Fenomenul şomaj

 o stare negativă a economiei,

 dezechilibrul structural şi funcţional al pieţei
muncii, prin care oferta de forţă de muncă
este mai mare decât cererea de forţă de
muncă,
 şomajul este un fenomen macroeconomic,
opus ocupării.

1
 Ocuparea deplină

 reprezintă acel nivel al ocupării resurselor de

muncă, care permite obţinerea maximului de
bunuri şi servicii pentru acoperirea nevoilor
oamenilor.
 se apreciază că rata şomajului natural în
ţările cu economie de piaţă se situează între
3% şi 5%.

2
 Este şomer

Oricine are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte

concomitent următoarele condiţii:
• este apt de muncă;
• nu are loc de muncă;
• este disponibil pentru o muncă salariată;
• caută un loc de muncă.

3
 Aspecte caracteristice ale şomajului

Mărimea (nivelul) şomajului

 mărime absolută, prin numărul celor
neocupaţi (numărul şomerilor),
 mărime relativă, ca rată a şomajului (Rs),
calculată ca raport procentual între numărul
total al şomerilor (Ns) şi numărul total al
populaţiei active sau ocupate

4
  starea de subocupare - când rata efectivă a
şomajului este mai mare decât cea naturală,
adică suntem în prezenţa unui şomaj efectiv,
anormal (8%, 10%, 12% etc.).
 starea de supraocupare - o rată a şomajului
de doar circa 1%-2%, deci mai mică decât
rata considerată normală sau naturală.

5
 Intensitatea şomajului.

 şomajul total, care presupune pierderea locurilor de

muncă şi încetarea totală a activităţii;
 şomajul parţial, care constă în diminuarea activităţii
depuse de o persoană,
 şomajul deghizat, specific îndeosebi ţărilor slab
dezvoltate
Intensitatea şomajului reflectă gradul de pierdere a
posibilităţii de a muncii pentru posesorii forţei de
muncă.

6
 Durata şomajului

 Reprezintă intervalul de timp cuprins între

momentul pierderii locului de muncă sau al
scăderii activităţii depuse şi momentul reluării
activităţii la parametrii anteriori.
 Diferită de la ţară la ţară

7
 Structura şomajului

 ramura de activitate,
 nivelul calificării,
 profesie,
 vârstă,
 sex,
 etnie
 ş.a.m.d.

8
 Cauze şi forme de manifestare ale şomajului

 cauze subiective: voinţa individuală a celui

care se află în ipostaza de şomer;
 cauze obiective: restructurarea activităţilor
economice, insuficienţa creşterii economice,
caracterul ciclic al evoluţiei economiei şi
explozia demografică.

9
 Forme (cauzale) clasice ale şomajului

 şomajul voluntar, generat de cauzele

subiective
 şomajul involuntar, ca rezultat al cauzelor
obiective.

10
 Şomajul voluntar cuprinde
 persoanele care, deşi lucrează, preferă să înceteze munca temporar,
considerând că prin indemnizaţia (ajutorul) de şomaj îşi pot asigura un
trai decent;

 persoanele care hotărăsc în mod deliberat să înceteze lucrul, total sau

parţial, considerând că salariul real este prea mic şi că este mai
avantajos să aibă timp liber pentru a dobândi o altă meserie sau un alt
loc de muncă;

 şomerii care aşteaptă locuri de muncă mai favorabile decât cele pe

care le-au avut sau decât cele oferite la un moment dat;

 persoanele casnice care, deşi au hotărât să se angajeze într-o

activitate, totuşi tergiversează angajarea în condiţiile date, referitoare
la mărimea salariului, distanţa până la locul de muncă etc.

11
 În practică, şomajul voluntar poate avea
următoarele forme de manifestare

 şomajul fricţional (tranzitoriu) cuprinde pe cei

care:
- au abandonat vechile locuri de muncă pentru a
căuta altele mai favorabile;
- sunt în căutarea unui nou loc de muncă;
- sunt în căutarea primului loc de muncă.
 şomajul indus de însăşi indemnizaţia de
şomaj.
12
 Şomajul involuntar

 desemnează starea specifică persoanelor

neocupate care, deşi dispuse să lucreze
pentru un salariu real mai mic, determinat în
condiţiile pieţei, nu pot să-şi realizeze acest
obiectiv întrucât aceste locuri de muncă, nu
există.

13
 Şomajul involuntar

 şomajul structural,
 şomajul tehnologic,
 şomajul ciclic,
 şomajul sezonier
 şomajul demografic.

14
 Şomajul structural

 este acela care se formează pe baza modificărilor ce

se petrec în structura activităţilor economico-sociale
 demonstrează existenţa unei evidente
neconcordanţe între structura cererii şi ofertei de
forţă de muncă, sub aspect demografic, educaţional-
profesional şi ocupaţional.
 reprezintă efectul restructurării unei economii şi în
primul rând a ramurilor industriale.

15
 Şomajul tehnologic

 apare ca o variantă a celui structural şi este

determinat, în principal, de înlocuirea
vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi,
precum şi de restrângerea locurilor de
muncă
 resorbirea acestui şomaj este, de asemenea,
dificilă.

16
 Şomajul ciclic
 apare în perioadele de criză sau recesiune
economică - ce se constituie în faze ale unui ciclu
economic - şi care au o anumită repetabilitate.
 se mai numeşte şi şomaj conjunctural, atunci când
este determinat de crize economice neciclice (care
nu au o anumită repetabilitate) şi care pot fi parţiale
sau intermediare.
 în general, această formă de şomaj poate fi
resorbită, total sau parţial, în perioadele de avânt
economic.

17
 Şomajul sezonier

 este determinat de întreruperea activităţilor

dependente, într-o mare măsură, de factori
naturali.
 Ex: agricultură, construcţii, lucrări publice,
turism etc.

18
 Şomajul demografic

 este cel rezultat ca urmare, în principal, a

unei creşteri demografice ”şoc”,
 a unei creşteri anormale de populaţie, care
se reflectă prin prezenţa din ce în ce mai
masivă pe piaţa muncii a tinerilor - cu diferite
niveluri de pregătire, în condiţiile în care
aceasta nu este încă pregătită să-i asimileze.

19
 Efecte social-economice ale şomajului

 inutilizarea şi irosirea unei părţi din resursele de

muncă ale unei ţări - cheltuieli care rămân încă
nerecuperate;
 conduce la reducerea veniturilor populaţiei şi la
creşterea tensiunilor sociale, constituind un factor de
scădere a standardului de viaţă şi de înrăutăţire a
calităţii vieţii;
 contribuie la creşterea costurilor sociale pe care o
economie trebuie să le suporte sub forma ajutoarelor
de şomaj.

20
 Măsurile care privesc direct pe şomeri

 acţiuni pentru pregătirea, calificarea şi reintegrarea şomerilor proveniţi

din diferite ramuri, ca urmare a restructurărilor tehnologice şi
economice;
 facilităţi acordate de stat pentru crearea de noi întreprinderi şi noi
locuri de muncă;
 trecerea la noi forme de angajare (pe timp parţial sau cu orar redus,
angajarea cu contract de muncă pe durată determinată etc.);
 instituirea unui sistem de sprijinire a şomerilor care doresc să devină
întreprinzători particulari (consultanţe gratuite, credite preferenţiale);
 acordarea de credite avantajoase agenţilor economici care angajează
şomeri;
 limitarea cumulului de funcţii pentru ocuparea locurilor de muncă
vacante cu prioritate de către şomeri etc.

21
 Măsurile care privesc populaţia
ocupată

 au ca scop prevenirea fenomenului de

şomaj, prin crearea unor posibilităţi
suplimentare de ″împărţire a muncii″ între cei
angajaţi şi menţinerea astfel, a locurilor de
muncă existente.
 aceasta presupune o reîmpărţire a muncii la
scara economiei şi afirmarea unor noi
principii de organizare a muncii şi producţiei.

22
 La sfârşitul lunii aprilie 2013, rata şomajului înregistrat la nivel naţional
a fost de 5,29 %, mai mică cu 0,29 pp decât cea din luna martie a
anului 2013 şi mai mare cu 0,47 pp faţă de cea din luna aprilie a anului
2012.

 Numărul total de şomeri la finele lunii aprilie, de 467.089 persoane, a

scăzut cu 25.338 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

 Din totalul şomerilor înregistraţi, 162.211 au fost şomeri indemnizaţi şi

304.878 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu
20.837 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu
4.501 persoane faţă de luna precedentă.