Sunteți pe pagina 1din 36

COMPORTAMENTUL

CONSUMATORULUI.

RAȚIONALITATEA ÎN CONSUM.
Consumator = orice agent economic care
acționează pentru a-și procura bunurile și serviciile
necesare satisfacerii trebuințelor.

Nevoia de satisfacere a necesităților → Nevoia de


consum → oferta (structura, cantitate, calitate).

Consum
individual
Nevoile Bunuri
de Satisfacute cu
(ofertă)
consum
Consum
productiv
Nivelul și structura consumului se modifică, sunt
dinamice, datorită evoluției nevoilor, astfel:
Evoluția societății :
 gradul de dezvoltare a culturii și civilizației;
 condițiile naturale;
 starea economiei;
 structura demografică;
 structura socio-profesională;
 tradițiile
Evoluția individului (gradul de dezvoltare a individului).
Clasificarea bunurilor
1. După concordanța cu cerințele consumatorilor:
• Bunuri economice (rare) ;
• Bunuri libere (relativ abundente).

2. După forma de existență:


• Bunuri propriu-zise (au formă materială);
• Servicii (au caracter nematerial: lecții de predare,
tratamente medicale, asistență socială);
• Informații (programe de calculator, licențe, brevete).

3. După modul de relaționare:


• Bunuri complementare (ex: mașină – combustibil);
• Substituibile (ex: caramidă – rigips, textile din fibre
naturale – textile din fibre sintetice).
Trăsăturile consumului la un moment dat sunt:
• O anumită dimensiune (volum);
• O anumită structură (alimente, îmbrăcăminte,
locuință, echipament casnic, sănătate,
transporturi, timp liber, cultură etc.);

Caracteristicile consumului sunt determinate de:


• Volumul și structura nevoilor/dorințelor;
• Nivelul veniturilor;
• Obiceiurile de consum,
• Modă, etc.
Comportamentul rațional al consumatorului
I. Costul de oportunitate în decizia de consum

Comportamentul rațional al consumatorului este acela care


asigură un maxim de satisfacție în consum cu un minim de
cheltuieli; conform criteriului eficienței economice.

Costul de oportunitate al deciziei de consum este definit prin


valoarea renunțării consumatorului.
Atunci când consumatorul ia decizia de a cheltui o
anumită sumă de bani pentru consum, individul va alege
dintre diferite bunuri ținând cont de costul de oportunitate .
II. Utilitatea economică
Utilitatea economică constă în satisfacția resimțită
de un individ ca urmare a consumării unei cantități
date dintr-un bun (combinație de bunuri).
Utilitatea economică are caracter subiectiv:
Este diferită pentru indivizi diferiți, in funție de:
 Volumul, structura și intensitatea nevoilor;
 Situația economică;
 Preferințe/gusturi;
 Nivelul de cultură;
 Obiceiurile și tradițiile de consum.
Este diferită pentru același individ în perioade diferite
ale existenței sale.
 
•Utilitateaindividuală (Ui) = utilitatea fiecărei
unități, doze, fracțiuni consumate dintr-o mulțime
omogenă de bunuri.

Utilitatea totală (Ut) = satisfacția resimțită de un


individ ca urmare a consumării unei cantități dintr-
un bun.
 
•Utilitateamarginală (Umg) redă satisfacția pe care
o resimte o persoană prin consumarea unei
unități/doze suplimentare dintr-un bun.

Umg = =
U1>U2>U3>........>Un Umg

• Utilitatea totală crește, dar cu o rație descrescătoare.


• Utilitatea marginală descrește până în punctul în
care este egală cu zero și în acel punct Ut este
maximă.
Alegerea consumatorului rațional pe baza principiului
eficienței economice se concretizează într-un
program de achiziții care să asigure cea mai mare
satisfacție (Ut max.).

Consumatorul va fi nevoit sa aleagă dintre mai multe


bunuri cu utilități diferite în funcție de:
1. Venitul de care dispune (intotdeauna limitat) și
2. Trebuințele (nelimitate)

Cum va face acest lucru?


•B  =bugetul alocat consumului;
x și y = cantități ce vor fi consumate din bunurile x și y;
Px și Py = prețurile unitare ale celor 2 bunuri.

Restricția bugetară : B = x·Px + y·Py


(care arată modul în care va fi împărțit bugetul de consum între
cele două bunuri).

Relația care arată combinația de bunuri care


maximizează utilitatea totală este:
= =
Exemplu
•  Bunurile x și y; Bugetul B = 17 u.m.
• Px = 3 u.m., Py = 1 u.m.
Cantitate 1 2 3 4 5 6 7
Umgx 18 16 14 12 9 6 3
Umgy 12 9 6 5 4 2 1
• Combinația de bunuri care maximizează utilitatea totală este
indicată de relația:
= , adică, în cazul nostru
= Umgx = 3Umgy
• Vom selecta acele valori ale utilităților marginale pentru care
Umgx este de 3 ori mai mare decât Umgy și avem perechile: 3/1,
6/2, 12/4, 18/6
•  Consumatorul trebuie să se încadreze în suma de bani
disponibilă și avem relația:
x·Px + y·Py B, adică: x·3 + y·1 B, sau 3x+y 17

Vom verifica restricția bugetară printre combinațiile selectate în


prima etapă, începând din partea dreaptă a tabelului (deoarece
Ut este maximă atunci când Umg este zero, iar oamenii au
tendința de a consuma cât mai mult).
• prima combinație 3/1 presupune 7·3+ 7·1 = 28
• a doua combinație 6/2 presupune 6·3+6·1 = 24 17
• A treia combinație 12/4 presupune 4·3+5·1 = 17 = B

Deci: combinația x=4 și y=5 reprezintă soluția cea mai bună.


Concluzie
Chiar dacă nu vom utiliza zilnic la cumpărături
programul de achiziții, ne vom aminti principiul
care stă la baza sa:

cea mai bună satisfacție posibilă a nevoilor care se


poate obține cu un buget limitat!
1.
recunoașterea
nevoilor
resimțite

2. ierarhizarea
nevoilor
Comportamentul
consumatorului
3. căutarea
unui echilibru

4. acțiunea
de
cumpărare
Preferințele consumatorului
Factori care influențează comportamentul de consum:
• Individuali: personalitate, stil de viată,
• Psihologici: motivație, convingeri și atitudini,
• Sociali: rol și statut social,
• Culturali: credințe, valori generale, norme,
• Economici: mediul economic.
CEREREA
Cerințele de consum pe piață = dorințe pe care
indivizii și le satisfac în funcție de :
• Utilitate;
• Preț;
• Venit;
• Costul de oportunitate al deciziei de consum.

Legea cererii arată legătura inversă care se


realizează între sensul de evoluție a cererii si cel al
prețului (prețul scade → cererea crește).
•Bunurile
  economice:
1. inferioare: - cererea ↘ când venitul ↗
- cererea ↘ când prețul ↗
- cererea ↗ când prețul ↘
2. normale: - cererea ↗ când venitul ↗
- cererea ↘ când prețul ↗
- cererea ↗ când prețul ↘
3. superioare: - ↗ ↗ venit

4. substituibile: existența lor constituie o adevărată supapă


pentru consum

5. complementare: consum pereche (construcții / materiale de


construcții)
Efectul de substituție = măsoară modificarea cererii
pentru un bun ca urmare a modificării prețului său, în
condițiile în care venitul consumatorului rămâne relativ
constant:
- pentru bunurile substituibile A și B
dacă PA ↗ atunci CA ↘ și CB ↗

- Pentru bunurile complementare A și B


PA ↗ atunci CB ↘
PB ↘ atunci CA ↗
•Efectul
  de venit = în condițiile în care prețul rămâne constant, modificarea
venitului antrenează modificarea cererii :
Venitul ↗ atunci Cererea ↗

Factori care influențează evoluția consumului:


1. Modificarea venitului;
2. Modificarea prețului altor bunuri;
3. Numărul de cumpărători;
4. Preferințele cumpărătorilor;
5. Previziunile privind evoluția prețului și venitului.

Modificarea cantității cerute în funcție de factorii care o determină


este denumită elasticitatea cererii.
Coeficientul de elasticitate a cererii (Ec) arată procentul
modificării cererii în funcție de modificarea unui factor de influență
( preț, venit...).
Ec/p = (-) ; Ec/v =
•E C/P= (-) = (-)

Coeficientul elasticității cererii poate lua următoarele valori:


1. EC/P , cererea este elastică;
2. EC/P , cererea are elasticitate unitară;
3. EC/P , cererea este inelastică;
4. EC/P , cererea este perfect elastică (teoretic);
5. EC/P , cererea este perfect inelastică;
Este foarte important de cunoscut pentru ................

Cererea, în fucție de urgența satisfacerii nevoilor:


- rigidă (bunuri de strictă necesitate),
- semirigidă (bunuri normale),
- elastică (bunuri de lux, bunuri substituibile).
Noțiuni curs II
1. Consumator 1. Utilitate marginală
2. Bunuri economice 2. Program de consum
3. Bunuri libere 3. Costul de oportunitate al
4. Utilitate economică consumatorului
5. Utilitate individuală 4. Cerere
6. Utilitate totală 5. Legea cererii
6. Elasticitatea cererii
Test II

1. O persoană a consumat 5 doze din bunul X având utilitățile


individuale: 8; 6; 4; 2; 0. Dacă consumă două doze
suplimentare cu utilitățile marginale -1 și -2, arătați care
dintre propozițiile de mai jos sunt corecte:
a) Utilitatea marginală descrește doar pentru ultimele două doze;
b) Pe măsura creșterii numărului de doze consumate utilitatea totală
crește;
c) Utilitatea totală devine negativă;
d) Datorită ultimelor două doze, utilitatea totală se reduce;
2. Punctul de maxim al utilității totale:
a) Este punctul de maxim al utilității marginale;
b) Coincide cu valoarea zero a utilității marginale;
c) Este precedat de creșterea utilității totale cu o rație crescătoare;
d) Este urmat de creșterea utilității totale.

3. Dacă prețul bunului A este de 200 de u.m., iar al bunului B


este cu 50% mai mare, echilibrul consumatorului se
realizează atunci când raportul utilităților marginale dintre
bunurile A și B este:
a) 1;
b) 0,66;
c) 1,5;
d) 1,66.
4. Maximizarea utilității se realizează prin atingerea celei mai
mari utilități totale în raport cu bugetul de consum. A / F

5. Utilitatea marginală este zero atunci când utilitatea totală


crește. A / F

6. Creșterea cantității consumate dintr-un bun determină


creșterea din ce în ce mai amplă a utilității totale. A / F

7. Are caracter pur subiectiv:


a) Aprecierea utilității economice;
b) Determinarea utilității în general;
c) Delimitarea bunurilor economice de cele libere;
d) Clasificarea resurselor în primare și derivate.
•8.  Atunci când prețul crește cu 20% și cantitatea cerută scade
cu 10%:
a) Veniturile producătorilor cresc;
b) Veniturile producătorilor scad;
c) Veniturile producătorilor nu se modifică;
d) Cheltuielile de producție cresc.

9. O creștere a venitului de la 20.000 u.m. la 30.000 u.m. este


însoțită de o evoluție a cantității cerute de la 10 la 20 de
bucăți. Care dintre valorile elasticității cererii în funcție de
venit este adevărată:
a) Ec/v 1;
b) Ec/v 1;
c) Ec/v = 1;
d) Ec/v 0.
10. Când într-un interval scurt de timp consumul crește,
intensitatea nevoilor:
a) Crește;
b) Scade;
c) Rămâne neschimbată;
d) Poate să crească, să scadă sau să rămână neschimbată.

11. Una din afirmațiile de mai jos este falsă pentru situația când
consumul crește:
a) Utilitatea totală crește cu rații descrescânde;
b) Utilitatea marginală se reduce;
c) Utilitatea adițională pe care o aduce fiecare nouă doză este din ce în
ce mai mare;
d) Intensitatea plăcerii oferită de consum se reduce;
e) Nivelul de trai crește.
11. Cantitățile consumate din bunurile X și Y și utilitățile
marginale corespunzătoare acestora sunt reprezentate în
tabelul următor:
Q (cantitate) 1 2 3 4 5
Umgx 45 30 20 14 10
Umgy 30 25 15 7 5

Dacă venitul consumatorului, prețul bunului X și prețul


bunului Y sunt, în ordine, 70, 20 și 10 u.m., programul de
achiziții care maximizează utilitatea totală este:
a) X=1, y=5;
b) X=1, y=3;
c) X=2, y=3;
d) X=4, y=7.
12. Se apreciază că un consumator are un comportament
economic rațional atunci când:
a) Face achiziții bazate pe experiența anterioară;
b) Alege sub implusul publicității, în funcție de intensitatea acesteia
pentru diferite bunuri;
c) Alegerile sale se fundamentează pe criterii de eficiență economică;
d) Face alegeri în funcție de eficiență ecologică;
e) Achiziționează la întâmplare.

13. Mărimea și structura consumului sunt influențate de:


a) Mărimea venitului;
b) Starea și perspectivele economiei;
c) Condițiile natural-geografice;
d) Statutul și nivelul social-cultural al consumatorului;
e) Obiceiurile și vârsta consumatorului.
14. Dintre factorii economici și extraeconomici care influențează
cererea pentru un bun, rolul determinant îl are:
a) Nivelul venitului;
b) Intensitatea nevoilor;
c) Nivelul prețului;
d) Preferințele consumatorilor;
e) Regimul politic.

15. Când prețul unui bun scade în mod substanțial, variabilele


pieței (cererea, oferta, prețul) vor evolua (în ordine) astfel:
a) Crește, crește, crește;
b) Scade, scade, scade;
c) Crește,scade, crește;
d) Crește, scade, scade;
e) Crește, scade, constant.
16. Autoturismele fac parte din categoria bunurilor cu
elasticitate ..........*................ a cererii în funcție de preț.
*(unitară, subunitară sau supraunitară)
17. Pâinea face parte din categoria bunurilor cu
elasticitate ..........*......... a cererii în funcție de preț. *(unitară,
subunitară sau supraunitară)
18. Atunci când venitul alocat pentru achiziționarea unui bun este
mai mic, gradul de elasticitate al cererii pentru acel bun
........*.............. *(crește, scade, rămâne constant)

19. Dacă prețurile cresc cu 10%, iar cantitatea cerută scade cu


20%, cererea este:
a) Elastică,
b) Inelastică;
c) Unitară;
d) Rigidă.
20. Relația de același sens între evoluția prețului unui bun și
modificarea cantității cerute din bunul respectiv nu redă
conținutul legii cererii. A / F.

21. Atunci când creșterea prețului cu x% determină scăderea


cantității cerute cu mai mult de x%, se poate afirma că
elasticitatea cererii în funcție de preț este mai mică de 1. A /
F.

22. Modificarea mărimii venitului consumatorilor este în relație


directă, pozitivă, cu modificarea cererii pentru bunuri
normale. A / F.
23. Când eficiența economică sporește, consumul:
a) Crește;
b) Scade;
c) Rămâne neschimbat.
24. Bunurile A și B sunt substituibile. Dacă prețul bunului A
crește, consumatorul își asigură echilibrul dacă:
a) Achiziționează mai mult din A si aceeași cantitate din B;
b) Achiziționează mai puțin din A și mai mult din B;
c) Achiziționează aceleași cantități ca și mai înainte;
d) Achizițiile din cele două bunuri se reduc proporțional cu creșterea
prețului.
25. Dacă venitul crește, în mod normal cheltuielile pentru
alimente (ca pondere):
a) Cresc;
b) Scad;
c) Rămân neschimbate.
26. Ca regulă, cererea pentru un bun este în relație pozitivă cu:
a) Venitul;
b) Prețul unitar;
c) Numărul de cumpărători;
d) Prețul unitar al bunurilor complementare;
e) Intensitatea nevoilor.

27. Grupați următoarele categorii de cheltuieli:


• Pentru hrană,
• Medicamente,
• A lua masa la restaurant
• Imbrăcăminte,
• Întreținerea locuinței,
• Concedii în străinătate,
• Excursii

În două coloane: A – cheltuieli specifice pentru un nivel de trai scăzut și


B – cheltuieli specifice unui nivel de trai ridicat
28. Bunurile de strictă necesitate pentru consumatori au, de
regulă, o cerere în raport de preț:
a) Elastică;
b) Inelastică;
c) Unitară;
d) Atipică.

29. Când oferta sporește, prețul și cantitatea de echilibru:


a) Cresc;
b) Scad;
c) Rămân neschimbate;
d) Prețul crește, cantitatea scade;
e) Prețul scade, cantitatea crește.
30. Pe piața unui bun, cresc prețurile factorilor de producție care
concură la producerea lui. Ca atare, prețul și cantitatea de
echilibru pentru respectivul bun:
a) Cresc;
b) Scad;
c) Rămân neschimbate;
d) Prețul crește, cantitatea scade;
e) Prețul scade, cantitatea crește.

31. Când prețul se reduce de la 10 u.m. la 8 u.m., cererea


zilnică crește de la 60 la 100 bucăți. Cererea în raport de
preț este:
a) Elastică;
b) Inelastică;
c) Unitară;
d) Atipică;
e) Rigidă.

S-ar putea să vă placă și