Stiinta si

societatea
Contributii romanesti la
dezvoltarea stiintei
 Stiinta si societatea
Secolul xx este secolul inventiilor si al
descoperirilor pe plan mondial.
Domenii:
– Medicina:clonarea,transplantul
– Energia nucleara
– Exploatarea spatiului cosmic
Contributii romanesti la dezvolatrea
stiintei

• Chimie: Nicolae Paulescu, Petru Poni

• Tehnica(aeronautica,constructii civile ): Anghel

Saligny, Constantin Cantacuzino, Aurel Vlaicu,Henri
Marie Coanda

• Medicina: Constantin Parhon ,Gheorghe

Marinescu ,Nicolae Paulescu
 Nicolae Paulescu
• a descoperit hormonul;lantidiabetic
eliberat de pancreas, numit mai
târziu insulina.
• În 1906 a elaborat o metodă
originală de extirpare a hipofizei la
câine pe cale trans-temporală, care
ulterior va fi aplicată în chirurgia
hipofizei la om
• În sesiunea din 23 iulie 1921 a
Societăţii de Biologie, Nicolae
Paulescu prezintă în patru
comunicări rezultatele cercetărilor
sale privind acţiunea extractului
pancreatic în cazurile dediabet,
 Petru Poni
• A cercetat peste 80 de minerale culese din
diverse zone ale ţării şi chiar a descoperit
două minerale noi, denumite de el
broştenită şi badenită.
• A elaborat studii în legătură cu acţiunea
acidului azotic de diverse concentraţii
asupra unor hidrocarburi parafinice
izolate din petrolul indigen.
• A cercetat apele minerale din ţară şi a
făcut observaţii meteorologice în Moldova
. El a publicat şi primele manuale de
fizică şi de chimie în limba română.
• Este organizatorul primelor
laboratoare de la noi, destinate
cercetărilor ştiinţifice şi pregătirii
cadrelor de chimişti.
• A colaborat la înfiinţarea unor
societăţi ştiinţifice în România:
Societatea română de ştiinţe
(1890) şi Societatea de ştiinţe
(1900), şi a fost membru al
Societăţii de ştiinţe naturale din
Moscova (1910).
• a fost un remarcabil inginer constructor,
premergător mondial al ştiinţei A proiectat şi construit numeroase poduri metalice,
construcţiilor metalice şi de beton înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de
armat, realizator de multiple invenţii şi firme străine, aşa cum ar fi podul peste Siret, la
soluţii unice în proiectarea şi construirea Cosmeşti, de 430 m lungime (1888).
podurilor şi a constructiilor industriale,
pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna,
docurilor, precum şi a silozurilor de realizând primele poduri combinate - şosea şi cale
grâu prin folosirea prefabricatelor de ferată din ţara noastră (1881 - 1882).
beton, toate în premieră mondială.

Anghel Saligny
• Lucrarea sa cea mai importanta este proiectarea în 1888 si
constructia între 1890 - 1895 a podului peste Dunare de la
Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa si
printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din
lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea doua mari inovatii în
constructia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru
suprastructura podului si folosirea otelului moale în locul fierului
pudlat ca material de constructie pentru tabliere de poduri.
 Constantin Cantacuz
• a fost un reprezentat de seamă al
umanismului în spaţiul cultural
român.
• a lăsat posterităţii caiete de note
istorice şi o operă istorică
fundamentală, Istoria Ţării
Rumâneşti dintru început (1716),
care analizează critic un material
extrem de bogat, cuprinzând autori
antici, bizantini şi occidentali.
• Un document valoros pentru
cultura română îl constituie
catalogul bibliotecii lui Constantin
Cantacuzino, care conţine printre
altele şi o listă a cărţilor tipărite în
principatele române la sfârşitul
veacului al 17-lea.
 Aurel Vlaicu

• a fost un inginer român,

inventator şi pionier al aviaţiei
române şi mondiale. În cinstea
lui, comuna Binţinţi se
numeşte astăzi Aurel Vlaicu.
• În 1908 ,la Binţinţi unde
construieşte un planor cu care
efectuează un număr de
zboruri în 1909.
• in toamna lui 1909 se mută în
Bucureşti şi începe construcţia
primului său avion, Vlaicu I, la
Arsenalul Armatei.
• În anul 1911 construieşte un al
doilea avion, Vlaicu II, cu care
în 1912 a câştigat cinci premii
memorabile (1 premiu I si 4
premii II) la mitingul aerian de
la Aspern, Austria.
 Henri Marie Coanda
• a fost un academician şi inginer
român, pionier al aviaţiei, fizician,
inventator, inventator al motorului
cu reacţie şi descoperitor al
efectului care îi poartă numele.
• 1911: În Reims, Henri Coandă
prezintă un aparat de zbor cu două
motoare cuplate ce acţionau o
singură elice.
• 1926: În România, Henri Coandă
pune la punct un dispozitiv de
detecţie a lichidelor în sol. E
folosit în prospectarea petroliferă.
• În Golful Persic inventatorul
român construieşte un rezervor din
beton subacvatic pentru
depozitarea petrolului.
• 1914-1918: Henri Coandă
lucrează la "Saint-
Chamond" şi "SIA-
Delaunay-Belleville" din
[Saint Denis]]. În această
perioadă proiectează trei
tipuri de aeronave, dintre
care cel mai cunoscut este
Coandă-1916, cu două elici
apropiate de coada
aparatului. Coandă-1916
este asemănător cu avionul
de transport Caravelle, la
proiectarea căruia de fapt a
şi participat.
• a fost un medic endocrinolog şi
neuropsihiatru român, care a
îndeplinit funcţia de preşedinte al
Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare
Române (
Constantin Parhon
• În 1928 este ales membru
corespondent al Academiei Române
şi în 1939 devine membru titular şi
preşedinte de onoare al acestui
prestigios for ştiinţific
• Deţine şi alte funcţii în cadrul
organizaţiilor profesionale
medicale: membru titular al
Academiei de Medicină din
Bucureşti (1935), membru de
onoare al Academiei de Ştiinţe
Medicale (1969), membru fondator
al Societăţii de Anatomie din
Bucureşti, al Societăţii de Biologie,
al Societăţii Române de
Neurologie, Psihiatrie, Psihologie
şi Endocrinologie.
 Gheorghe Marinescu
• a fost un medic neurolog român, profesor
la Facultatea de Medicină din Bucureşti,
membru al Academiei Române,
fondatorul Şcolii Româneşti de
Neurologie.
• Întreprinde cercetări pe teme foarte
variate, ale căror rezultate apar în
numeroase lucrări ca Cercetări histo-
chimice asupra fermenţilor oxidanţi în
fenomenele vieţii (1924), Bătrâneţe şi
reîntinerire (1929), Reflexele
condiţionate (1935, împreună cu Arthur
Kreindler), Tonusul muşchilor striaţi
(1937, împreună cu Nicolae
Ionescu-Siseşti, Oskar Sager şi Arthur
Kreindler, prefaţată de celebrul
neurofiziolog Sir Charles Sherrington)
 Proiect:Jurca
Valentina

Clasa a xI-a C