Sunteți pe pagina 1din 38

Investigarea comportamentului

Răspunsul comportamental
 comportamentul aparent (exterior) –reacțiile exteriorizate
ale persoanei, observabile direct (limbajul vorbit, gestica,
mimica, pantomima)
 comportamentul inaparent (interior)-modificările interne
legate de procesele gândirii, afectivității, inobservabile
direct;
 prin intermediul procedeelor și tehnicilor de înregistrare a
reacțiilor organice pot deveni observabile (cum ar fi creșterea
conductibilității electrice a pielii, modificarea ritmului cardiac,
modificarea ritmului respirator, modificarea secreției salivare,
intensificarea activității glandelor sudoripare).
Mijloace de investigare ale
comportamentului
 Observația;
 Interviul clinic-evaluarea statusului mental;
 Examinarea fizică ( ex. leziuni cutanate);
 Evaluare imagistică (CT,RMN-modificări structurale);
 Teste biologice (ex. funcția endocrină, teste substanțe
psihoactive);
 EEG
 Evaluare neuropsihologică;
 Experimentul;
 Anchetele;
 Studiile de caz;
 Meta-analiza;
Observația

 Act de contemplare a unui comportament, mai mult


sau mai puțin metodică, orientată sau nu de
anumite ipoteze exlicative.
Formele observației
Directă – observația se desfășoară în prezența observatorului;

Participativă - observatorul se implică în activitățile pe care le


desfășoară subiectul;

Continuă

Selectivă - urmărindu-se doar comportamentul în cadrul


grupului;

Sistematică - aspectele de conduită sunt notate într-o grilă de


observație și interpretate;
Tipuri de observație

     naturală
      sistematică
      autoobservația
Observaţia naturală
 Presupune înregistrarea comportamentelor unor persoane sau
grupuri de persoane în mediul lor de viață.
 Observatorul nu trebuie să interfereze cu mediul observat și să nu
stingherească derularea comportamentelor supuse observației.
 Tehnici de observație naturală:
 observator vizibil și ignorat;
 observator ascuns;
 folosirea diverselor metode de înregistrare.
 Limite ale metodei observației naturale:
 nu poate fi utilizată în toate situațiile;
 este mai puțin utilizată în studiul unor ipoteze bine definite, în
condiții bine specificate.
Observaţia sistematică
 S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile
din mediul natural.
 În observația sistematică se pot crea situații specifice în
scopul studierii comportamentului urmărit.
 Ea trebuie sa îndeplineasca anumite condiții:
1)Debutează cu stabilirea unui scop precis (ce
observăm, situațiile în care se manifestă anumite
caracteristici)
2)Observațiile trebuie notate cât mai exact, evitând
interpretările de orice natură.
3)Manifestarile pasagere și situaționale nu fac
obiectul unor observații cu concluzii de valabilitate
generală.
Probleme metodologice în cadrul
observației sistematice
 1)echipamentele: se pot utiliza de la simple însemnări (creion,
hârtie) până la camere video, cronometre etc.
 2)reactivitatea presupune posibilitatea ca prezența
observatorului să influențeze comportamentul subiecților.
Reactivitatea subiecților poate fi redusă:
prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul
unor ferestre cu vedere unidirecțională;
prin înregistrări cu camere video ascunse sau microfoane
ascunse;
subiecții să se acomodeze o perioadă de timp înaintea
începerii observației cu prezența observatorului și a
echipamentului de înregistrare.
Probleme metodologice în cadrul
observației sistematice

 3)concordanța între observatori: gradul de acord între


observații simultane asupra aceluiași comportament făcute de
către observatori diferiți; pentru a utiliza o grilă de observație,
gradul de acord (concordanța interevaluatori) trebuie să fie de
cel puțin 70%.
 4)eșantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce
vor fi observate.
Observaţia sistematică

• Observatorul trebuie să fie instruit pentru a reduce


subiectivitatea:
să aibă un plan dinainte stabilit;
să se prevină apariția unor fenomene perturbatoare;
înregistrarile să se desfășoare firesc.
 Instrumentul utilizat în cadrul activității de observare este grila
de observație .
 Ea cuprinde o listă de rubrici drept cadru de clasificare pentru
datele brute.
Autoobservaţia

 Controversată
 Cele mai utilizate tehnici:
jurnalele;
fișele de monitorizare;
autoraportul.
Stadiile observaţiei

 Observația trebuie să se ghideze după răspunsurile la


câteva întrebări care direcționează cercetarea.
1)    De ce se inițiază observația?
2)    Cine va fi observat?
3)    Unde va fi realizată observația?
Cercetatorul poate să opteze pentru un loc
anume, unde consideră că probabilitatea de apariție a
acelui comportament este mai mare.
Stadiile observaţiei

4)  Pe ce perioadă de timp se va întinde observația?


5)  Care sunt aspectele comportamentului verbal și
non- verbal care vor fi observate și cum se va face
înregistrarea datelor obținute?
Vom studia comportamentele-țintă (care ne
interesează) și le vom defini.
Avantajele observaţiei
 este o metodă mai puțin intruzivă;
 are caracter flexibil, permițând o nouă perspectivă asupra
unor fenomene studiate anterior;
 furnizează date bogate într-o perioadă scurtă de timp;
 are o mare validitate ecologică (datele sunt luate din viața
reală, nu sunt schimbate cu nimic);
 observatorul nu lucrează cu categorii teoretice prestabilite
și el este acela care construiește teoriile ce vor genera
diferitele categorii relaționale;
 observația permite accesul la fenomene care sunt mai
puțin evidente prin alte tehnici și poate fi replicată.
Limite
 dificultatea de a controla toate variabilele implicate în
fenomenul investigat (există variabile perturbatoare);
 dacă prima verigă a procesului de cercetare (De ce se
realizează observația?) nu este bine formulată ea poate
duce la urmărirea unor aspecte irelevante sau chiar
greșite;
 categoria de subiecți poate fi incorect aleasă;
 este o metodă costisitoare financiar, din punct de vedere al
timpului și personalului calificat necesar;
 calitatea rezultatelor obținute prin metoda observației
depinde de experiența și abilitatea observatorului;
 se utilizează alături de alte metode în cercetare.
Interviul clinic

 Evaluarea comportamentului pacienților se face de obicei


în cursul interviului clinic
 Înglobează și evaluarea stausului mental
 Poate fi orintat către :
Trecut (ce ai făcut atunci când?)
Prezent (ce vrei să?)
Viitor (cum iți imaginezi că ai reacționa dacă?)
Etapele interviului clinic

1.Introducerea;
2.Construirea relaţiei;
3.Evaluarea;
4.Stabilirea credibilităţii şi autenticităţii;
5.Obţinerea informaţiilor :
- întrebări deschise, închise şi cu
răspunsuri multiple;
- clarificare;
- ascultare participativă;
6.Încheierea.
Tehnica întrebărilor

 Întrebări deschise vs. întrebări închise.


O întrebare deschisă nu sugerează un posibil răspuns.
O întrebare închisă presupune o categorie limitată de
replici.
La începutul interviului se folosesc întrebări deschise
pentru ca ulterior să continuăm cu întrebări închise
pentru a clarifica detaliile.
Tehnica întrebărilor

 Întrebări non-directive vs. directive (direcționate).


O întrebare directivă conduce pacientul la un răspuns
sugerat (ex. ,,de obicei dispoziția dvs. este mai rea
dimineața?”).
Se recomandă evitarea direcționării pacienților spre
anumite răspunsuri, dorința de a-l mulțumi pe medic
putând fi uneori foarte puternică.
Tipuri de interviu
Interviul structurat Interviul semistructurat

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

Oferă posibilitatea
Creează aproape invariabil pacientului de a se Depinde, într-o măsură mai
Permite obţinerea de informaţii frustrare (neoferind elibera de emoţiile mare decât cel structurat,
precise într-un timp scurt subiectului posibilitatea sau temerile sale, de abilităţile
de catharsis emoţional) facilitează intervievatorului
autodezvăluirea

Este relativ independent de


dispoziţia sau calităţile
Este uşor de deturnat de un Este mai nuanţat, adaptat Furnizează informaţie dificil de
intrinseci ale
subiect rău intenţionat personalităţii prelucrat statistic sau de
intervievatorului (se
sau necooperant subiectului operaţionalizat
desfăşoară după un
protocol bine stabilit)

Previne etichetarea
Poate fi standardizat cu
Cercetătorul decide care apriori, de către
uşurinţă (răspunsurile pot
subiecte sunt intervievator, a unor Este cronofag
fi codificate şi
importante chestiuni, ca fiind
cuantificate)
neimportante

Este uşor de replicat, făcând în Este mai vulnerabil decât cel


Poate avea validitate redusă Facilitează abordarea unor
acest fel posibilă structurat la influenţarea
(dacă întrebările nu sunt subiecte mai
analizarea unor loturi răspunsurilor de către
cele mai reprezentative) complexe
mari de subiecţi intervievator

Subiectul are sentimentul că Greu de repetat şi deci de


Creează o asimetrie în relaţia Creează un raport mai bun
poate controla mai uşor standardizat (temele
intervievator - între intervievator şi
desfăşurarea interviului interviului iau naştere ad-
intervievat intervievat
(„este în temă”) hoc)
Evaluarea stutusului mental

• Prezentarea generală
• Cogniția
• Starea emoțională
• Gândirea
• Percepția
• Judecata și înțelegerea
• Controlul inpulsurilor
PREZENTAREA
GENERALĂ
Aspectul Postura, îmbrăcămintea, igiena și nivelul de
îngrijire, vârsta aparentă

Comportamentul Manierisme, comportamentul


psihomotor( agitație sau inhibiție),ticuri,
miscări sau posturi anormale
Atitudinea față de Cooperantă, seductivă, ostilă, defensivă
examinator
Conștiința Îngustată, letargie, somnolență

COGNIȚIA
Orientarea În timp, în spațiu, auto și allopsihiac
Memoria Îndepărtată, recentă, imediată
Atenția și concentrare
Limbajul Înălțime, timbru, viteză, conținut, coerență
STARE EMOȚIONALĂ
Dispoziția
Afectul
Adecvare situațională
GÂNDIREA ȘI PERCEPȚIA
Forma gândirii Ritm, coerență
Conținutul gândirii Obsesii, fobii, idei delirante
Percepția Iluzii, halucinații
JUDECATA ȘI ÎNȚELEGERA
CONTROLUL IMPUSURILOR Veridicitatea discursului (oferă
răspunsuri incorecte), irascibilittate,
impulsivitatte, agresivitate
Interviul clinic
Avantajele interviului:
• mai obiectiv decât observaţia;
• poate fi integrat în anamneză;
• oferă date importante despre starea somatică /psihologică a
pacientului;
• ușor de utilizat pentru aprecierea comportamentului în raport
cu toate coordonatele temporale (trecut, prezent, viitor);
• costuri relativ mici.
Dezavantajele interviului:
• persoana intervievată poate anticipa răspunsurile;
• persoana intervievată poate manipula rezultatele în folosul
său.
Teste psihologice

 Probe standardizate care măsoară sau descriu un anumit


comportament, măsoară nivelul intelectual, achizițiile, nivelul
psihopatologiei.
 Tipuri:
Chestionar - da/nu/nu stiu.
Proiective - încurajează răspunsurile libere
Obiective - întrebări clare, ușor de cuantificat și care pot
fi supuse analizai statistice.
Chestionare

 Avantaje:
Evaluarea cantitativă
Permit aprecierea sincerității subiectului
 Dezavantaje:
Număr mare de întrebări
Modul de răspuns rigid
Tipul mare de parcurgere
Teste proiective

 Încurajează subiectul să răspunda liber.


 Este mai atractiv pentru pacient.
 Interpretarea se face într-o maniera calitativă.
 Testele utilizate pentru evaluarea psihologică a pacienților
cu tulburări ale comportamentului cuprind:
Evaluarea coeficientului de inteligență
Evaluarea nivelului de achiziții
Teste de personalitate
Teste ce măsoară intensitatea psihopatologiei
Inteligență vs. Achiziții

 Achizițiile - cunoștințele și abilitățile dobândite prin educație


și prin experiențele trăite. Depind de mediul cultural al
persoanei.
 Inteligența - potențialul înnăscut de învățare al individului.
 Inteligența este cuantificată prin măsurarea abilității de
gândire logică, de concluzionare, de înțălegere a noțiunilor
abstracte, de asimilare, reamintire, analiză, organizare a
informațiilor, planificare, rezolvare de probleme.
Teste de inteligență Wechsler Adult Intelligence Scale-
evaluează funcționarea intelectuală în
domenii cognitive specifice ( ex. Indicele
de înțelegere verbală, Indicele
raționamentului perceptiv, Indicele
memoriei de lucru și Indicele vitezei de
procesare)
Wechsler Intelligence Scale for
Chlidren
Wechsler Preschool and Primary
Scale of Intelligence

Teste de evaluare e nivelului de Scholastic Aptitude Test


achiziții Medical College Admissions Test
Teste de personalitate Minnesota Multiphasic Personality
Inventory
Rorschach Test
Thematic Apperception Test
Teste evaluare psihopatologie Evaluarea stării mentale, Inventarul de
depresie Beck, Scala de depresie Zung,
Scala de Depresie Hamilton, etc.
Teste psihologice

 PEP-3 – a fost creat pentru a evalua Tulburările de Spectru


Autist (TSA) apărute în cazul copiilor cu vârste cuprinse între
6 luni şi 7 ani. Instrumentul oferă informaţii despre nivelul de
dezvoltare al abilităţilor, cât şi informaţii relevante pentru
determinarea diagnosticului şi severităţii afectării.

 ASRS – sunt scale construite pentru a măsura


comportamentele asociate Tulburărilor de Spectru Autist
(TSA) apărute în cazul copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse
între 2 şi 18 ani.
Teste psihologice
 ABAS – Oferă o evaluare a abilităților adaptative ale
persoanelor- abilităţi practice de zi cu zi care sunt necesare
pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă
cerinţelor mediului înconjurător.

 DENVER – Instrument consacrat în detectarea potențialelor


probleme de dezvoltare ale copiilor cu vârste cuprinse între 0
și 6 ani. Poate fi aplicat pentru identificarea si monitorizarea
problemelor cognitive si comportamentale la preșcolari.

 BASC2 –evaluarea comportamentului și a percepției de sine,


pentru copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 2 și 25 de ani.
Experimentul
• metodă prin care, în psihologie, un comportament poate fi
provocat, controlat sau manipulat;
• permite stabilirea unor legături clare între variabilele aflate
în studiu.

Experimentul


Natural Laborator
Experimentul-etape
 Ipoteze de lucru
 Definirea variabilelor dependente (susceptibile a fi
măsurate) și independente (susceptibile a fi manipulate,
manevrate)
 Eșantionarea subiecților (alegrerea unei metode de
selectare)
 Obținerea consimțământului informat
 Controlul variabilelor parazite (cele care pot interfera cu
rezultatele)
 Desfășurarea propriu-zisă a experimentului
 Evaluarea rezultatelor
Ancheta
Explorează comportamente stabile
Avantajele anchetei:
- constituirea simplă a lotului de studiu;
- includerea unui număr mare de subiecți;
- costuri relativ reduse;
- diagnostice în evaluarea comportamentelor cu risc.
Dezavantajele anchetei:
-proporția joasă sau foarte joasă a numărului de
răspunsuri în raport cu numărul inițial de chestionare
distribuite.
- nu permite evaluări calitative de fineţe.
Ancheta
 Rezultatele se exprimă sub forma de procente.
 Rezultatele stau la baza unor măsuri administrative de
ameliorare a unor indicatori de sănătate în teritoriul respectiv
(ex. anchete ce vizează comportamente de risc - consumul
de alcool, fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul,
etc.).
 Rezultatele pot corija politicile de sănătate și metodele
teoretice ce explică originea și persistența acestor
comportamente.
Alte mijloace de investigare a
comportamentului

Studiile de caz - descriere calitativă a unui comportament care


nu poate fi analizat prin metode cantitative, datorită
complexității şi varietăţii.

Meta-analiza - vizează analiza statistică a unui număr de


cercetări realizate anterior;

Studiul documentelor reprezintă o metodă utilizată cu succes


în studiile longitudinale (retrospective sau prospective).

S-ar putea să vă placă și