CURS 3

OBIECTUL PSIHOLOGIEI – PERSPECTIVE DE ABORDARE

 Orientări şi tendinţe în definirea obiectului

psihologiei
 Implicaţii în plan conceptual-metodologic ale
definirii obiectului psihologiei
DIFICULTĂŢI ÎN A STABILI CARE ESTE
OBIECTUL PSIHOLOGIEI

„Nu faptul că psihologia

nu are încă un obiect
propriu de cercetare ar
trebui să ne îngrijoreze, ci
acela că are prea multe”
(M.Zlate, 2000, p.77)
DIFICULTĂŢI ÎN STABILIREA
OBIECTULUI PSIHOLOGIEI
 Dificultăţile în a stabili ce este psihicul au condus la
dificultăţi în a stabili care este obiectul psihologiei.
 Descripţiile şi explicaţiile diferite oferite psihicului,
modalităţile diferite de abordare a faptelor de natură
psihică au condus la conturarea mai multor modalităţi de
definire a obiectului psihologiei.
 Multitudinea de aspecte luate în consideraţie la definirea
obiectului psihologiei a stat la baza convingerii unor
specialişti în domeniu că psihologia este în perpetuă
căutare a propriului obiect (Fraisse, 1987).
 FACTORII CARE AU ÎNTÂRZIAT
ELABORAREA OBIECTULUI UNITAR AL
PSIHOLOGIEI

 Complexitatea existenţială a psihicului;

 Existenţa a numeroase contradicţii interne şi externe ale
teoriilor şi orientărilor psihologice;
 Hegemonismul, închiderea în sine a teoriilor şi
orientărilor psihologice
ASPECTE ALE VIEŢII PSIHICE CONSIDERATE
OBIECT AL PSIHOLOGIEI
 Viaţa psihică interioară conştientă, conştiinţa,
conţinuturile psihice de care omul este
conştient, despre care poate (în esenţă) relata
verbal;
 Viaţa psihică interioară inconştientă;
 Comportamentul, expresiile direct observabile
ale interiorităţii individului;
 Conduita şi activitatea umană ca expresie a
interiorităţii individului în relaţie cu mediul
ambiant;
ASPECTE ALE VIEŢII PSIHICE CONSIDERATE
OBIECT AL PSIHOLOGIEI

 Omul concret în globalitatea şi indivizibilitatea sa;

 Nivelul superior al conştiinţei umane, stările de
transcendere a conştiinţei;
 Comportamentele în contextele lor evoluţioniste;
 Asambările extraindividuale ale episoadelor
comportamentale” împreună cu spaţiul în care acestea se
produc;
 Probleme ca speranţa, plăcerea, fericirea, optimismul,
starea de bine subiectivă, înţelepciunea, conştiinţa
viitorului, experienţa optimală, autodeterminarea, starea
de excelenţă.
EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR DESPRE
OBIECTUL PSIHOLOGIEI:

 lărgirea treptată a problematicii psihologiei;

 adâncirea treptată a interpretărilor faptelor de natură
psihică;
 complementaritate
IMPLICAŢII ÎN PLAN CONCEPTUAL-METODOLOGIC
ALE DEFINIRII OBIECTULUI PSIHOLOGIEI

 Dinamica orientărilor şi tendinţelor în privinţa

obiectului psihologiei arată că aspectele luate în
studiu de fiecare dintre ele sunt conceptualizate
în acord cu principii proprii iar conceptele
fundamentale care sunt introduse sunt
operaţionalizate în aşa fel încât să fie studiate cu
metode specifice.
IMPLICAŢII ÎN PLAN CONCEPTUAL-
METODOLOGIC ALE DEFINIRII
OBIECTULUI PSIHOLOGIEI

 Statuarea unui anumit aspect al vieţii psihice umane drept obiect

al psihologiei are importante implicaţii în plan conceptual-
metodologic

Asumarea unui anumit aspect al vieţii psihice drept obiect al

psihologiei, înseamnă pentru fiecare şcoală psihologică un
considerabil efort de:
 reflecţie teoretică, de conceptualizare sau redefinire a anumitor
concepte,
 selecţie a metodelor adecvate pentru studierea lui în laborator, cu
instrumentar metodologic ştiinţific,
 clarificare a finalităţii studiului şi cercetării, finalitate care uneori
este conştientizată şi afirmată explicit alteori este implicită,
subînţeleasă de însuşi demersul de teoretizare.
ŞCOLI CARE AU CONTRIBUIT LA
CLARIFICAREA OBIECTULUI
PSIHOLOGIEI
 Introspecţionismul
 Psihanaliza
 Behaviorismul
 Psihologia conduitei
 Psihologia acţională
 Psihologia umanistă
 Psihologia transpersonală
 Psihologia evoluţionistă
 Psihologia ecologică
 Psihologia pozitivă
4 ORIENTĂRI DISTINCTE A CĂROR
CONTRIBUŢIE LA DEFINIREA OBIECTULUI
PSIHOLOGIEI
 Orientările care consideră ca obiect al psihologiei
viaţa psihică interioară;
 Orientările care consideră ca obiect al psihologiei
comportamentul observabil şi măsurabil;
 Orientările care consideră ca obiect al psihologiei
conduita, activitatea individului;
 Orientările care consideră ca obiect al psihologiei
omul concret în integralitatea şi unicitatea sa.
TENDINŢE DE REGÂNDIRE A
PROBLEMATICII PSIHOLOGIEI
 stările de transcendere a conştiinţei (Psihologia
transpersonală);
 tendinţele comportamentale şi mecanismele psihice care
au fost selectate în evoluţia omului ca specie (Psihologia
evoluţionistă);
 influenţele exercitate asupra psihicului uman de către
ambianţa fizică sau socială (Psihologia ecologică )
 caracteristicile individuale pozitive (Psihologia
pozitivă);
ŞCOLI ŞI METODE
 Psihologia conştiinţei:
Metode subiective – introspecţia, empatia
 Psihologia inconştientului:

Metode subiective - Analiza şi interpretarea

ŞCOLI ŞI METODE
 Behaviorismul:
Metode obiective – observaţia ştiinţifică, experimentul
 Psihologia conduitei:

Metoda clinică – studiu de caz complex ca îmbinare de

metode subiective şi obiective
ŞCOLI ŞI METODE
 Psihologia umanistă:
Metodologie subiectiv-obiectivă, interpretativă
 Psihologia transpersonală: meditaţia, autosugestia,
hipnoza.
ŞCOLI ŞI METODE
 Psihologia evoluţionistă: studii transculturale
 Psihologia ecologică: observatia naturalistă;
tehnica,,înregistrării specimen”
 Psihologia pozitivă: investigaţii de teren, analize
comparative, instrumente de diagnoză