PREPARATE DE LAPTE PRAF

ESPGAN (European Society for Paediatric

Gastroenterology and Nutrition):
laptele de vacă nu este un aliment recomandat la sugari.

Din acest motiv au fost create preparate de lapte praf cu

o compoziţie cât mai apropiată de laptele uman =
formule de lapte adaptat.
Formulele de lapte praf – IF (infant formula)
1. Formule de start (0 – 6 luni)
2. Formule de continuare (FOF –follow-on formula)
 6 - 12 luni;
 1 - 3 ani (formula Junior –lapte de cre ștere
(GUM – growing-up milk) );
 formule hipoalergenice / hipoantigenice (HA);
formule antiregurgitații (AR)
3. Formule speciale (FSMP –formulae for special
purpose):
 pentru prematuri;
delactozate / hipolactozate (sursa de proteine
l.v./soia);
fomule elementale;
formule hiperenergetice sărace în sodiu.
 Formulele de lapte praf
Formulele de start:
 sursă de proteine laptele de vacă,
 se recomandă până la vârsta de 6 luni,
 NAN 1, Lactogen 1, Humana 1, Milumil 1, Aptamil
1, Similac, Vitalact etc.

Formulele de continuare (Follow –on formula):

 sursă de proteine laptele de vacă,
 se recomandă de la 6 luni până la 1 an,
 NAN 2, Lactogen 2, Humana 2, Milumil 2 şi 3,
Vitalact.
Formulele de start
Formulele de start
Formulele de continuare
Formulele de continuare
 Formulele de lapte praf

Formulele junior (laptele de creştere):

 recomandate copiilor cu vârsta între 1-3 ani,
 NAN 1+, NAN 2+, Milumil Junior, Humana Junior.

Formulele hipoalergenice/hipoantigenice (HA):

 sursă de proteine hidrolizatele proteice din l.v.,
 se recomandă copiilor cu istoric personal şi familial
de atopie
 NAN HA, Milumil HA.
Formulele junior
Formulele hipoalergenice/hipoantigenice
 Formulele de lapte praf

Formulele antiregurgitaţii (AR)

-se recomandă încă de la naştere, pentru copiii cu
tendinţă crescută de regurgitare;
- sunt îmbogăţite cu amidon (NAN AR) sau cu făină de
roşcove (Humana AR) pentru a se obţine o creştere a
vâscozităţii laptelui.
Formulele de lapte praf
 Formulele de lapte praf

Formulele pentru prematuri:

 adapate nevoilor speciale ale acestora,
 conţinut de proteine mai ridicat,
 cantitate mai redusă de lactoză,
 lipide uşor asimilabile (MCT – Medium Chain
Triglycerides),
 cantitate de calciu şi fosfor aproape dublă,
 conţinut în vitamine mai ridicat comparativ cu
formulele standard,
 PreNAN, Aptamil Prematil, Humana 0, BIOPre etc.
Formulele pentru prematuri
 Formulele de lapte praf

Fortifianţi ai laptelui uman:

 se recomandă la prematurii VLBW şi ELBW,
 suplimentarea energetică a l.u.,
 numai sub supraveghere medicală,
 mixturi de proteine extensiv hidrolizate,
 glucide uşor asimilabile,
 nu conţin grăsimi,
 Nestle FM85, Aptamil FMS.
Fortifianţi ai laptelui uman
 Formulele de lapte praf

Formulele hipolactozate:
 pentru nou - născuţii şi sugarii cu intoleranţă la
lactoză,
 sursa de glucide: polimeri de glucoză / amidon,
 sursa de proteine: proteinele din l.v. hidrolizate
enzimatic (Alfare, Althera) sau nemodificate (Milupa
HN25),
 bogate în MCT.
Formulele hipolactozate
 Formulele de lapte praf

Formulele delactozate din soia:

 total lipsite de lactoză,
 utilizate în:
 intoleranţa secundară la lactoză,
 alergia/intoleranţa la proteinele laptelui de vacă,
 Milupa SOM, Milupa Pregomin.
Formulele delactozate din soia
 Formulele de lapte praf

Probioticele:
 bacterii vii, viabile, nedistruse în stomac, nepatogene,
de regulă producătoare de acid lactic,

 în colon favorizează multiplicarea unor bacterii –

lactobacili şi bifidobacterii.
 Formulele de lapte praf
Probioticele
Roluri:
 efect stabilizator al barierei funcţionale intestinale,
 protecţie faţă de antigene alimentare / din mediu
 stimulează producerea de IgAs şi de mucus,
 atenuează răspunsurile antiinflamatorii induse de
agenţii patogeni.
 Formulele de lapte praf
Probioticele
Efecte la "distanţă":
 prevenirea osteoporozei;
 prevenirea cancerului de colon;
 prevenirea bolilor inflamatorii intestinale;
 efecte asupra metabolismului lipidic.
 Formulele de lapte praf

Prebioticele (oligozaharide şi dizaharide):

 componente alimentare de natură glucidică care nu
sunt digerate şi absorbite în tubul digestiv proximal →
substrat al fermentaţiei colice → stimulează
multiplicarea bifidobacteriilor.
 Formulele de lapte praf
Prebioticele
Roluri:
 modulează funcţia imunitară;
 intră în competiţia pentru receptori cu agenţii
patogeni;
 stimulează selectiv şi sporesc un număr limitat de
specii bacteriene endogene benefice, rezidente în colon,
care produc substanţe antimicrobiene.
 Formulele de lapte praf
Prebioticele
Efecte:
 multiplicarea florei fecale de tip lactobacillus şi
bifidobacterii;
 ameliorarea funcţiilor intestinale;
 creşterea rezistenţei faţă de patogenii digestivi;
 modularea răspunsului imun sistemic;
 reducerea riscului de alergii;
 reducerea riscului de cancer de colon;
 reducerea colesterolului şi a lipidelor serice;
 sporirea biodisponibilităţii colonului;
 accentuarea mineralizării osoase.
 Formulele de lapte praf

Acizii graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (Long Chain

Polyunsaturated Fatty Acids - L.C.P.U.F.A.)

Surse majore:
 microalgele,
 uleiuri fungice şi marine,
 gălbenuşul de ou.
 Formulele de lapte praf
L.C.P.U.F.A.
Roluri:
 componente structurale majore ale membranelor
celulare (fosfolipide);
 favorizează dezvoltarea creierului şi a retinei;
 conferă protecţie antialergică;
 dezvoltarea sistemului imun.
 Formulele de lapte praf

Nucleotidele (citidină, uridină, adenozină, guanozină):

Roluri:
 precursori ai acizilor nucleici;
 constituienţi ai enzimelor;
 sursă de energie celulară;
 creşterea şi diferenţierea tractului gastro-intestinal;
 protecţia antidiareică;
 dezvoltarea sistemului imun.
 Formulele de lapte praf

Microflora intestinală stabilită în primii 2 ani de

viaţă determină funcţia intestinală şi profilul de adaptare
pentru toată viaţa, având astfel un impact semnificativ
asupra dezvoltării unor boli: alergii, astm bronşic, boli
gastro-intestinale.
 Dezavantajele alimentaţiei artificiale

Reguli stricte pentru reducerea riscului de infecţii:

 prepararea proaspătă, la fiecare masă;
 aruncarea oricărui rest de lapte rămas;
 igienă riguroasă;
 în spitale – alcătuirea de ghiduri (protocoale) scrise
pentru preparare şi manipulare, cu control strict al
respectării acestora.
ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Definiţie: Alimentaţia diversificată este alimentaţia

sugarului după vârsta de 4-6 luni cu alte alimente pe
lângă lapte.

 proces progresiv (durează câteva luni);

 scop: suplimentarea alimentaţiei (caloric şi calitativ);
 va fi începută la vârsta de 4 luni la sugarul alimentat
artificial;
 la cel alimentat natural se poate amâna până la vârsta
de 6 luni.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Principii:
 dieta trebuie să fie echilibrată şi raţională;
 introducerea unui aliment nou se va face numai când
sugarul este sănătos;
 primul aliment de diversificare se individualizează în
funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului:
 dezvoltare ponderală corespunzătoare → supa de
legume sau piureul de fructe;
 deficit ponderal → alimentaţia se va îmbogăţi cu
proteine;
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

 valoarea calorică a alimentului nou introdus

(prânzului) trebuie să fie mai mare decât a celui care
este scos din alimentaţie;
 introducerea alimentului nou se va face progresiv –
câte 20-30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşi
cantitate laptele, până la înlocuirea completă a prânzului
de lapte cu noul aliment;
 administrarea alimentelor nou introduse se va face cu
linguriţa;
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

 se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe

săptămână – la aceeaşi masă se pot combina mai multe
alimente dar numai după ce s-a testat toleranţa fiecăruia
în parte;
 la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau
diaree) se întrerupe diversificarea şi se reia după cîteva
zile de la normalizarea tranzitului intestinal;
 preparatele de lapte sunt cele pentru etapa a doua de
vârstă;
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
 se recomandă introducerea în dietă a polizaharidelor
(amidon) cu prioritate faţă de zahăr;
 până la vârsta de 6-7 luni nu se vor oferi copilului
făinoase cu gluten ci doar cele de orez, porumb;
 se vor evita prânzurile rare şi abundente care:
 cresc sinteza lipidelor din glucide,
 cresc depunerea de lipide,
 măresc biosinteza colesterolului şi trigliceridelor,
 determină hipertrofie gastrică,
 măresc suprafaţa de absorbţie intestinală,
 determină modificări enzimatice hepatice;
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

 numărul de prânzuri / zi se va stabili în funcţie de

vârstă, senzaţia de foame - saţietate şi greutatea
copilului;
 nu va fi forţat copilul să consume întreaga raţie oferită
(risc de anorexie de „opoziţie”);
 generalizarea unui aliment care este primit cu plăcere
la toate mesele perturbă echilibrul nutriţional al
sugarului;
 hidratarea între mese se face cu lichide neîndulcite
(ceai, apă fiartă şi răcită);
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

 în alimentaţia diversificată, corectă, a sugarilor nu

este necesară suplimentarea dietei cu vitamine;
 trebuie încurajată încă de la vârsta de 7-8 luni
autoalimentarea;
 alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor
dinţi, apoi zdrobite;
 cel mai bun criteriu al succesului alimentaţiei
diversificate la sugar este urmărirea curbelor de creştere
şi dezvoltare şi încadrarea lor în parametrii normali.
ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Alimentele folosite:
Legumele:
 morcovi, cartofi, pătrunjel, spanac, salată, dovlecei,
roşii, ardei graşi, fasole verde;
 sub formă de supe şi piureuri.

Produsele industriale (legume simple /legume cu adaos

de făinoase, carne sau peşte) se pot utiliza după vârsta
de 6 – 8 luni, în funcţie de compoziţie.
Piure de legume, orez, Piure din cartof,
curcan morcov, pui
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
Făinoasele:
 se introduc în lapte de la vârsta de 4 - 6 luni.
Cerealele pentru sugari:
 sursă importantă de calorii şi fibre pentru reglarea
tranzitului intestinal,
 îmbogăţite cu vitamine, Ca şi Fe,
 securizate bacteriologic,
 fără gluten - pentru sugari cu vârsta între 4 - 6 luni,
 cu gluten - pentru sugari cu vârsta > 6 luni.
ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Biscuiţii: după vârsta de 6 luni, sfărâmaţi, în asociere cu

piureul de fructe.
Pâinea albă: de la vârsta de 8 luni dacă masticaţia o
permite.
Pastele făinoase (fidea): începând cu vârsta de 8 luni,
fierte în supă.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Fructele:
 mere, piersici, banane,
 sucuri, piureuri şi compoturi.

Nu se vor da copilului sub 1 an fructele cu sâmburi mici

(zmeură, căpşuni, fragi, mure, kiwi) care au acţiune
puternic alergizantă.
Nectar Trio de fructe Piure de fructe
cu vitamina C
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Brânza de vaci:
 din luna a 6a de viaţă, zilnic câte 20-30g la un prânz,
 se amestecă cu orez pasat, supă, piure de legume sau
de fructe.

Brânza telemea de vacă (desărată):

 de la vârsta de 8-9 luni,
 în amestec cu mămăligă /paste făinoase (budinci).

Brânzeturile fermentate: după vârsta de 1 an.

 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Oul
Gălbenuşul:
 fiert timp de 5 minute,
 după vârsta de 4-5 luni, de 2-3 ori /săptămână,
 amestecat cu supă sau piure de legume.

Albuşul: nu se administrează până la vârsta de 1 an

deoarece este alergizant.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Ficatul (pasăre/vită):
 după vârsta de 6 luni,
 20 - 30g, în supa de zarzavat / piure, în zilele când nu
se administrează gălbenuş sau carne.

Carnea (pasăre/vită):
 după luna a V-a de viaţă,
 fiartă, tocată foarte bine, se pun 20-30g în supa de
zarzavat sau în piure de legume.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
Peştele:
 aliment alergizant → după vârsta de 1 an,
 poate fi administrat după vârsta de 8 luni sub forma
preparatelor industriale.

Iaurtul:
de la vârsta de 7 luni,
cu 5% zahăr/ biscuiţi sfărâmaţi /făinos instant.

Smântâna: de la vârsta de 7-8 luni.

ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

Principii:
 cât mai variată, prezentată estetic,
 meniul alcătuit în funcţie de gradul de dezvoltare şi
preferinţele copilului,
 se va evita supraalimentaţia cu glucide (carii dentare),
 carnea de porc slabă - după vârsta de 2 ani,
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

Principii:
 se contraindică carnea de berbec / miel (se digeră
mult mai greu).
 se interzice administrarea alimentelor cu biberonul,
 cel puţin o masă pe zi va fi servită împreună cu
întreaga familie,
 copilul va primi 3 mese principale şi două gustări.
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoia de lichide: 125 ml/kg/zi.

Nevoia de:
 proteine = 2,5-3 g/kg/zi;
 lipide = 4-5 g/kg/zi;
 glucide = 10-12 g/kg/zi.

Necesarul de calorii: 80-100 Kcal/kg/zi.

Laptele de vacă nu va depăşi 500 ml/zi.

 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
Masa de dimineaţă:
 250 ml lapte de vacă,
 pâine cu unt, gem / miere de albine,
 brânză telemea, ou, şuncă slabă.
Masa de prânz (cea mai importantă):
 felul I: supă /ciorbă de zarzavat sau carne, cu
legume pasate;
 felul II: carne tocată de pasăre/vită (~50g)
(perişoare, pârjoale, ruladă), cu sos /garnitură de
legume;
 felul III (desertul): compot, prăjitură de casă.
La sfârşitul mesei: 100-150 ml apă.
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

Masa de seară:
Felul I: budincă, salate de legume, omletă,
papanaşi,
Felul II: 250 ml lapte/iaurt cu pâine/biscuiţi.
Două gustări (ora 10 şi 17): fructe şi compoturi.

Administrarea forţată de alimente este cauza anorexiei

psihogene, des întâlnită în familiile cu copii
hiperprotejaţi.
 Alimentele interzise copilului 1-3 ani

 alimente care pot provoca aspiraţie: nuci, alune,

fructe cu sâmburi, seminţe, floricele de porumb, cartofi
prăjiţi, ţelină crudă, peşte cu oase, bomboane;

 dulciuri: prăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturi

răcoritoare cu arome artificiale de fructe;
 Alimentele interzise copilului 1-3 ani

 alimente greu de digerat: cârnaţi, carnea de oaie,

vânat sau conservată, mâncăruri prăjite/grase,
condimente;

 mazărea, fasolea boabe, varza se pot introduce în

alimentaţie după vârsta de 2 ani;

 alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.

ALIMENTAŢIA COPILULUI 4 -7 ANI
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 4 -7 ANI

Principii:
 3 mese principale şi 2 gustări;
 laptele de vacă: cel mult 500 ml/zi;
 fructele şi legumele: crude (salate) / preparate;
 carnea: 75 g zilnic;
 oul: de 3-4 ori / săptămână;
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 4 -7 ANI

Principii:
 pâinea (integrală): maxim 150-200 g/zi;
 apa şi dulciurile: la sfârşitul mesei pentru a nu afecta
apetitul;
 copilul va mânca la masă cu familia;
 învăţarea bunelor deprinderi: spălatul pe mâini
înainte de masă, periajul dinţilor.
ALIMENTAŢIA COPILULUI 7 - 15 ANI
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 7 - 15 ANI

 regim alimentar asemănător cu cel al adultului;

 3 mese principale şi 1-2 gustări / zi;
 masa de dimineaţă: importantă, deoarece este înaintea
programului şcolar;
 alimentele: proaspete, suficiente cantitativ, cu valoare
biologică ridicată;
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 7 - 15 ANI

adolescenţii: adoptă frecvent un regim alimentar cu

conţinut energetic scăzut, sărac în vitamine (A, C, D)
şi minerale (Ca, Mg, Fe);
 se recomandă evitarea alimentaţiei de tip fast – food
(creşte riscul dezvoltării obezităţii).