Disciplina Psihiatria Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila

Tulburări psihotice cu debut in

adolescență
 Episod psihotic

 simptomele psihotice descriu situațiile in care percepțiile, gândurile si emoțiile sunt sever afectate astfel încât se
pierde contactul cu realitatea exterioară
Halucinații= percepții senzoriale false in absența stimulilor externi
 simptomele psihotice
Delir= credințe puternice, neîmpărtașite de ceilalți membri ai comunității,
provenite dintr-o interpretare incorectă a realității externe

 Prodrom= perioada înaintea instalării simptomelor psihotice în care este totuși afectată funcționalitatea pe mai
multe arii de viață

 Episod psihotic acut= perioada în care predomină halucinațiile si delirul impreuna cu alte tulburări
comportamentale
 cu debut precoce (înainte de 18 ani)

Schizofrenie
cu debut foarte precoce ( înainte de 13 ani)

Simptome pozitive Simptome negative

- halucinații - sărăcirea vorbirii
- delir - sărăcirea conținutului vorbirii
- comportament si gandire bizare, - apatie, abulie
dezorganizate - siderare afect

Deteriorare importantă a funcționării

sociale
 Factori de risc

 istoric familial de schizofrenie

 vârste înaintate ale părinților
 sindrom velo-cardio-facial
 infectiile mamei in timpul sarcinii
 complicații ale sarcinii si nașterii
 dificultăți de adaptare socială în copilărie
 modificări structurale ale creierului
 deficit cognitiv
 Episod psihotic cu debut în copilărie

 debut insidios cu durată de cel puțin 1 an

 funcționare premorbidă : - retracție socială, izolare, preferă sa stea singuri, deranjati de amestecul celorlalți
- întârzieri în dezvoltare in ariile motorii, de coordonare, senzoriale, de
relaționare socială
- preocupări bizare, de tip “paranormal” (preocupări pentru
astrologie, destin, integrare în absolut, predicții despre catastrofe)
 ridiculizați de ceilalți copii, care nu le înțeleg comportamentul și preocupările
 delir mai putin complex, cu teme care reflectă preocuparea copiilor
 tulburările de percepție la copii au ca sursă teme imaginative, interpretări fantastice a propriilor experiențe
 20% dintre copiii cu episoade psihotice au un coeficient de inteligență scăzut
 1/3 dintre adulții cu tulburări psihotice au prezentat instalarea simptomatologiei înainte de 18 ani

IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health

 Diagnostic
 un “copil bizar” nu este neapărat un viitor pacient cu schizofrenie

 doar apariția clară a halucinațiilor poate duce la suspiciunea de schizofrenie, chiar dacă nu au persistența necesară
și simptomatologia asociată

 în cazul copiilor, la debut rareori întrunește criteriul timp

 la adolescenți, episodul psihotic se poate remite in 3-6 săptămâni și astfel nu avem criteriul de 6 luni de boală
cerut de DSM

 se formulează un diagnostic provizoriu de psihoză acută (de suspiciune) care va fi confirmat sau nu în evoluție
 Evoluție in timp
 cu cât este mai lungă perioada psihozei netrate, cu atât este mai grea remisia simptomatologiei, crescând
astfel riscul de dizabilitate pe termen lung

 o recuperare rapida este mult mai probabilă cu tratament administrat precoce

 tratamentul precoce previne și recăderea

 instalarea psihozei înaintea vârstei de 18 ani se asociază cu un prognostic negativ

 20% dintre adolescenții cu o astfel de patologie vor avea de-a lungul vieții un singur episod

 continuarea medicației timp de 12 luni după remisie previne riscul de recădere

Leeson, 2011
Antipsihotice tipice (prima generație)
- antagonisti receptori dopaminici
- eficiență in tratarea simptomelor pozitive
- potență înaltă – Haloperidol
- potență scăzută - Levomepromazin

Antipsihotice tipice (a 2-a generație)

- antagoniști serotonină – dopamină
- eficiență pe simptome negative
- mai putine efecte extrapiramidale
- determina creștere în greutate
- Risperidonă
- Olanzapină
- Quetiapina
- Aripiprazol
- Paliperidonă
- Clozapină- pentru cazurile rezistente la alte
antipsihotice

IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health

Disciplina Psihiatria Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila

Noțiuni de psihofarmacologie
IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health
 Farmacocinetică

La copil:

- densitate mai mare de receptori dopaminergici

comparativ cu adultul

- mai multa apă, mai puțin țesut adipos, mai puțină Doze crescute de
albumină plasmatică de care să se lege moleculele medicatie pe kg corp
fata de adult
- metabolizare și eliminare mai rapide

- extracție crescută a medicamentului la primul pasaj

hepatic
 Medicație cu
eficacitate dovedită la
copii

IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health

 Medicație cu eficacitate
dovedită la copii

IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health

 Antidepresive

 conform ghidurilor internationale ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) reprezintă prima linie de
medicație în depresie
 ISRS blocare recaptare 5HT crește transmisia serotoninergică

Sertralina

Paroxetina

Fluvoxamina

Fluoxetina
 Antipsihotice
Antipsihotice tipice- antagonisti receptori
dopaminergici

Antipsihotice atipice- antagonisti serotonină-

dopamină
utilizate frecvent la copii
Disciplina Psihiatria Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila

Abordari psihoterapeutice în
Psihiatria copilului și
adolescentului
 Terapia cognitiv-comportamentală

 interventia psihoterapică validată stiințific cu cele mai bune rezultate în cazul patologiei pediatrice
 se concentrează mai degrabă asupra comportamentului și nu neapărat asupra cauzei care-l determină
 consideră ca un comportament greșit e rezultatul invățării
 principiul invățării poate modifica comportamentul
 stabilește clar scopul tratamentului
 se adapteaza metoda de tratament la problema copilului
 se concentreaza pe “aici și acum”
 tehnici de rezolvare a problemelor
 gândirea soluțiilor alternative
 gândirea consecințelor
 Terapia cognitiv-comportamentală

Se adresează:
 Tulburărilor de conduită- să găsească soluții alternative la probleme

 Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție- autocontrol, managementul mâniei

 Tulburări depresive-modifică patternuri de comportament si cogniții

 Tulburare obsesiv-compulsiva- expunere și prevenire răspuns

 Tulburări anxioase- training relaxare, corectare autoconvingeri greșite

 Terapii de grup

 creșterea abilității adolescentului de a face față situațiilor problematice

 jocuri de rol

 invață tehnici de conversație, organizează activități sociale, dezvolta strategii pentru a își face prieteni

 tehnici de negociere și rezolvare a problemelor

 utilă mai ales adolescenților cu depresie

 Terapie prin joc

 promovează dezvoltarea increderii în exprimarea trăirilor

 utilizează jocurile, desenul, construire obiecte, păpuși care permit copiilor să iși elibereze propriile sentimente, furii,
temeri, singurătate

 li se dă oportunitatea să își analizeze problemele

 este învățat sa facă față problemelor

 stimulează socializarea
 Consilierea familiei

 Indiferent de problemele copilului este necesară implicarea și consilierea familiei

 Instruirea persoanelor de îngrijire pentru managementul comportamentelor problematice

ale copilului

 Consiliere în tehnici de parenting eficiente pentru modelarea mediului în care trăiește

copilul