-o măsură mai
Permite obţinerea de informaţii frustrare (neoferind elibera de emoţiile mare decât cel structurat,
precise într-un timp scurt subiectului posibilitatea sau temerile sale, de abilităţile
de catharsis emoţional) facilitează intervievatorului
autodezvăluirea
Previne etichetarea
Poate fi standardizat cu
Cercetătorul decide care apriori, de către
uşurinţă (răspunsurile pot
subiecte sunt intervievator, a unor Este cronofag
fi codificate şi
importante chestiuni, ca fiind
cuantificate)
neimportante
• Prezentarea generală
• Cogniția
• Starea emoțională
• Gândirea
• Percepția
• Judecata și înțelegerea
• Controlul inpulsurilor
PREZENTAREA
GENERALĂ
Aspectul Postura, îmbrăcămintea, igiena și nivelul de
îngrijire, vârsta aparentă
COGNIȚIA
Orientarea În timp, în spațiu, auto și allopsihiac
Memoria Îndepărtată, recentă, imediată
Atenția și concentrare
Limbajul Înălțime, timbru, viteză, conținut, coerență
STARE EMOȚIONALĂ
Dispoziția
Afectul
Adecvare situațională
GÂNDIREA ȘI PERCEPȚIA
Forma gândirii Ritm, coerență
Conținutul gândirii Obsesii, fobii, idei delirante
Percepția Iluzii, halucinații
JUDECATA ȘI ÎNȚELEGERA
CONTROLUL IMPUSURILOR Veridicitatea discursului (oferă
răspunsuri incorecte), irascibilittate,
impulsivitatte, agresivitate
Interviul clinic
Avantajele interviului:
• mai obiectiv decât observaţia;
• poate fi integrat în anamneză;
• oferă date importante despre starea somatică /psihologică a
pacientului;
• ușor de utilizat pentru aprecierea comportamentului în raport
cu toate coordonatele temporale (trecut, prezent, viitor);
• costuri relativ mici.
Dezavantajele interviului:
• persoana intervievată poate anticipa răspunsurile;
• persoana intervievată poate manipula rezultatele în folosul
său.
Teste psihologice
Avantaje:
Evaluarea cantitativă
Permit aprecierea sincerității subiectului
Dezavantaje:
Număr mare de întrebări
Modul de răspuns rigid
Tipul mare de parcurgere
Teste proiective
Experimentul
↨
Natural Laborator
Experimentul-etape
Ipoteze de lucru
Definirea variabilelor dependente (susceptibile a fi
măsurate) și independente (susceptibile a fi manipulate,
manevrate)
Eșantionarea subiecților (alegrerea unei metode de
selectare)
Obținerea consimțământului informat
Controlul variabilelor parazite (cele care pot interfera cu
rezultatele)
Desfășurarea propriu-zisă a experimentului
Evaluarea rezultatelor
Ancheta
Explorează comportamente stabile
Avantajele anchetei:
- constituirea simplă a lotului de studiu;
- includerea unui număr mare de subiecți;
- costuri relativ reduse;
- diagnostice în evaluarea comportamentelor cu risc.
Dezavantajele anchetei:
-proporția joasă sau foarte joasă a numărului de
răspunsuri în raport cu numărul inițial de chestionare
distribuite.
- nu permite evaluări calitative de fineţe.
Ancheta
Rezultatele se exprimă sub forma de procente.
Rezultatele stau la baza unor măsuri administrative de
ameliorare a unor indicatori de sănătate în teritoriul respectiv
(ex. anchete ce vizează comportamente de risc - consumul
de alcool, fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul,
etc.).
Rezultatele pot corija politicile de sănătate și metodele
teoretice ce explică originea și persistența acestor
comportamente.
Alte mijloace de investigare a
comportamentului