CIRCUMSTANTE TRAUMATICE

FRECVENTE:

ACCIDENTUL RUTIER
CADEREA

Lect. univ. Dr. Irina Rentea

 PROBLEME MEDICO-LEGALE ÎN ACCIDENTELE RUTIERE

• Expertiza la fața locului și expertiza autovehicolului - țin de

poliție/experți criminaliști
• Examenul hainelor (sânge, pete de vopsea)
• Inventarierea f precisă a leziunilor
• Recoltare alcoolemie/grup, examen toxicologic
• Diferențiarea leziunilor vitale de cele postmortem
• Aspecte particulare ce țin de autovehicule speciale (tractor,
combină, căruță, etc)
• Stabilirea locului ocupat de victimă în mașină/în afara ei
• Felul morții
 SEVERITATEA LEZIUNILOR TRAUMATICE
IN AR

Madea B, Handbook of Forensic Medicine

 MECANISME LEZIONALE
mecanism = se referă la modul de producere a leziunilor traumatice

simple

cădere

proiectare

lovire

călcare

comprimare

târâre

complexe - asocieri
 CĂDERE
lovire de plan dur

apar

ocupanți (moto, mașini ce merg cu ușa deschisă, căruțe)

pietoni

severitate - max la moto

distribuția leziunilor - unipolară

tipuri lezionale:

echimoze, excoriații unipolare

fracturi - frecvent oase lungi ale membrelor, craniene

leziuni de organe interne - rare

 IZBIRE
cel mai frecvent mecanism  lovire de corp/plan dur lovire deasupra centrului de greutate - mișcare de
translație -> asociază leziuni de cădere sau proiectare
producere
particularitatile funcție de locul contactului
contact cu o parte a exteriorului auto, aflat în deplasare
bara auto -> leziuni joase, la nivelul gambei, imită fidel
contact cu o parte a interiorului auto, prin lățimea barei, pot sugera distanța până la talon
accelerare/decelerare
aripa -> 1/3 sup a membrelor inferioare/bazin; mult
corp ce pătrunde în habitaclu (osia altei mașini, copac) mai severe la interior
corp dur proiectat din calea de rulare (roata unui auto) radiator/mască auto ->1/3 sup a mb inf/bazin
corp dur transportat de auto radiator/mască tir/autobuz - bazin, abdomen, torace
caracteristici leziuni de cădere asociate
frecvent unipolare mai severe/întinse decât cele de lovire activă
pietoni - partea laterală sau posterioară a corpului contralateral
ocupanți - partea anterioară în caz de rotire în aer a victimei -> leziuni ipsilaterale
lovire sub centrul de greutate - rotire a corpului -> sau intermediare
asociază leziuni contralaterale v>50km/h ->asociază leziuni prin proiectare
 PROIECTARE
poate fi:
precedată de lovire activă (pietoni) -> trebuie id
leziunea activă pt dg dif cu o cădere
neprecedată de o lovire activă (ocupanți)
spre alți ocupanți-> risc crescut TCC -> centuri
spre elemente din interiorul mașinii
în afara mașinii
contact pe axul lung al mașinii ->
proiectare spre parbriz
contact lateral sau mașină în curbă ->
proiectare spre lateral, prin geamurile de
la uși
patternuri lezionale
cap
leziuni de focar, unilaterale, cu deformare
severă, caracter slab vital
eschile osoase
spre interiorul cutiei craniene (în zona de
impact)
la distanță (ecuatoriale, prin deformare)
dilacerări cu hernierea SC
cutie toracică
o singură linie (uni sau bilateral)
pulmonar - leziuni mai puțin intense decât în
cădere sau cmoprimare
 COMPRIMARE
strivirea corpului între două planuri dure: Torace:
în exterior - între mijlocul de transport și alt plan dur (exclusiv • fracturi costale bilaterale, pe mai multe linii
trenul de rulare): auto. zid, copac
• rupturi multiple ale organelor toracice
asoc lez târâre
• copii - fracturi mai rar (Elas +), leziuni ale org interne
în interior - între reliefurile habitaclului
Abdomen:
morfologie lezională:
• exterior - leziuni traumatice minime
corespondență de sediu între leziuni interne și externe
• infiltrate hematice -> musculatura paravrtb. lombară
caracter bipolar
• leziuni ++ severe ale org abdominale
• localizări:
Pelvis
Cap:
• compresiune AP: cresc diam bicret și bispinos->fracturi
• zdrobire completă, cu hernierea prin presiune a conținutului art sacroiliace, ischiopub sau simfizare (asoc cu ruptură
cerebral VU)
• turtire cap • compresiune lat ->fracturi pubis+ fract post ipsi sau
contralaterale
• la locul de contact -> LTP ce pot lua aspectul agentului
traumatic Membre inferioare:
• la distanță -> plăgi cu marginile spre exterior (prin explozie) • izolate - severitate redusă
• frecvent - fracturi viscerocraniu • de regulă - fracturi directe;
• răsucirea mb -> fracturi spiroide sau indirecte
 CĂLCARE
comprimare între autovehicul și trenul de rulare

morfologic similar cu cele din comprimare, cu o serie de partic:

călcare cu roată de cauciuc
echimoze în zig-zag sau în tablă de șah (int medie)
excoriații cu aspect de striuri (călcare tangențială)
rupturi tegumentare în zig-zag (int mare)
rupturi tegumentare cu plăgi în buzunar, lambou sau
scalpate (roata lunecă pe tegument înainte de călcare)
zone excoriate late, pergamentate (la cadavru) (frecarea roții
pe piele anterior călcării)
fracturi costale - două linii
fracturi cap - ecuatoriale
CALCARE CU ROATA
 Scalpare/călcare
Călcare cu roată metalică
• bandă de excoriație -generată fie de banda de rulare (12-15cm) fie de
rebordul roții (2-3cm)
• bandă de ștergere
• de o parte și de alta a zonei de excoriație
• produsă prin frecarea de suprafețele laterale ale roții (funingine,
praf)
• poate asociat plăgi superficiale sub formă de cerc (șuruburi din
părțile laterale ale roții)
• pișcătura primară - excoriație în T sau ! - apare în locul unde începe
comprimarea
• defect cuneiform - lipsă de substanță cu baza spre roată și vârful spre
șină, ce apare în cadrul zonei de excoriație
• lambouri triunghiulare sau rupturi longitudinale ale pielii
• fracturi multieschiloase
 TÂRÂRE
determinate de agățarea victimei de autovehicul și
tragerea acesteia pe o suprafață dură
leziuni întinse, predominant externe
forme
excoriații paralele (dungi), generate de frecarea pielii
pe plan http://emedicine.medscape.com/article/1680107-overview#a5

jupuitură, greu de dif de arsură, dacă suprafața este

neregulată
plăgi superficiale, perpendicular pe direcția de târâre
-> întinderea și plesnirea pielii
scalpări ale tegumentelor - fixat de o parte și tras de
cealaltă

Leziuni produsă prin târâre în accidente rutiere cu aspect de jupuitură (brush burn abrasion)
• Se observă excoriații paralele cu o colorație atipică (roșietic portocaliu-brună)
PATTERNURI LEZIONALE
se referă la aspectele patologice rezultate în urma accidentelor rutiere (tipuri lezionale)

pietoni

ocupanți

șofer restricționat

șofer nerestricționat

ocupant dreapta

ocupant spate

motociclist

căruțaș
 LEZIUNI TRAUMATICE LA PIETONI

Clasificare
• Primare (de contact primar) - date de contactul inițial cu
autovehicolul.
Ex: lovire a membrelor inferioare cu bara de protecție a
autovehicolului
• Secundare – date de al doilea contact cu autovehicolul (dacă
este cazul)
Ex: Lovire – PROIECTARE – Cădere
• Terțiare – date de contactul cu solul +/- alte corpuri dure: lovire-
proiectare-CĂDERE sau lovire – basculare - CĂLCARE
 LEZIUNI PRIMARE
• Determinate de primul contact cu autovehicolul
• Importante deoarece pot permite reconstituirea
contactului primar pieton-autovehicul
 LEZIUNEA DE
TALON
• Asociază leziuni cutanate primare și fractură tibie (de regulă)
sau tibie+peroneu (mai rar)
• Fractura tibială – de obicei cu fragment intermediar,
triunghiular, cu baza fragmentului intermediar spre punctul
primar de contact
• Leziune uilaterală sau bilaterală la nivele diferite ->pieton în
mișcare/alergare
• Leziune bilaterală la același nivel, mai ales cu un contact
anterior sau posterior ->pieton static
• Copii – masca duce de regulă la fracturi de femur
LEZIUNEA DE
TALON
LEZIUNI DETERMINATE DE CONTACTUL
PRIMAR LA ALTE NIVELE
• Aripă sau far -> fracturi cu deplasare ale pelvisului sau alte articulației
sacroiliace
• Mască (auto mare) -> fracturi fără/cu deplasare pelvis, coaste
PIETONI
ADULȚI
Proiectare înainte (sub 15km/h)
primul punct de contact - niv art gen
din față - ambele gambe - anterior (frecvent plăgi)
din lateral - o gambă, lez laterale
din posterior - ambele gambre posterior (mai frecvent hematoame/echimoze)
fractură tibială
la locul de contact
deasupra cizmei
al doilea punct de contact - pelvis (contact cu capota)
secundar - leziuni contralaterale (lovire de plan dur)
Basculare-proiectare înainte (15-30 km/h):
in - leziuni de contact - bumper, capotă, aripă
secundar - lovire de aripă, parbriz, montanți
terțiar - secundar căderii sau proiectării
 PIETONI
ADULȚI
Basculare+cădere pe aripă
lovire cu colțul capotei, la cca 40 km/h
dacă vehicolul frânează -> basculare spre aripă
dacă vehicolul nu frânează - basculare spre parbriz/stâlpi
Basculare + proiectare înapoi peste plafon cu capul în jos
cca 60 km/h
leziuni extrem de severe -> corpul se rotește deasupra capului
Lovire-proiectare înainte cu rotație
peste 60 km/h
corpul suferă rotație peste cap, dar înainte
 PIETONI
COPII
mici
• proiectare înainte
• Datorita inaltimii scăzute -> nu pot bascula peste capotă
mari
• basculare-proiectare înainte
COLIZIUNE FRONTALĂ, ȘOFER
NERESTRICȚIONAT
propulsie înainte a corpului (translație secundar decelerației)

sindromul bordului: genunchi (contact cu bordul) -> fracturi gambă, rotulă, luxație post femur, fracturi de bazin
(pătrunderea capului femural în bazin)

sindromul de volan: torace - contact cu volanul -> fractură stern, dezinserție aortă, fracturi costale, leziuni pulmonare

la auto cu volan mare (autobuz, tir) -> asoc rupturi org abdominale

propulsie înainte și spre superior (ascensionare corp)

TCC moderat (lovire de tavan, stâlpi, parbriz)

extrem cefalică - descrie inițial un arc de cerc spre posterior apoi spre anterior -> izbire volan, apoi din nou spre posterior
(dacă scaunul nu are tetiere)
ȘOFERI
COLIZIUNE FRONTALĂ, ȘOFER RESTRICȚIONAT
sindrom de centură:

echimoză în bandă prin comprimarea de centură

leziuni viscerale prin decelerare

fractură sternală

leziuni de membru inf -> tensionarea centurii-> extensia reflexă a mb inf, asoc cu deplasarea
post a pedalierului-> fracturi rotulă, femur, acetabul, centură pelvină

leziuni coloană vertebrală - whiplash

IMPORTANȚA UTILIZĂRII CENTURII DE
SIGURANȚĂ
• Leziunile sunt mai puțin severe (cu excepția whiplash)
• Probabilitatea de TCC este mai mică
• Probabilitatea de proiectare în afara autovehiculului este mai mică
• Scade riscul de leziuni fatale la nivelul capului, gâtului, toracelui și
abdomenului
LEZIUNI DETERMINATE DE PURTAREA CENTURII DE
SIGURANȚĂ
• Partea abdominală a centurii -> rupturi ale mezenterului, omentului, intestinelor
• Partea humerală -> excoriație liniară cu direcție inferomedială pe dreapta în cazul
șoferului și pe stânga în cazul ocupantului dreapta față (diferențierea șofer-ocupant)
 WHIPLASH
• Hiperflexie/hiperextensie la nivel cervical determinate de mișcările excesive ale capului
• Biomecanic – variații extrem de rapide ale vectorului momentului forței în cursul
decelerării
• Localizate de regulă la nivel C5-C7

e xte ns io n fle xio n

OCUPANT DREAPTA,
NERESTRICȚIONAT
proiectare înainte->parbriz
proiectare înainte și în sus -> lovire de stâlpul din dreapta
proiectare înainte și în jos -> lovire cu capul de bord
OCUPANT DREAPTA,
RESTRICȚIONAT
sindrom centură
extensia mb sup - lovire de părți din habitaclu
extensie mb inf - rar fracturi
whiplash
OCUPANT SPATE,
NERESTRICȚIONAT
in - lovire de scaunele din față -> absorb mare parte din energia cinetică
LOVIRE DIN SPATE
TVM (hiperextensie sau hiperflexie), cu dilacerări cerebrale, dilacerarea
bulbului de punte
RĂSTURNARE LATERALĂ ȘI ROTAȚIE ÎN
AXUL LUNG
apare de obicei la viteze mari (peste 65km/h)
de obicei latura mașinii care izbește solul prima este cea opusă direcției de
rotație
 IMPACT LATERAL
plăgi - fragmente de geam, mai proeminente la cel mai apropiat
• Plăgile sunt frecvent liniare, în unghi drept sau în formă de V, localizate
predominant la nivelul capului și brațelor
În cazul unui contact pe partea șoferului, plăgile sunt frecvente pe partea stângă
• cap - lovire de parbriz sau stâlpul de partea opusă
• pelvis - fracturi transverse
• femur - fracturi diafizare transversale
 MOTOCICLETE
TCC - cădere în vertex -> compresie axială
mb inf - cel mai frecvent afectate
 CĂDERE/PRECIPITARE
Cădere = reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de
greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de
sustinere

Precipitare = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate

in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de un plan inferior
planului de sustinere
PATTERN LEZIONAL ÎN CĂDERE
• Leziuni unipolare (unilaterale)
• pe părțile proeminente
• Obișnuit sunt însoțite de excoriații, semn de frecare a tegumentului de
planul dur.
• Obișnuit sunt mai puțin grave
PATTERN LEZIONAL ÎN PRECIPITARE
• Cădere de la alt nivel – superior/sol sau sol/inferior
• Multipolare
• prezente pe partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori chiar
opuse
• obisnuit sunt insotite de excoriatii si alte semne cu caracter vital la locul
de impact dar care in cazurile cu leziuni grave pot fi mult reduse sau
chiar absente.
• obisnuit sunt grave- caderea se face de pe un plan pe acelasi plan;
precipitarea se face de pe un plan pe un plan situat mai jos decit primul