Electrocardiograma

Definiţie

Înregistrează impulsurile electrice care declanşează

contracţia cardiacă.
Pe măsură ce impulsul cardiac se propagă prin cord
curenţi electrici se răspândesc în teritorile din jurul inimi
iar o mică parte din aceştia ajung la suprafaţa corpului.
Nodulul sinoatrial este la originea implsului electric care se
propagăca o undă, stimulând cele două atri, nodul
atrioventicular, sept interventricular , ventriculi, ultima
regiune fiind baza ventriculului stâng.
E.K.G. standard este compus din 12 derivaţii standard
3 derivaţi standard bipolare ale membrelor: DI, DII, DIII
3 derivaţi standard unipolare ale membrelor: aVR, aVL,aVF
6 derivaţi standard unipolare toracale:V1,V2,V3,V4,V5,V6
Primele 6 derivaţi privesc în plan frontal,iar celelalte 6
privesc în plan orizontal
 Derivaţiile standard (DS). Sunt derivaţii bipolare ale
membrelor, imaginate de W.Einthoven, care
explorează activitatea inimii în planul frontal.
Utilizează 3 puncte de plasare a electrozilor:
membrul superior drept (R = right)
membrul superior stâng (L = left)
membrul inferior stâng (F = foot)
Notând cu VR, VL şi VF potenţialele punctelor
respective, DS măsoară diferenţele de potenţial
care iau naştere între câte două din aceste
puncte, în modul următor
D1 = VL - VR
D2 = VF - VR
D3 = VF - VL
D2 = D1 + D3
Derivaţiile unipolare ale membrelor (DUM) au electrozii
plasaţi în aceleaşi poziţii ca pentru obţinerea DS (R, L şi
F). Sunt derivaţii unipolare, deoarece printr-un artificiu,
unul din electrozi, considerat indiferent, înregistrează tot
timpul un potenţial electric nul; aparatul măsoară astfel
potenţialul cules de celălalt electrod (electrodul
explorator).
Electrodul indiferent se obţine prin metoda
propusă de Goldberger, unind într-un punct
electrozii celor două membre, diferite de
electrodul explorator. Derivaţiile obţinute se
notează aVR, aVL şi aVF
 Derivaţiile toracice (DT), numite şi derivaţii
precordiale, explorează activitatea inimii într-
un plan orizontalfiind derivaţii unipolare.
Electrodul indiferent se obţine prin metoda
propusă de Wilson, scurtcircuitând într-un singur
punct, numit bornă centrală terminală (BCT)
electrozii de la cele trei membre, R, L şi F.
Electrodul explorator se plasează în anumite
puncte convenţionale de pe peretele toracic
anterior, notate de la V1 la V6
V1 - spaţiul intercostal IV, parasternal drept
V2 - spaţiul intercostal IV, parasternal stâng
V3 - la mijlocul distanţei dintre V2 şi V4
V4 - spaţiul intercostal V, pe linia medioclaviculară
V5 - spaţiul intercostal V, pe linia axilară anterioară
V6 - spaţiul intercostal V, pe linia axilară mijlocie
V7 - spaţiul intercostal V, pe linie axilară posterioară
V8 - spaţiul situat la jumătatea distanţei dintre linia
axilară posterioară şi linia scapulară( aria de
proiecţie : vârful scapulei)
V9- spaţiul intercostal V pe linia scapulară
Traseul E.K.G. este format din:
- unde: deflecţiune +/-
- segmente: portiuni de traseu cuprinse între 2
unde succesive
- intervale: distanţa dintre 2 puncte succesive de
traseu ce cuprindede obicei un segment şi 1-2 unde
Unda P : depolarizarea atrială
rezultat din sumarea a doi vectori parţiali unul
precoce( depolarizarea A dr.) şi al doilea ceva mai
tarziu(depolarizarea A stg.) = undă hibridă
undă rotunjită, pozitivă
durata 0,08-0,11 sec
amlpitudinea 0,10-0,30 mV
unda se vede bine DII
unda negativă în aVR
Modificări unda P bifazică: durata de peste 0,11 sec.
( asincronismul celor doi vectori)
unda P mitrală ( M ) înstenoza mitrala,
pericardita constrictivă
unda P pulmonar ( Λ ) supradenivelat
ascuţit în DII, DIII, aVF
unda P nedecelabilă= aritmie absolută= Fia
Segmentul PR(PQ)
de obicei izoelectric în toate derivaţiile
repolarizare atrială
timp de conducere atrioventriculară
durata 0.10 sec

Interval PR(PQ)
cuprinde timpul cumulat din conducerea atrială şi atrioventriculară
Vârsta Interval PR(PQ)

0-7 zile 0.08-0.12sec

1-4 săpt 0.08-0.12sec

1-3 luni 0.08-0.12sec

3-6 luni 0.08-0.12sec

6-12 luni 0.09-0.13sec

1-3 ani 0.10-0.14sec

3-8 ani 0.11-0.16sec

8-16 ani 0.12-0.17sec

Complex QRS
ansamblu de unde +/- ce reprezinta depolarizarea
ventriculară
Unda Q : depolarizarea sept interventricular
undă negativa, scurtă, ascuţită
amplitudine < ¼ din amplitudinea undeiR
normal prezentă în V4-V6
patologic prezenţa ei în V1-V2
durata max. 0.04 sec
Modificări:
Unda Q largită, cu durata de peste 0.04 sec = IMA
tot aspect de IMA= amplitudinea mai mare de ¼ din unda
R şi aspect îngroşat
Unda Q mică V2-V4 = hemibloc ant. stg.
Unda Q absentă în DI, aVF, V4-V6 deviere stg. (necroza de
sept interventricular, BRS, W.P.W)
Unda R
vector de depolarizare a VD+VS-bazaVS
undă pozitivă, ascuţită, asimetrică
amplitudinea este proporţională cu masa ţesutului
ventricular depolarizat

Modificari: scade în amplitudine prognostic sever (IMA cu

risc de deces prin reinfarctare)
Unda S
depolarizarea bazei ventricul stâng
undă negativă, mică, ascuţită

Complex QRS
depolarizare ventriculară
durata vezi tabel
Modificări : durata mai mare de 0.12 sec = BRS/BRD
Vârsta Complex QRS – durata
0 - 7 zile 0.04 - 0.08 sec
1 - 4 sapt. 0.04 – 0.07 sec
1 – 3 luni 0.04 - 0.08 sec
3 – 6 luni 0.04 - 0.08 sec
6 – 12 luni 0.04 - 0.08 sec
1 – 3 ani 0.04 – 0.08 sec
3 – 8 ani 0.05 -0.09 sec
8 – 16 ani 0.05 -0.09 sec
 Unda T
repolarizarea ventriculară
undă pozitivă, rotunjită, asimetrică
undă negativă în mod normal în aVR, V1( pana la 30 ani), V2
durata 0.10 – 0.15 sec
amplitudine 0.20 - 0.60 mV
Modificari: unda T înaltă : vagotomie, bradicardie, hiperpotasemie
unda T aplatizată: hipopotasemie, miocardita, hipertrofie
ventrculară stg. Incipienta, boala coronariana
Interval QT Vârsta Interval QT
sistola ventriculară electrică
0 – 7 zile 0.34-0.54sec
durata vezi tabel (in fcţ. de
frecvenţa cardiacă ) 1 – 4 sapt 0.30-0.50sec
1 – 3 luni 0.32-0.47sec
3 – 6 luni 0.35-0.46sec
6 – 12 luni 0.31-0.49sec
1 – 3 ani 0.34-0.49sec
3 – 8 ani < 0.45sec
8 – 16 ani < 0.45sec
Unda U
datorată unui fenomen de repolarizare tardivă a miocard
ventricular
evidenta la sportivi , cei cu valori tensionale crescute
durata 0.10 – 0.20 sec
amplitudine mică 0.15 mV
 Modificării morfologice datorate ionilor

Calciu : hipoCa: unda T ascuţită

alungire interval QT
creşte înălţimea undei R
HiperCa: unda T rotunjită
scade înălţimea undei R
scurtarea interval QT
interval PR se alungeste
creşte amplitudinea şi frecvenţa cardiacă
Potasiu : hipoK : subdenivelare segment ST
alungire interval QT
turtirea/ inversarea undei T
apare unda U
cauza comună exces de diuretice tiazidice şi
acidozele metabolice
HiperK : ascuţirea şi creşterea voltajului undei T
lărgirea complex QRS( bloc de ramura)
FIBRILATIA VENTRICULARĂ
cauza comună insuficienţa renală
 Modificări ale aspectului cameral

HIPERTROFIA VENTRICULARĂ DREAPTĂ

R în V1 > 20 mm ( > 25 mm< 1 luna)
S în V6 > 6 mm ( >12 mm< 1 luna)
T crescut in V3R
HIPERTROFIA VENTRICULARĂ STÂNGĂ
R în V6 > 25 mm ( > 21 mm< 1 an )
S în V1 > 30 mm ( > 20 mm< 1 an )
R în V6 + S în V1 > 60 mmutilizarea lui R în V5 dc. > R în
V6 )
S în V1 > 2 X R in V5
HIPERTROFIE ATRIALĂ DREAPTĂ
Unda P > 3mm ( < 6 luni) / >2.5 mm ( ≥ 6 luni)

HIPERTROFIE ATRIALĂ STÂNGĂ

Unda P în DII > 9 mm
Unda P în V1 negativă cu > 0.04 sec şi > 1mm