FĂGĂRAŞ -cele mai înalte vârfuri din Carpaţii româneşti; -cea mai lungă creastă carpatică (circa 70km.), cu înălţimi ce depăşesc mereu cota de 2000 de metri. Valea Sâmbăta Depresiunea Făgăraş spre valea Şaua Portiţa Viştei Viştea Mare 2130m Vf. Moldoveanu 2544m Vf. Viştea Mare 2527m.
Refugiul alpin Viştea Mare
Limita dintre zona pădurilor (etajul coniferelor) şi zona alpină Vf. Moldoveanu Circ glaciar În Pleistocen o răcire a climei întregului Glob a determinat la altitudini de peste 1800-2000 m., în spaţiul carpatic, apariţia situaţiei de prezenţă a zăpezilor permanente. Din acest motiv a avut loc acumularea unei mari cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a acesteia în gheaţă – glaciaţiunea carpatică -, care a determinat sculptarea circurilor glaciare, glaciare în locurile de acumulare.
În Holocen încălzirea climei a dus la topirea gheţarilor,
astfel circurile glaciare au fost ocupate de apă şi s-au format lacuri glaciare. Lacul Podragu ( 2170m.) 15,5m. adâncime Iezerul Podu Giurgiului ( 2226m) Lacul Capra Vale glaciară
Din momentul în care gheaţa
s-a acumulat în cantităţi mai mari a început procesul de “curgere” a acesteia, având loc geneza văilor glaciare , cu forma lor specifică a literei “U”. Vale glaciară Vf. Moldoveanu 2544m. Vf. Viştea Mare Mase de grohotiş la poalele versantului, “mări de pietre” Monumentul Nerlinger ( 2287m.) Traversarea unei fâşii de zăpadă întărită sfârşitul lui iulie Şaua Capra 2315m.
Lacul Capra ( 2230m.)
Lacul Capra Transfăgărăşanul sectorul sudic Lacul Capra Lacul Bâlea de pe Şaua Caprei Lacul Bâlea ( 2027m.) Suprafaţă de 4,6 ha. Clopoţei Campanula serrata Cruciuliţă de munte Senecio glaberrimus The world is a book, and those who do not travel, read only a page.
