ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI Analiza gestionară

COMERCIALIZARE
 CORELAȚIA INDICATORILOR PRIVIND VOLUMUL
PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE

Indicatorii de volum Formule de calcul

1. Volumul producției globale (VPG)  
2. Volumul producției fabricate (VPF) VPF = VPG – Pn
3. Volumul producției vândute (VPV) VPV = VPF ± Sp
4. Valoarea adăugată (VA) VA = VPF ± Ci
5. Venitul din vânzări (VV) VV = VPV ± VAV

unde:
Pn – producția neterminată;
Sp – soldul producției în stocuri;
Ci – consumurile și cheltuielile intermediare provenite de
la terți;
VAV – venitul din alte vânzări ale activității operaționale.
 APRECIEREA GENERALĂ A ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI
COMERCIALIZARE

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută În % față de

  (+, -) față de
program realizat anul precedent program anul precedent program

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6 = 3/1x100 7 = 3/2x100

1.Volumul
producției
fabricate la
prețuri
comparabile
2. Volumul
producției
fabricate la
prețuri curente
ale anului
respectiv
3. Volumul
producției
fabricate la
prețuri
programate
4.Venitul din
vânzări
5.Volumul
vânzărilor nete
6. Valoarea
adăugată
 APRECIEREA GENERALĂ A ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI
COMERCIALIZARE

Pentru a evidenția aspectele pozitive și negative ale tuturor modificărilor obținute în dinamică la indicatorii de volum
apelăm la următoarele comparații ale indicilor obținuți (în %):
IVPF2 > IVPF1, ceea ce înseamnă că prețurile în vigoare la producția fabricată s-au majorat față de cele comparabile ale anului
precedent (factor pozitiv), deși în cea mai mare măsură aceasta nu depinde de entitate, ci de piața de desfacere;
IVPV < IVPF2, ceea ce înseamnă că soldurile producției în stocuri la finele anului de gestiune s-au majorat (factor negativ);
IVA > IVPF2, ceea ce înseamnă că consumurile și cheltuielile intermediare s-au redus (factor pozitiv);
IVV > IVPV, ceea ce înseamnă că veniturile obținute din alte vânzări ale activității operaționale s-au majorat (factor pozitiv).
 ANALIZA ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE PE SORTIMENTE ȘI
DUPĂ STRUCTURĂ

Metodede apreciere a programului de producție pe sortimente:

  pe baza evidențierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul n-a fost îndeplinit;
 pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente (Ks) care se determină ca raportul dintre volumul producției fabricate în
limitele sortimentului programat și volumul producției programate;
 în cazul unui nomenclator larg de produse fabricate, se calculează coeficientul de nomenclatură (Kn) ca raportul dintre numărul
de poziții la care programul de producție a fost îndeplinit și numărul total de poziții examinate.

Ks= x 100,
unde: VPF lim. - volumul producției fabricate în limitele sortimentului programat;
VPF progr. - volumul producției programate.
Kn = x 100,

unde: n - numărul de poziții la care programul de producție a fost îndeplinit;

N - numărul total de poziții examinate.
 APRECIEREA ÎNDEPLINIRII PROGRA MULUI DE PRODUCȚIE PE SORTIMENTE

Feluri de produse Cantitatea Preț unitar, lei Volumul producției fabricate, mii lei % îndepl. Obținut în lim.
program. sort. progr,
program realizat programat realizat mii lei

A 1 2 3 4=1x3 5=2x3 6 7
 APRECIEREA ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE DUPĂ STRUCTURĂ

Feluri de produse Volumul producției fabricate Îndeplinirea Producția Realizat în lim.

programului de realizată după structurii progra
Programat Realizat producție, % structura mate, mii lei
programată, mii
suma, mii lei cota, % suma, mii lei cota, % lei

A 1 2 3 4 5 6 7
 ANALIZA ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE DUPĂ CALITATE ȘI
COMPETITIVITATE
Indicatori ce caracterizează calitatea produselor:
 
• indicatorii tehnico-economici, specifici fiecărei ramuri (randamentul mașinilor, viteza de lucru, consumul de materii prime în procesul de
exploatare, conținutul cu substanță utilă, puterea calorică, durabilitatea, comoditatea la prestare, gradul de finisare etc.);

• dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor, folosind ponderea produselor refuzate în totalul producției livrate sau numărul refuzurilor ce
revin la 1000 lei livrări;

• dinamica reclamațiilor din partea beneficiarilor, folosindu-se numărul de reclamații, valoarea produselor reclamate sau numărul de
reclamații ce revin la 1000 lei livrări;

• dinamica cheltuielilor cu remedierile în termen de garanție, exprimată ca sumă absolută sau ca nivel ce revine la 1000 lei producție.

Procedeepentru a efectua analiza calității producției diferențiate pe clase de calitate:

• prin intermediul prețului mediu ponderat, care se determină ca raportul dintre valoarea totală a produsului fabricat și cantitatea lui în unități
naturale:

P = , unde:

P – prețul mediu ponderat (în lei);

q – cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate;

p – prețul de vânzare (lei/bucata) din fiecare clasă de calitate.

• prin intermediul coeficientului mediu de calitate, care se determină conform relației:

Kc = = , unde: pmax – prețul de vânzare (lei/bucata) din clasa de calitate superioară.

PRINCIPALELE CĂI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII PRODUCȚIEI TREBUIE SĂ VIZEZE:

asimilarea de noi produse cu nivel tehnic-calitativ superior celor existente și solicitate pe piață;
reproiectarea și modernizarea prin introducerea progresului tehnic la nivel mondial;
aprovizionarea cu materii prime, materiale de calitate superioară;
executarea reparațiilor capitale de calitate și respectarea programului privind reviziile periodice și al
reparațiilor curente;
ridicarea calificării forței de muncă;
controlul procesului formării și realizării calității, privit ca un proces unitar, avându-se în vedere
subsistemele: concepție, execuție și exploatare.
 ANALIZA ÎNDEPLINIRII PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE DUPĂ RITMICITATE

Metode de apreciere a programului de producție după ritmicitate:

 metode grafice (graficul de producție simplu și cumulat);

 indici de îndeplinire a programului pe diviziuni de timp în cadrul unei perioade date (orice abatere a indicilor de îndeplinire a
programului pe diviziuni de timp față de valoarea indicelui mediu reflectă nerespectarea ritmicității planificate);

 ponderea sarcinilor de plan și a realizărilor pe diviziuni de timp în cadrul unei perioade date (orice abatere de la ponderea
planificată reflectă nerespectarea ritmicității);

 coeficientul ritmicității (orice abatere de la 1 sau 100 reflectă nerespectarea ritmicității).

Rezervele interne de majorare a volumului producției fabricate în urma îmbunătățirii ritmicității producției:

∆VPF = VPFef.. – VPFmax.

VPFmax. = qmax. x z,

unde:

qmax.- volumul maximal de producție fabricat într-o zi;

z – numărul de zile lucrate efectiv.

 ANALIZA VENITULUI DIN VÂNZĂRI

Structura venitului din vânzări:

VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,

unde:

VV – venitul din vânzări;

VPV – volumul producției vândute sau venitul din vânzarea produselor finite;

VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;

VPS – venitul din prestarea serviciilor;

VCC – venitul din contractele de construcție;

VAA – venitul din alte feluri de activități care constituie pentru entitate activitatea operațională (de bază).
 ANALIZA VENITULUI DIN VÂNZĂRI

Factorii care influențează modificarea venitului din vânzări:

modificarea volumului producției fabricate;

modificarea soldului producției în stocuri la finele perioadei de gestiune;

modificarea prețurilor la produsele vândute.

modificarea soldului producției în stocuri la începutul perioadei de gestiune;

Calculul și aprecierea tuturor factorilor menționați mai sus se efectuează prin metoda balanțieră.