USMF “N.

Testimeţanu”
Catedra “Urgenţe Medicale”

Hemoragiile, plagile,
combustiile

Asistent Universitar N.Catanoi

 Hemoragiile

Definiţie

Hemoragiile sunt scurgeri ale sângelui

în afara vaselor sanguine.
 Hemoragiile
Există două tipuri de hemoragii:
interne şi externe. Mai grave sunt
hemoragiile interne deoarece, în
acest caz, sângele nu se vede,
scurgându-se în interiorul corpului
uman.
 Hemoragiile
Cauzele
 Traumă
 Erozia vaselor (proces purulent)
 Hipertensiunea arterială
 Dereglări balansului vitaminelor
 Acţiunea toxinelor
 Hemoragiile
PLAGĂ (RANĂ)

1. Tăiere
2. Înţepare
3. Contuzie
4. Muşcătură
5. Prin armă de foc (unipolare, bipolare)
 Hemoragiile
 plăgi contuze - au aspect zdrobit, cauzate de
obiecte boante, neascuţite
 plăgi tăiate - au aspect liniar, regulat, cauzate de
obiecte tăioase
 plăgi înţepate - penetrante, au aspect punctiform,
cauzate de obiecte ascuţite
 plăgi muşcate - au aspect sfâşiat, neregulat,
cauzate de muşcătură de animal sau om
 plăgi împuşcate - au aspect sfacelat, cauzate de
arme de foc cu glonţ sau halice; necesită
radiografii şi CT pentru depistarea corpilor străini
şi distrucţiilor profunde
 Hemoragiile
Clasificarea hemoragiilor

 Anatomică
• Arterială
• Venoasă
• Capilară şi parenchimatoasă
 Hemoragiile
 După cauză
• Mecanică
• Origine neurotrofică (sepsis,
permiabilitatea vasculară etc.)
 Hemoragiile
 După manifestări clinice
• Externe
• Interne
• Exteriorizate
• oculte
 Hemoragiile
În corespondenţă cu condiţiile de
acordare a asistenţei şi cu calificarea
lucrătorului medical hemostaza poate
fi provizorie şi definită.
 Hemoragiile

Leziunile traumatice ale ţesuturilor

moi nu trebuie să te sustragă de
la inspecţia primară
 Hemoragiile
Hemostaza provizorie se face de obicei
de către personalul medical mediu la
locul accidentului, înainte de
transportare a bolnavului în
staţionar. Hemostaza definitivă se
face în condiţii de staţionar, în unele
cazuri pe cale intervenţiei
chirurgicală.
 Hemoragiile
Organismul uman are capacitatea de
a realiza o hemostaza spontana, prin
agregarea trombocitelor si
coagularea sangelui la locul leziunii
vasculare, cu formarea unui cheag
(tromb). Cand aceste mecanism este
insuficient, este necesara realizarea
hemostazei artificial.
 Hemoragiile
Primul ajutor in caz de
hemoragie
Primul ajutor in cazul unei hemoragii
externe, consta in:
- limitarea sangerarii: asezarea victimei in
pozitie de repaus cu segmentul sangerand in
poztitie ridicata (mai sus decat restul
corpului)
- oprirea sangerarii: procesul de oprire a
sangerarii se numeste hemostaza.
 Hemoragiile
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai
simplu printr-o compresie aplicata pe vasul
sangvin lezat, tinand cont de sensul
curgerii sangelui, astfel incat sa se
opreasca sangerarea. Aceasta compresie
asigura o hemostaza provizorie, pana la
sosirea echipei medicale sau pana la
ajungerea intr-un serviciu medical unde se
poate realiza hemostaza definitiva. Daca
victima este constienta va fi incurajata sa
consume lichide.
 Hemoragiile
CINCI TEHNICI DE HEMOSTAZĂ
PROVIZORIE
 Pansamentul compresiv
 Poziţia elevată cu compresiune
directă
 Compresiune la distanţă
 Imobilizarea membrelor
 Garou
 Hemoragiile
Pansamentul compresiv
Pansament compresiv este cel mai simplu
mod de a realiza hemostaza; se acopera
rana cu mai multe comprese sterile sau in
lipsa lor cu bucati de panza curata
(batiste, haine etc.) care se comprima cu
podul palmei sau cu fasa.
 Hemoragiile
Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un pansament compresiv
sunt:
- sa comprime suficient ţesuturile pentru a
asigura hemostaza
- sa fie facut in conditii de asepsie pentru
a preveni infectia
- sa nu stanjeneasca circulatia de
dedesubt (risc de leziuni ischemice)
 Hemoragiile
Locul compresiei
Compresia se efectueaza intotdeauna in

amonte de sensul curgerii sangelui, astfel:

- plagi ale arterelor antebratului: compresia
se aplica la nivelul bratului (artera brahiala)
- plagi ale bratului: compresia in axila (artera
axilara)
- plagi ale umarului: se comprima cu degetele
in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei
(artera subclavie)
 Hemoragiile
 - plagi ale gambei si piciorului: compresie
in fosa poplitee - in spatele genunchiului
- plagi ale coapsei: compresia intr-o zona
numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu
degetele mari de la maini suprapuse in
timp ce cu palmele se inconjoara coapsa
- plagi ale aortei si arterelor iliace:
compresia peretelui abdominal cu pumnul,
pana la coloana (mai dificil de realizat)
 Hemoragiile
 - plagi superficiale ale fetei:
compresia in fata urechii - anterior de
tragus (artera temporala superficiala)
- plagi faciale: compresia la nivelul
mandibulei in cazul leziunii in
teritoriul arterei faciale, sau
compresie pe carotida comuna
(atentie: nu se face compresia
carotidiana in ambele parti simultan)
in plagi faciale si ale scalpului.
 Hemoragiile
HEMOSTAZA ÎN LEZIUNILE
CAPULUI ŞI REGIUNII FACIALE
 Compresiune digitală; pansament
compresiv
 Suturarea rapidă a plăgii
 Pansament aseptic cu aplicarea
pungii cu gheaţă
 Epistaxis: pensarea nasului
 Hemoragiile
Garoul

Aplicarea garoului este o masura

extrema, care se aplica numai in caz
de hemoragii arteriale masive,
atunci, cand nu este posibila
realizarea hemostazei prin alte
metode.
 Hemoragiile
 Garoul este un cordon elastic, care
este folosit pentru realizarea
hemostazei in cazul unor hemoragii
care nu pot fi oprite altfel, de obicei
in cazul plagilor membrelor. In
absenta unui garou, se poate folosi:
un fular, cordon, curea, cravata,
snur, elastic etc.
 Hemoragiile
Deoarece, prin aplicarea garoului, se
intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul
lezat cat si circulatia intregii portiuni situate
distal de garou, ceea ce poate determina
leziuni grave pana la necroze, garoul
ramane o solutie de rezerva. In cazul in
care se aplica garoul, acesta nu se aplica
direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau
alt material moale si se ataseaza neaparat
un bilet pe care se noteaza numele victimei
si ora exacta a aplicarii garoului.
Locuri de hemostază provizorie
 Hemoragiile
Epistaxisul

Epistaxisul este hemoragia de la nivelul

foselor nazale. De cele mai multe ori
epistaxisul este redus cantitativ, insa in
unele cazuri pot apare hemoragii mari.
Primul ajutor in cazul epistaxisului consta
in adoptarea unei pozitii cu capul usor
aplecat in fata si aplicarea unei compresii
digitale pe aripa nazala de unde este
hemoragia.
 Hemoragiile
Amputatia de membre

In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui

membru:
- oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui
garou la radacina membrului ranit fie printr-un
bandaj compresiv
- membrul sectionat va fi introdus intr-o punga de
plastic si un recipient cu gheata
- victima va fi asezata in decubit cu membrele
inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil cu
membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii
- victima va fi transportata cat mai repede la spital.
COMBUSTIILE (ARSURILE)
 COMBUSTIE
Arsura este o boala chirurgicala a
intregului organism, determinata de
amploarea suprafetei, profunzimii si
modul de evolutie a leziunii locale
 COMBUSTIE
In functie de agentul termic care le’a
provocat, arsurile pot fi clasificate
in :
 COMBUSTIE
 arsuri prin caldura sau termice
(lichide fierbinti, gaze sau vapori
supraincalziti, corpuri solide
incandescente, flacara, radiatie
termica) ;
 arsuri chimice (acizi, baze si unele
saruri minerale) ;
 arsuri date de flama electrica ;
 COMBUSTIE
Atunci cand se apreciaza gravitatea
unei arsuri, se tine seama de doi
parametri : intinderea in suprafata si
gradul de profunzime a acesteia.
 COMBUSTIE
Din punctul de vedere al profunzimii,
arsurile se clasifica in patru grade
avand semne caracteristice
 COMBUSTIE
 Gradul I eritem : edem, hipertermie,
usturime;
 Gradul II flictena “alba” cu continut
serocitrin, limpede, transparent,
eritem accentuat, edem;
 COMBUSTIE
 Gradul III flictena “rosie” cu continut
sanguinolent tulbure;
 Gradul IV escara dermica totala, cu
epiderm si derm distruse in
totalitate, carbonizand musculatura
si chiar vasele. Culoarea escarei
variaza de la alb la negru, in raport
cu gradul de temperatura;
 COMBUSTIE
Clasificarea arsurilor in functie de
intinderea lor in suprafata
Pentru a putea face calculul suprafetei
arse, exista tabele de balcul, in care
se specifica pentru fiecare segment
de corp procentul acestuiafata de
suprafata totala a corpului.
 COMBUSTIE
 Cunoscand ca suprafata unei palme
reprezinta cca. 1 % pot fi calculate
din ochi proportiile leziunii. Astfel, se
pot calcula :
 COMBUSTIE
 capul si gatul insumeaza cca. 9%;
 fiecare membru toracic (superior)
cca. 9 %;
 fiecare membru pelvin (inferior) cca.
18 %;
 trunchiul anterior cca. 18 %;
 trunchiul posterior cca. 18 %;
 zona pelviana cca 1%;
 COMBUSTIE
Se considera ca orice arsura de
gradul II sau III care depasesc 15 %
din suprafata corpului adultului si 5
% din cea a copilului trebuie sa
beneficieze de o asistenta medicala
imediata si completa, pentru a
preintampina constituirea socului.
 COMBUSTIE

Prim ajutor în caz de combustii

 COMBUSTIE
 Limitarea agentului (termic, chimic)
 Nu se efectuiază prelucrarea primară
a plăgii
 Nu se aplica losioane, ungvente
 Nu se inlăturează flictenele
 În caz de combustie chimică nu se
foloseşte un agent neutralizant
 COMBUSTIE
 Se aplică pansament steril
 Se efectuiază hipotermie locală
 In caz de combustie chimică se spală
cu apă curată
 Se efectuiază rehidratarea (dacă nu
e prezentă voma)
Degerături
 Degerături

 Degerăturile sunt leziuni produse de

acţiunea frigului asupra unei părţi a
corpului.
 Degerături

 În funcţie de profunzimea zonei

afectate putem deosebi:
 degerături superficiale;
 degerături profunde;
 Degerături

Simptome: frecvent senzaţie de

furnicături ale pielii, urmate de o
durere moderată, culoarea pielii
devine roşiatică, schimbându-se mai
apoi într-una palidă.
 Degerături

Primul ajutor în caz de degerături:

încălzeşte pielea degerată în contact
cu pielea ta până ce zona afectată îşi
racapătă culoarea normală şi
simţurile;
acoperă zona în cauză şi protejează
bolnavul împotriva frigului.