VULCANII CARE AMENINTA EUROPA

 
Sorica Viorica- Colegiul Tehnic “Danubius” Corabia
 Desi vulcanismul e un fenomen complex, imaginea care ne apare cel mai
adesea in minte cand auzim cuvantul vulcan este cea a unui munte conic
care scuipa, prin craterul din varf, cenusa, lava si pietre incinse. Noi,
europenii, privim eruptiile vulcanice mai degraba ca pe un fenomen exotic:
vulcani activi exista in Hawaii, in Filipine, in Indonezia… locuri dintr-astea
departate, nu? Da, dar exista si in Europa, si unii sunt nelinistitor de vioi.
 Cu toate ca cei mai multi dintre vulcanii Europei sunt astazi stinsi, epuizati
de indelungata fierbere si framantare in urma carora s-au format cateva
dintre lanturile muntoase ale Batranului Continent, pe ici, pe colo mai exista
cate unul activ, a carui misiune “eruptiva” pe acesta lume inca nu s-a
incheiat  si care dovedeste ca vulcanismul in Europa e inca un fenomen
natural contemporan. Unii dintre ei sunt destul de agitati pentru a da de
lucru vulcanologilor si motive de ingrijorare tuturor.
 Trei tari europene mai au azi vulcani activi: Italia, Grecia si Islanda. In
fiecare dintre ele, au avut loc, in ultimele cateva decenii, eruptii importante
si in fiecare exista vulcani capabili sa produca necazuri in viitor.
 Varfurile de foc ale Italiei
 ETNA: inaltandu-se deasupra Cataniei (al doilea oras ca marime
din Sicilia), Etna e cel mai inalt si mai voluminos vulcan al Italiei,
caracteristica datorata curgerilor de lava care, de-a lungul vremii, l-
au tot imbracat succesiv. Eruptiile vulcanului Etna sunt mai ales de
tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de
lava, fara a implica neaparat un scenariu zgomotos, cu bubuituri si
ploi de pietre si cenusa, asa cum se intampla in cazul eruptiilor
numite explozive.
 Intr-un top al celor mai activi vulcani ai lumii, in ceea ce priveste
cantitatea de lava adusa la suprafata, Etna ocupa locul al doilea –
dupa vulcanul Kilauea din Hawaii, tocmai datorita acestei masive
“productii”. De cel putin 2000 de ani, Etna erupe aproape continuu,
lava iesind la suprafata nu numai prin cele 4 cratere din varf, ci si
prin sutele de fisuri de pe coastele muntelui. Ultimele eruptii au avut
loc in 2005
ETNA
 VEZUVIU: si-a castigat de multa vreme faima de vulcan periculos, faima
cladita mai ales de eruptia din anul 79, cea mai distrugatoare din cate a
consemnat istoria. In doua zile, doua orase romane infloritoare - Pompeii si
Herculaneum - si alte doua asezari mai mici - Stabiae si Oplontis - au fost
distruse, iar locuitorii care mai ramasesera in ele au pierit cu totii. Ne-a ramas
o descriere a intamplarii (in doua scrisori adresate istoricului Tacit) de catre
un martor ocular, Pliniu cel Tanar, la vremea aceea in varsta de 17 ani.
Printre victime s-a numarat si propriul sau unchi, binecunoscutul scriitor,
filosof si naturalist antic Pliniu cel Batran. Eruptia a fost precedata de semne
de avertizare, dar nimeni nu a crezut ca acestea ar putea prevesti o
asemenea catastrofa. La inceputul lunii august a anului 79, multe fantani si
izvoare din tinut au secat brusc. La 20 august, a inceput un sir de mici
cutremure pe care, insa, romanii nu le-a luat in seama. In regiunea Campania
asemenea cutremure erau destul de obisnuite si nimeni n-a facut vreo
legatuara intre ele si Vezuviu. Dar o legatura exista – cutremurele fusesera
provocate de framantarile din maruntaiele muntelui. In dupa amiaza zilei de
24 august 79, a inceput eruptia.
VEZUVIU
METHANA
 MILOS: pe insula n-au mai avut loc de multa vreme eruptii (nici una in
timpurile istorice), dardedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care
temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca
acolo se gaseste o camera magmatica (o “punga de lava”) activa. Sute
de fumarole – deschideri in scoarta terestra, prin care ies la suprafata aburi
si gaze fierbinti – impanzesc insula, demonstrand ca in adancurile ei exista o
intensa activitate geotermala. In viitor, spun specialistii, aceasta activitate s-
ar putea manifesta si in forme mai violente.
MILOS

MILOS
 NISYROS: o insulita foarte nelinistitoare, cel putin pentru cercetatori.
Studiile geologice au aratat caexista o camera magmatica la o adancime
de numai 3-4 km si care continua sa urce spre suprafata. Zona e tinuta
sub supraveghere stricta de catre vulcanologi, in cadrul unui program
numit GEOWARN. Mai multe cutremure au zguduit insula in ultimii ani,
iar din 2000 si pana in 2004, temperatura fumarolelor a crescut de la 980
C la 1030 C. Atentie, acolo se intampla ceva….
NISYROS
 SANTORINI: azi o insula cu mare faima turistica, Santorini mai are si o altfel de faima,
una infricosatoare, caci vulcanul cu acelasi nume este “raspunzator” de distrugerea
unei intregi civilizatii, cea minoica, una dintre cele mai infloritoare culturi ale preistoriei.
  
 Eruptia devastatoare care i-a pus capat a avut loc in jurul anului 1640 i.Hr. Depozite
de piatra ponce - o roca vulcanica - cu grosimi de zeci de metri, amintesc de trecutul
violent al acestei insule. Legendele asociaza vulcanismul din Santorini si cu
distrugerea Atlantidei, poate pentru ca eruptia din 1640 i. Hr. a fost atat de cumplita,
incat a schimbat forma insulei: portiuni din ea s-au rupt si s-au scufundat in mare.
 Desi cercetarile arhelogice par sa arate ca multi dintre locuitorii insulei au reusit sa
plece si sa se salveze, civilizatia lor a apus, totusi, definitiv, odata cu distrugerea
asezarilor de catre ploaia de pietre si cenusa. Eruptia minoica - asa cum e cunoscuta
in istorie – a avut un impact urias asupra intregii regiuni est-mediteraneene,
influentand, probabil, mersul istoriei intr-o masura pe care inca nu o putem inca
estima.
 Ultima eruptie in Santorini a avut loc in 1950; in prezent, vulcanul se odihneste,
activitatea geotermala manifestandu-se doar prin fumarolele si izvoarele fierbinti care
impanzesc insula.
SANTORINI
 Cat despre Islanda…
 Insula vulcanica, ea se afla asezata deasupra unei dorsale oceanice, in locul unde
doua placi tectonice – cea americana si cea eurasiatica - se intanesc. Prin spatiul
ingust dintre ele, magma iese la suprafata (la suprafata e un fel de-a spune; iese, de
fapt, pe fundul oceanului unde, solidificandu-se, formeaza acea “creasta” - dorsala
oceanica, practic un lant muntos submarin).
 Islanda e un paradis pentru vulcanologi. Aici exista peste 30 de vulcani, ca sa nu mai
vorbim de fumarole si gheizere – izvoare din care tasneste, uneori la mari inaltimi apa
fierbinte, toate dovezi ale intensei activitati geotermale din maruntaiele insulei.
  
 Zeci de eruptii mari au avut loc de la colonizarea Islandei de catre vikingi, in secolul al
IX-lea. Recent, in 2000, a erupt spectaculos vulcanul Hekla, aflat in partea de sud a
insulei. Cel mai activ vulcan din Islanda - ca frecventa a eruptiilor - este Grímsvötn.
Este acoperit, in cea mai mare parte, deghetarul Vatnajökull (cel mai mare ghetar din
Europa), iar adesea, in perioadele de activitate geotermala intensa, gheata se topeste
si apa rezultata se scurge la vale, provocand mari inundatii. Cea mai recenta “activare”
s-a petrecut in 2004, din fericire fara a provoca temutele viituri.
 In urma cu doar cinci decenii, Islanda s-a imbogatit cu o noua insula: Surtsey, una
dintre cele mai tinere insule ale lumii, rasarita din mare in urma unui sir de eruptii ale
sistemului vulcanic Vestmannaeyjar (care e, in cea mai mare parte, submarin) intre
noiembrie 1963 si 1967
ISLANDA
 Vulcanul Laacher See situat în regiunea germană Renania-Palatinat, în inima Europei, ar fi pe
cale să erupă violent. Potrivit cercetătorilor, ameninţarea pentru locuitorii continentului fiind cât
se poate de reală.
 Studiile vulcanologilor au indicat că vulcanul erupe periodic la intervale de 10.000-12.000 de
ani, iar ultima mare explozie a fost în urmă cu 12.900 de ani. O intensificare a activităţii
seismice în zonă a fost observată încă din 2010, iar în februarie 2011 s-a înregistrat o serie de
cutremure cu magnitudine variind între 2 şi 4,5 grade pe scara Richter, relatează Daily Mail.
 Vulcanul este uriaş
 Talia acestui vulcan, ascuns sub lacul Laacher See, este enormă, putând fi comparată cu cea
a vulcanului Pinatubo din Filipine, care a produs în 1991 cea mai mare erupţie a secolului XX,
cu efecte nu doar în zona Asiei, ci în întreaga lume
 O erupţie a Laacher See, situat la 37 de kilometri de Bonn şi 24 de kilometri de Koblenz, ar
arunca în atmosferă şi în regiunea înconjurătoare miliarde de tone de cenuşă vulcanică şi lavă.
Activitatea vulcanică este vizibilă cu ochiul liber de turiştii care vin pe malul lacului, deasupra
acestuia ridicându-se bule de dioxid de carbon (CO2) provenit de la magma din adâncuri.
 O catastrofă continentală
 Distrugerile provocate de erupţia acestui uriaş sunt greu de imaginat, putând duce la evacuări
masive de populaţie, dispariţia unor localităţi întregi, devastarea a unor întinse suprafeţe
agricole, dar şi la fenomene meteorologice severe din cauza norilor mari de cenuşă care ar
ajunge în atmosferă, blocând razele soarelui. De exemplu, erupţia vulcanului Pinatubo din
1991 a dus la o răcire a temperaturii planetare cu 0,6 grade Celsius pe o perioadă de doi ani.
Lacher See
Laacher See