Sunteți pe pagina 1din 19

Prioritatile

biomicroscopiei in
examinarea mediilor
transparente si polului
posterior a globului
ocular.
Efectuat:Zaharia Vitalie gr.S1704
BIOMICROSCOPUL
Alcatuirea biomicroscopului
1. Sistem de examinare:
-microscop binocular:
- Oculare mobile (pt adaptarea distantei interpupilare)
- Obiectivele (se pot schimba asigurand mariri diferite: X5, X8 etc) in trepte sau
zoom continuu
- Fasciculul ce poate fi convergent (clasic, dupa principiul Goldmann) sau paralel
(care mareste profunzimea campului, la 1,2 mm)
2. Sistem de iluminare (prevazut cu mecanism cu fanta, lampa cu fanta):
- Sursa luminoasa (bec cu halogen)
- Reostat pentru calibrarea intensitatii, a inaltimii si a largimii fantei
- Un dispozitiv ce asigura orientarea frontala a fantei si ce permite realizarea unei
sectiuni optice prin mediile examinate in sens sagital, transversal si oblic.
Unghiul intre microscop si lumina incidenta poate varia intre 0̊ si 90̊
Natura luminii emise poate fi modificata prin interpunerea unor filtre (aneritra sau albastru
de cobalt)
Sistemul de examinare si sistemul de iluminare sunt solidarizate intre ele sub un unghi
variabil. (0̊ - 120̊)
3. Sistemul mecanic:
- mentoniera
- alinierea cantusului extern
- lumina de fixatie
- sistemul de blocare al biomicroscopului
- sistemul de fixare al mentonierei
- sistemul de reglare pt inaltime al mesei
- joystick
Pot fi adaugate accesorii care ii cresc performanta:
- ocular micrometric- ce permite masurarea exacta pana la 1/10 mm a imaginii
observate
- ocular cu coincidenta optica pentru masurarea grosimii corneei, a profunzimii
camerei anterioare, grosimea cristalinului etc.
- lentile de valoare dioptrica variabila
- oglinzi cu inclinatie diferita tinute cu mana sau puse in contact cu ochiul (Volk,
Goldmann cu 3 sau 4 oglinzi, panfundoscop Schlegel)
BIOMICROSCOPIA
Tehnica biomicroscopiei:
- examinatorul si pacientul fata in fata
- pacientul sprijina barbia pe o mentoniera fixata la masa aparatului si sprijina fruntea
pe curbura frontala a mentonierei, privind drept inainte fara sa miste capul
- bratul lampii cu fanta trebuie sa vina dinspre partea temporala a examinatului iar
lumina fixata la inaltimea ochiului
Moduri de iluminare:
1. Luminatul difuz:
- Pentru examinari de ansamblu. Fasciculul de lumina este sub unghi obtuz pe
suprafata examinata.
- Microscopul orientat inainte
- Se aplica lumina direct pe ochi la un unghi de 45̊
2. Luminatul direct
- se proiecteaza fasciculul luminos direct pe suprafata de examinat.
- se foloseste partea cea mai ingusta si cea mai luminoasa a fasciculului de lumina,
astfel se obtine o sectiune paralelipipedica prin cornee ceea ce permite localizarea in
profunzime a leziunilor.
- in spatele corneei se poate observa cel mai bine in midriaza sectiunea biconvexa a
cristalinului
3. Luminatul indirect (parafocal):
- spotul luminos se concentreaza la marginea structurii de examinat.
- se examineaza zonele ramase in penumbra, situate alaturi de zonele luminate
direct care proiecteaza lumina in tesuturile vecine
4. Luminatul prin reflectare (retroiluminarea)
- lumina este proiectata pe un tesut opac, situat inapoia structurii de examinat, fiind
reflectata si luminand dinapoi inainte tesutul de examinat
- poate fi directa atunci cand se priveste prin biomicroscop de-a lungul luminii
reflectate
- poate fi indirecta atunci examinarea se face in lumina reflectata pe fondul inchis al
pupilei
Se pot examina modificari ale epiteliului cornean, opacitati stromale, mdoficari
endoteliale sau precipitate corneene.
5. Luminatul oscilatoriu
- consta in mici oscilatii imprimate fasciculului de lumina evidentiind detalii fine
care apar si dispar mai evidente decat la examenul in repauis.
- se pot observa mai bine filamente si tulburari fine in vitros sau in umorul apos

6. Luminatul zonelor oglinditoare


- la nivelul suprafetelor de discontinuitate optica intre medii cu indice de refractie
diferit, fasciculul de lumina este reflectat neregulat
- se pot aprecia cele mai mici neregularitati ale suprafetelor corneei si cristalinului

7. Dispersia sclerala
- fasciculul luminos este proiectat pe limbul sclera-cornean temporal, microscopul
fiind focalizat in centrul corneei.
- lumina trece prin reflexie interna totala si iese in partea opusa a limbului.
- corneea nu este luminata, dar atunci cand exista opacitati sau neregularitati ale
epiteliului sau stromei, lumina nu mai poate trece si corneea este luminata, putand fii
evidentiat edemul cornean minim

8. Iluminarea speculara
- completeaza studiul endoteliului cornean si epiteliului cristalinian, fasciculul
luminos reflectat si incident formand un unghi identic
I. Timpul 1: examinarea biomicroscopica se incepe in lumina difuza, nefocalizata la un
maritor de valoare mica, apoi se continua cu lumina directa pe fanta optica plan cu plan:
corneea , CA, iris, pupila, cristalin si vitros anterior

II. Timpul II: pentru analiza modificarilor observate se creste intensitatea luminoasa se
scade dimensiunea fantei si se mareste obiectivul

III. Timp III: este rezervat manevrelor particulare: observarea suprafetei corneene dupa
colorarea filmului lacrimal, examenul in lumina reflectata pt studiul camerei anterioare, iris,
arie pupilara.

Examenul biomicroscopic permite vedere stereoscopica a tuturor structurilor oculare:


- filmul lacrimal
- conjunctiva
- corneea
- umoarea apoasa
- irisul
- cristalinul
- vitrosul anterior
- vitrosul posterior
Filmul lacrimal:
- grosimea filmului lacrimal
- timpul de rupere al filmului lacrimal (BUT): - se foloseste floresceina si filtrul
albastru >10 secunde este patologic
- colorare cu rosu de Bengal coloreaza celulele epiteliale descuamate
- colorare cu floresceina coloreaza stratul apos fara sa coloreze stratul mucinic sau
lipidic
2. Conjunctiva:
- conjunctiva bulbara, fornixul inferior, conjunctiva tarsala superioara pe care se pot
vizualiza vase de sange cu traiect perpendicular pe marginea libera, conjunctiva tarsala
inferioara. In general conjunctiva este neteda lucioasa transparente
Modificari patologice:- hiperemie conjunctivala (este transparenta, dar roz)
- pigmentatie conjunctivala – melanoza conjunctivala
- hiperemica, infiltrata, cu foliculi sau hipertrofie papilara
- cicatrice conjunctivale: bride, striuri, cordoane albe
- chisturi de retentie
- hemoragie subconjunctivala
- xerozis (pete albe cu suprafata rugoasa si spumoasa)
3. Corneea – fata anterioara convexa, neteda, lucioasa. transparenta.
Modificari patologice: - neovascularizatie Alte metode de investigatie: - Keratometria
- panus - topografia corneana prin keratoscopie sau
- bule epiteliale interfeometrie
- dezepitelizari - examinarea in microscopie confocala
- edem stromal - pahimetria corneana cu ultrasunete
- edem endotelial - microscopia speculara numararea celulor
- precipitate endoteliale endoteliale copii 3500-4000 cel/mm2
- impregnare hematica a endoteliului batrani 80 ani 2000-2300cel/mm2
4. Umoarea apoasa aspectele patologice se pot evidentia prin iluminare oscilatorie. Exista
tyndallmetrul Hubert care poate fi adaptat la biomicroscop pt masurarea intensitatii
tyndalului.Elemente patologice: - fenomenul Tyndall (proteine in CA)
- Corpuscularizare (celule in CA)
- Hipema
- Hipopion
5. Irisul poate fi examinat atat prin iluminare directa pentru examenul suprafetei, prin iluminare
indirecta pt examinarea sfincterului irian, hemoragii, neoformatii transparente sau opace dar si
prin retroiluminare ce permite iluminarea gaurilor, rupturilor iriene, atrofii iriene sau alterari ale
stratului posterior.
6. Cristalinul se examineaza prin lumina directa pentru sectiunea optica realizata si examinarea
structurilor. In lumina reflectata de zonele de discontinuitate optica, capsula anterioara are un
luciu special produs de neregularitatile capsulei si epiteliului subcapsular. Retroiluminarea de
pe fata posterioara a cristalinului evidentiaza depozitele pigmentare, resturi de membrana
pupilara si vasele de neoformatie
7. Vitrosul anterior: se examineaza prin iluminare directa si oscilatorie.
Elemente patologice:- degenerescenta granulo-filamentoasa
- hemoragii vitreene
- sinchizis scintilens
- hialoza asteroida
8. Vitrosul posterior: se examineaza cu lentila Hruby, Goldmann cu 3 oglinzi sau Volk de
90D sau de 78 D