Workshop

Sindromul Down

“ Deficienţa mentală este mai degrabă o problemă de pedagogie decât una

medicală”(Dr. Maria Montessori)
 Introducere

Sindromul a existat de la începutul omenirii, dar a fost

descris stiinţific în literatura de specialitate, abia în 1866
de către medicul englez John Langdon Down,denumindu-
l idioţenie mongoloidă sau mongolonism, în urma
observaţiilor realizate în instituţii de boli mentale,
referindu-se la asemănările superficiale existente între
aceste persoane şi rasa asiatică. Termenul este eronat,
deoarece toţi copiii afectaţi de acest sindrom, inclusiv cel
din populaţiile asiatice, prezintă aceleaşi aspecte
fenotipice,în concluzie aceleaşi caracteristici observabile
şi cuantificabile controlate de o genă.
 Ce este Sindromul Down?

Sindromul Down reprezinta o boala genetica (o

afectiune din nastere) care este cauzata de pre-
zenta unui cromozom 21 suplimentar.Omul are
23 de perechi de cromozomi, 23 mosteniti de la
mama , 23 mosteniti de la tata, deci in total 46.
Dar la cei cu sindromul Down sunt prezenti 47 de
cromozomi, in loc de 46.
 Trasaturi fizice

Craniul copiilor cu Sindrom Down

este mic

Statură mică: copilul are de obicei

un ritm de creştere mai lent

Mâna are degete scurte, cel mare

aşezat mult mai jos decât în mod
obişnuit, iar cel mic mult curbat
spre interior.
 Trasaturi faciale

Aspectul facial este unul distinct, cu dinți mici, oase nazale subdezvoltate, ochi
mici, rotunzi bombati sau oblici, cu un pliu de piele în apropiere de podul nasului
 Afecţiuni asociate sindromului Down

Nivelul de inteligenţă este sub normal. In

cadrul proceselor cognitive, principalele
dificultăţi sunt cauzate de caracterul
inconstant al stilului de invăţare şi specificul
procesării informaţiei.

Adesea copiii cu sindrom Down au dificultăţi in

menţinerea concentrării atenţiei sau in
diferenţierea anumitor stimuli.

Dezvoltarea limbajului rămane in urma altor arii de dezvoltare,

in special in urma dezvoltării cognitive, iar in cea mai mare
parte a cazurilor limbajul expresiv este mai intarziat decat cel
impresiv, avand consecinţe asupra comunicării cu cei din jur.
 Modalitaţi de interventie

Copiii învaţă într-o varietate de moduri: prin joacă şi joc

susţinut, prin experienţele zilnice în viaţa de zi cu zi, prin
jocuri de modelare şi construcţie în timpul jocului şi al
activităţilor zilnice, prin învăţarea structurată planificată,
atunci când sarcinile sunt realizate prin paşi mici, modelate
şi exersate este nevoie de exersare pentru a fi siguri că o
abilitate este dobândită, exersarea duce la consolidarea
abilităţilor şi utilizarea flexibilă a acestora în situaţii noi,
exersarea duce la automatizarea abilităţilor, astfel încât ele
devin uşor accesibile ca parte a unor sarcini mai complete.
Părinţii îşi pot ajuta copiii să înveţe începând prin jocuri
spontane, jocuri planificate şi apoi învăţare structurată.
 Metode
 Jocul
Toţi copiii învaţă prin joc şi ne
jucăm cu bebeluşii din primele luni
de viaţă. Uneori copiii cu dificultăţi
de învăţare au nevoie de ajutor
pentru a învăţa să descopere care e
rolul jucăriilor şi cum să se joace cu
ele, de aceea este important să ne
jucăm cu copiii cu sindrom Down.
De exemplu, puteţi avea două
păpuşi, ceşti, haine etc., şi puteţi
să-i daţi păpuşii să bea sau să o
spălaţi pe faţă împreună. Jocurile
bazate pe imaginaţie în al doilea an
de viaţă oferă ocazia de a învăţa un
limbaj nou.
 Învăţarea structurată
Copiii cu dificultăţi de învăţare şi
dezvoltare întârziată deseori nu au
abilităţile necesare pentru a învăţa în
moduri obişnuite – de exemplu,
abilităţile motorii de a prinde sau de a
răsuci părţi ale jucăriei, sau abilităţile
limbajului oral pentru a intra într-un
joc sau o conversaţie – aşa încât
abilităţile lor de a crea propria
experienţă de învăţare este redusă. Mai
mult, e posibil să aibă nevoie de mai
multe exemple de asociere (de
exemplu să audă o pisică şi să vadă
pisica) înainte de a învăţa sau de mai
mult exerciţiu la o sarcină (de exemplu
să bea din cană, să pună forme într-o
cutie) înainte de a o stăpâni.
  Metode de predare şi învăţare
Sesiunile de învăţare structurată ar
trebui să încerce să combine metodele
de învăţare obişnuite cu unele mult mai
structurate. În situaţiile obişnuite de
învăţare, părinţii, profesorii, fraţii,
surorile şi bunicii folosesc modelarea,
imitarea şi construirea pentru a arăta
copiilor cum să facă unele lucruri şi
toate aceste strategii îi vor ajuta pe
copiii cu sindromul Down. Mai mult,
învăţarea structurată va oferi
posibilităţi simplificate şi repetate de a
învăţa anumite lucruri, care pot fi apoi
exersate şi stăpânite atunci când apar în
contexte zilnice. Cititul cărţilor
împreună oferă o oportunitate ideală de
a-i învăţa pe copii cuvinte şi concepte
noi, şi poate fi folosit cu bună intenţie
pentru a mări posibilităţile de învăţare
prin alegerea unor cărţi pentru
învăţarea vocabularului, sau a formelor,
 Exersarea
Exersarea este un concept extrem de
important în dezvoltarea copilului.
Învăţarea implică să fii novice şi să faci
greşeli, să rezolvi sarcina cu succes dar
doar gândind şi cu efort, şi apoi stăpânind
sarcina prin exerciţiu până când devine
rapid şi uşor să faci asta cu succes. În
această etapă sarcina a fost automatizată
– adică, poate fi realizată fără a fi nevoie
să gândeşti sau să planifici acţiunea.
Exersarea încă mai continuă să mărească
abilitatea şi eficienţa cu care sarcina poate
fi realizată. Acest lucru se aplică învăţării
şi perfecţionării abilităţilor motrice cum
ar fi să bea din cană, să folosească cuţitul
şi furculiţa, să se îmbrace, să scrie, să
danseze, să cânte la un instrument
 Automatizarea
Automatizarea abilităţilor prin exersare face ca acestea să
fie nu numai achiziţionate mental, ci şi învăţate şi uşor de
accesat. Automatizarea este importantă deoarece
abilităţile automatizate devin rapid disponibile pentru a
sprijini activităţi mai complexe. De exemplu, cunoaşterea
cuvintelor care denumesc numerele pe de rost face
sarcinile de a număra mai uşoare, şi cunoaşterea
cuvintelor pentru citire face mai uşoară citirea pentru
înţelegrea textului.
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Vă mulţumim pentru
atenţie!