Sunteți pe pagina 1din 22

Mesopotamia Antică

Spațiul geografic

Cum influențează spațiul geografic apariția


civilizației în Mesopotamia?
Principalele civilizații – de la orașul-stat la primul imperiu
Spațiul geografic
• Este termenul folosit de istoricul Arian în lucrarea Anabasis, spre sfârșit secolului II
î.Hr. pentru a desemna teritoriul dintre Tigru și Eufrat. Numele este târziu, teritoriul
neavând până în acel moment un nume care să definească asmablul de teritorii
organizate în așa numitele „orașe stat”.
• Așa cum Herodot afirmă despre Egipt că este darul Nilului, la fel putem afirma și
despre acest teritoriu că reprezintă un dar al acestor două fluvii. Zona rămâne însă
deșertică, civilizația sumeriană fiind preponderent un prosus al Eufratului. Aflat pe
teritoriul de astazi al Irakului, clima este subtropicală, astfel că agricultura depinde
exclusiv de sistemul de irigații și nu de revarsările sezoniere ale fluviilor, care aveau
loc între aprilie-iunie, prea tarziu pentru o recoltă de vară, prea devreme pentru una
de iarna. Astfel coagularea formațiunilor de organizare statală în Mesopotamia se va
realiza în jurului dezvoltării unui complex sistem de iragiiații, canale, diguri, baraje.
• Comunicarea între orașe se face prin intermediul fluviilor, comerțul și transportul
realizânu-se prin utilizarea canalelor.
• În afara Mesopotamiei exista două rute principale care vor face legătura cu Syria,
porturile feniciene, Palestina si Egiptul. Așadar comunică și cu alte spații culturale
din zonă.
Popoarele Mesopotamiei
• Protagoniștii istoriei mesopotamiene sunt: sumerienii, akadienii, babilonienii și
asirienii.
• Sumerienii
• Nu este cunoscută originea sumerienilor și nici nu s-a stabilit cine au fost
predecesorii acestora. Unii cercetători ( ex: Oppenheim) sunt de părere că
sumerienii sunt vechii locuitori ai unei regiuni muntoase de unde au coborât pe
cursul Eufratului ajungând în sudul teritoriului, unde au preluat de la autohtoni
un un sistem de scriere deja existent.
• Pe baza elementelor oferite de mitologie se caută o legătură între regele semi-
legendar Gilgames și Dilmun, ultima fiind țara în care suveranul din Uruk ar fi
gasit istrumentul nemuririi, adică iarba dadătoare de viață veșnică. După
investigațiile întreprinse de unii arheologi danezi, centrul ar fi insula Bahrein,
fapt plauzibil dacă am ține cont de menținuea textelor mitologice potrivit
cărora țara sfântă a sumerienilor s-au fi situat la S-E de teritoriul lor. Cel mai
probabil sunt o populație indo-europeană
Popoarele semite
Sumerienii nu erau, se pare singurii locuitori ai zonei, popoare semite / semiții, fiind și
ei deopotrivă locuitori ai Mesopotamiei. Există trei ipoteze privitoare la originea
acestora:

1. Civilizația semitică s-ar fi născut în Mesopotamia


– argumentul: legenda biblică a lui Abraham care pleacă din Ur pentru a ajunge la
locurile sfinte, teorie susținută și de lingviștii acești considerând că semiții neavând
un termen comun pentru cuvantul de munte, așa cum au pentru cel de fluviu, ei
trebuie să fi venit dintr-o zonă aluvială.

2. Akadienii – erau stabiliți erau stabiliți în partile nordice și mijlocii ale Mesopotamiei,
înainte de venirea sumerienilor, de unde au început să se raspândească în zona de
sud. O urmare a fost impunerea limbei akkadiene față de limba sumeriană. Tot
acum vechea idee politică a orașului stat este inlocuită de ideea regalității și de
aceea a unui stat centralizat. Există o perioadă de dualism cultural sumero-
akkadian, după care sumeriana dispare.

3. Akkadiana este împărțită în două dialecte: babiloniana și assiriana.


Aplicații
„Popopoarele care dau viață istoriei și civilizației mesopotamiene sunt în esență două:
sumerienii și semiții. Originea celor dintâi este nesigură (...). Semiții în schimb, vin din
deșertul arab și penetrația lor este aproape continuă, de la începuturile istoriei până la
sfârșitul civilizației mesopotamiene; pătrunzând în regiuni de cultură sedentară, ei se
amestecă cu celelalte populații, asimilează cultura superioară a acestora și dau naștere
unei sinteze în care deseori este zadarnic și superficial să cauți să-i separi
componentele. (...) Sunt organizați în orașe stat conduse de principii locali, care la
rândul lor se consideră reprezentații adevăraților suverani, zeii protectori ai orașelor.
Sumerienii întreprind canalizarea ținutului și cultivarea solului în mod rațional (...) și
aduc bunăstarea. Devin giranții hotărârilor zeilor, iar oamenii supuși voinței lor, înalță
temple și statui, aduc sacrificii. Un ideal de pace rânduită pe bază de muncă și credință
strălucește în fața ochilor populațiilor sumeriene, și poate de aceea cetățile nu practică
o politică de forță, ele trăind în cadrul unui bun echilibru. ”
(Sabatino Moscati, Vechile civilizații semite, Meridian, 1995.)

1.Identificați cele două populații ale Mespotamiei.


2.Menționați, pe baza textului procesul de formare a culturii din zona Mesopotamiei.
3.Identificați o formă de organizare politică.
Politica – Orașele- stat

• Inițial forma de organizare era reprezentată de o adunare a membrilor comunității


care rezolva problemele. Acesteia îi urmează concentrarea puterii în mâinile unui
principe. Sumerienii îl numesc: En, Ensi sau Lugal . El este reprezentant al zeulului
protector al orașului stat pe care îl conduce, acesta din urmă fiind adevăratul suveran.
Sarcina regelui pământean este de a-i interpreta voința – onorează prin ridicarea
templelor, escavarea canalelor, cristalizându-se un ideal de pace dirijată prin muncă și
credință.
• Orașele stat cele mai importante (2800-2360 î.Hr.) : în partea Meridională – Ur, Uruk,
Kiș, Lagaș și Umma - și-au disputat întâietatea. Inscripțiile aduc în prim plan
conflictele dintre orasele state – de pildă regele din Umma, Lugalzaggizi atacă orașul
vecin.
 
• 2130 î.Hr. Perioada de prosperitate a Summerului – în Lagaș domnește unul dintre cei
mai mari suverani – Gudea din Lagaș, rege pașnic care va construi temple.
Orașul-stat Ur
Faza semită-Imperiul din Akkad

2460 î.Hr. – semiții cuceresc puterea prin Sargon


(2334-2279 î.Hr) care în urma unor campanii de
cucerire construiește „monarhia pământului
cunoscut” sau regatul „celor 4 părți ale lumii”. Sargon
cel mare este întemeietorul dinastiei din Akkad,
devine personaj legendar – legenda similara celei a lui
Moise, el fiind trimisul zeilor. Dinastia întemeiată de el
domină două secole. Se vor distinge mari orașe stat
Mari, Asiria, Babilon.
Aplicații

„Sargon, rege din Akkad, reprezentant al lui Ishtar, rege din


Kiș, (...) a subjugat Uruk și i-a distrus zidurile, în batălia cu
locuitorii din Uruk a ieșit biruitor; pe Lugalzaggisi, regele din
Uruk, l-a prins în bătălie, l-a pus înn butuci înaintea porții lui
Enlil. (... sunt descrise în continuare următoarele orașe-stat
cucerite – Akkad, E-Nimar, Lagaș, Umma). Lui Sargon
regele regiunii, zeul Enlil nu i-a hărăzit rival de la Marea de
miazănoapte până la Marea de miazăzi i-a îngăduit să-și
întindă stăpânirea.”

1.  Descrieți, pe baza textului, politica lui Sargon.


2. Argumentați pe marginea textului, rolul invocării zeilor în descrierea cuceririlor
întreprinse de conducători.
Stindardul din Ur

Descrieți detaliile din imagine.

Ce credeți că reprezintă?
Stindardul din Ur

Descrieți civilizația Mesopotamiei, pornind de la imaginile date.


Faza babiloniană – Hammurabi

• 1700 î.Hr. Bbilonul înflorește sub Hammurabi – el reconstruiește


vechiul mare Imperiu al lui Sargon și îl întărește elaborând o
administrație întemeiată pe temeiul dreptății.
• Se vor afirma tot mai mult noi popoare – hittiții, uriții, casiții
– care coboară din Anatolia, Iran – aduc noi mijloace de război:
calul și carul de luptă
• Statul din Nord – Asiria – devine mult mai puternic decât
restul, sub Tiglatpalassar începând o nouă expansiune.
Hammurabi in fata lui Samash,zeul soarelui si al
justitiei
Babilonul
Epopeea lui Ghilgamesh

„Clădim noi oare case pentru


vecie?
Încheiem noi pacturi pe
veșnicie?
Își împart oare frații
moștenirea pe o veșnicie?
Durează veșnic ura pe
pământ?
Crește și duce cu sine apa o
veșnicie?
Ce mult se aseamănă cel ce
doarme cu altul mort
Nu formează amandoi
imaginea morții?
Că a fost o slugă sau un domn
cine să spună,
Când au ajuns la capătul
destinului lor? ”
Cultură și societate

 
• Religia politeistă este expresia cea mai vie a sintezei culturale dintre
sumerieni și semiți. În Pantheonul babilonian și asirian reapar maii zei
cosmici ai sumerienilor : cerul, văzduhul, pământul, păstrând numele
sumeriene: Anu, Enlil, Ea (Enki).
• O credință care merge în paralel cu aceea în zei, este cea în demoni,
intervenția demonilor în viața umană fiind adesea concepută ca un
derivat al păcatului comis de om.
• O știință pe care babilonienii au promovat-o în întrreaga lume:
astronomia. Ei aveau credința că poziția aștrilor în momentul nașterii,
mișcările lor, întâlnirile lor, gradațiile lor de culoare sunt indicatoare ale
sorții. De aceea erau supuse unei atente observații, în turnurile templelor
funcționând adevărate observatoare. Știința nu era dezvoltată în sine,
astfel de cercetari astronomice, matematice aveau intenție religioasă,
divinatorie, astronomia îmbinându-se cu astrologia.
Zeii

Anu – zeul suprem al cerului


Fii săi – Enki – zeul pământului și al apelor și Enlil – zeul aerului . Ei vor deveni rivali.

În imagine Anu este reprezentat deasupra pomului vieții, al cunoașterii și puterii.


Innana/Ishtar

Este zeița asiro-babiloniană a dragostei, războiului și


fertilității, regina cerurilor, era o zeiță blândă și puternică,
milostivă în fața durerii, care desfăcea de efectele vrăjilor,
vindeca boli, aducea iertarea de vină și păcate, fiind a treia în
trinitatea celebră: Sin (Luna, Shamash (Soarele), Iștar
(Venus). Este echivalentul zeiței sumeriene Innana

S-ar putea să vă placă și