Sunteți pe pagina 1din 29

ESOGAGUL

- organ tubular, flexibil, rectiliniu


- 20 – 25 cm
- lumen 2 – 3 cm
HISTOLOGIC
Mucoasa:
- formează pliuri longitudinale în vacuitate
- aspect festonat pe secţiune
Epiteliu de suprafaţă
- relativ gros
- epiteliu stratificat pavimentos nestratificat
- MB relativ rectilinie cu papile puţine şi scurte
- în stratul bazal pot exista cateva melanocite şi celule
neuroendocrine
- în startul mijlociu găsim cantităţi variabile de glicogen
Celulele din stratul superficial
- conţin câteva granule de keratohialinp
- fără proces de keratinizare adevărată
Joncţiune faringo-esofagiană se face treptat
Joncţiunea eso-gastrică se face brusc (cardie).
CORIONUL
- ţesut conjunctiv lax
- fibre elastice organizate în reţea
- celule ce intervin în apărare: izolate (sau foliculi), macrofage,
eozinofile, mastocite, plasmocite
- în vecinătatea cardiei se găsesc glande tubulo-acinoase mucoase de tip
cardial
MUSCULARA MUCOASEI
- lipseşte în partea proximală
- se organizezază în partea distală
- iniţial se organizezază stratul longitudial apoi cel circular
SUBMUCOASA
- ţesut conjunctiv lax
- conţine:
- vase sangvine şi limfatice
- fibre elastice
- infiltraţii limfoide / foliculi
limfoizi
- glande esofagine:
- glande tubulo-acinoase compuse
- musoase
- formate din 2 – 5 lobi
- au canal excretor comun
- ce se dilată înainte de deschidere
- cisterna Schaffer (rezervor mucos)
MUSCULARA
- două straturi musculare
- intern – circular
- extern – lomgitudinal
Treimea superioară – fibre musculare striate
Treimea mijlocie – fibre musculare striate şi netede
treimea inferioară – fibre musculare netede
La nivelul cardie stratul muscular intern participă la formarea
aparatului de contenţie gastrică
ADVENTIŢIA
- ţesut conjunctiv lax
- cu număr variabil de celule adipoase
- în vecinătatea cardie cresc numeric fibrele elastice
- se continuă cu ţesutul conjunctiv mediastinal sau cervical
Plexurile venoase!!!!
STOMACUL
- morfologie generală şi localizare topografică
Peretele gastric:
- aproximativ 5 mm
- patru tunici
MUCOASA GASTRICĂ
- formează 2/3 din grosimea peretelui
- reliefată de pliuri
culoare:
- alb-cenuşie în stare de repaus funcţional
- roşie în cursul digestiei
Mucoasa prezintă – ariile gastrice
- formă mamelonată
- circumscrise de şanţuri
- cu numeroase orificii ale criptelor sau foveolelor gastrice (invaginări
epiteliale) – se deschid glandele din corion
Funcţional se descriu:
- zona cardiei – cu glande cardiale
- zona fundică – cu glande fundice
- zona pilorică - cu glande pilorice
Pasajul gastro-intestinal:
- trecerea bruscă a epiteliului gastric în epiteliu intestinal
- ambele sunt epitelii cilindrice unistratificate
EPITELIUL DE SUPRAFAŢĂ
- căptuşeşte lumenul gastric
- se invaginează în cripte
- un strat de celule prismatice
- Nucleul:
- ovalar
- bogat în heterocromatină
- în 1/3 distală
Citoplasma:
- eozinofilă
- vacuolară supranuclear
- cu vacuole cu mucus (PAS pozitivă)
- nr. granulelor de mucus diminuează spre fundul criptelor
- în cripte se găsesc celule în mitoză
Celulele de suprafaţă sunt:
- celule mucipare “închise”
- mucusul:
- este eliminat prin mecanism merocrin
- diferă de cel format de celulele caliciforme sau de cel
secretat de glandele gastrice
- conţine predominant polizaharide neutre
Celulele de suprafaţă sunt rapid înlocuite de celulele criptice.
ULTRASTRUCTURAL – celulele mucipare
- ap. Golgi – apical
- RER perinuclear
- mitocondrii
- apical – microvili şi glicocalix
- pe interfeţe – complexe joncţionale
CELULE CAVEOLATE – sau cu caveole
- diferenţiate prin ME
- prezintă apical microvili lungi şi groşi
- coboară până în vecinătatea nucleului
- au caveole supranucleare
- sărace în organite
- rol de chemoreceptor
CELULELE ENDOCRINE SAU ENTEROCROMAFINE
- celule mici, clare, cu nucleu hipercrom
- intercalate printre celulele epiteliului de suprafaţă şi cele criptice
Pot fi:
CELULE ARGENTAFINE
- au granule ce reduc sărurile de argint
- formă piramidală – ajung până la lumenul gastric
- citoplasma este clară
- au puţine organite
- granule ce conţin serotonină
CELULELE ARGIROFILE
- nu ajung pînă la lumenul gastric
- populaţie heterogenă celulară
S-au diferenţiat mai multe tipuri celulare:
Celula A
- cu granule egale
- asemănătoare cu celula A din insulele Langerhans
- secretă glucagonul
Celula D
- cu granule inegale
- seamănă cu celulele D pancreatice
- secretă somatostatină
Celulă G
- cu granule sferice
- secretă gastrină
Celula EC
- secretă serotonină şi melatonină
CORIONUL
- foarte redus
- dispus interglandular
- ţesut conjunctiv lax
- conţin şi puţine fibre musculare netedă
desprinse din musculara mucoasei
- conţine glande – diferite topografic
GLANDELE CARDIALE
- glande tubulare simple sau ramificate
- predomină celulele mucipare
- conţin şi rare celule parietale şi principale
GLANDELE FUNDICE
- glande tubulare simple / rar ramificate
- localizate în porţiunea verticală a stomacului
- se deschid la baza criptelor
Formate din:
- col
- corp
- regiune fundică
- lungi: între cripte şi musculara mucoasei
- au celularitate heterogenă
CELULE MUCOIDE
- la nivelul colului glandular
cubice
citoplasmă palidă vacuolară
nucleul: hipercrom, turtit dispus bazal
CELULE PRINCIPALE (bazofile, adelomorfe)
- localizate în porţiunea profundă a glandei
- prismatice joase
- nucleu sferic, eucrom, nucleolat, dispus bazal
- citoplasma este bazofilă perinuclear, apical eozinofilă
- au organite specializate în sinteza de proteine, granule cu zimogen
apical (pepsinogen)
CELULE PARITALE (acidofile, delomorfe, marginale)
- mai numeroase în corpul glandei
- intre celulele parietale şi MB
- rotunde sau piramidale, bine delimitate
- nucleu rotund central bogat în heterocromatină
- citoplasma intens eozinofilă
- bogate în anhidrază carbonică
- rol în sinteza HCl şi sinteza factorului intrinsec
CELULELE ENDOCRINE
- pot fi argentafine sau
argentafile
- aparţin SED
CELULE SUŞE
- nediferenţiate
- cubo-cilindrice
Nucleu ovalar, situat bazal
Citoplasma cu puţine organite
- localizate în partea profundă
a glandei
- rol de a forma celulele
glandulare exocrine
GLANDELE PILORICE
- glande tubulare simple sau ramificate
- cu traiect sinuos (mai lungi decât grosimea corionului)
- criptele receptoare foarte adânci
Celule exocrine
- celule mucoase
- înalte
nucleu bazal, aplatizat
citoplasmă clară, vacuolară (supranuclear)
Celule endocrine
- intercalate printre celulele exocrine
- în număr mare
Celula EC – secretoare de serotonină (creşte motilitatea)
Celula D – secretoare de somatostatină (inhibitoare)
Celula D1 – secretoare de VIP (vasoactiv)
Celulele G . Secretoare de gastrină
MUSCULARA MUCOASEI
- fibre musculare netede dispuse în
două straturi:
intern – circular
extern – longitudinal
- din stratul intern se desprind fibre
musculare dispuse în jurul
adenoamelor glandulare
SUBMUCOASA
- ţesut conjunctiv relativ dens
- bogat celular
- bogat vascularizat
- bine inervat: plexul nervos
vegetativ Meissner
MUSCULARA
- prezintă 3 straturi
intern – oblic
mijlociu – circular
extern – longitudinal
Stratul circular participă la formarea
pilorului
Stratul longitudinal consolidează
formarea curburilor
- între startul circular şi longitudinal
se găseşte plexul nervos mienteric
Auerbach.
SEROASA PERITONEALĂ
- mezoteliu
- strat subepitelial conjunctiv
INTESTINUL SUBŢIRE
- format din DUODEN (25 – 30 cm) – partea
fixă
- intestinul mobil: JEJUN (2 / 5), ILEON (3 /
5)
Caracteristic:
- prezenta valvulelor conivente (participă
mucoasa şi submucoasa)
- vilozităţile intestinale (participă mucoasa)
MUCOASA
- formează 2 / 3 din grosimea peretelui
intestinal
Epiteliul de suprafaţă
- Tapetează vilozităţile
- epiteliu simplu, prismatic, polimorf
ENTEROCITUL
- celule cu rol de absorbţie
înalte
nucleul aşezat în treimea bazală
citoplasmă clară supranuclear
Apical prezintă platou striat, PAS pozitiv
- microvili înalţi, groşi, egali, strâns alăturaţi
- sub microvili citoplasma este liberă de organite (microvezicule de
endocitoză)
Histochimic:
- FA
- dizaharidaze
- dipeptidaze
au rol în digestie şi absorbţie
Ceulele au:
- bandă de închidere apical
- interdigitaţii pe pereţii laterali
- bazal:
- formează cu MB un spaţiu triunghiular implicat în pasajul
chilomicronilor (spaţiul Ghunhagen)
CELULELE CALICIFORME
- glade unicelulare
- printre enterocite
- rare în duoden cresc spre ileon
CELULA M
- localizată în mucoasa adiacentă foliculilor limfatici
- prezintă apical prelungiri membraniforme cu receptori
- fagocitează antigenele şi le prezintă teliocitelor
TELIOCITELE
- limfocite aşezate intercelular în epiteliul
de suprafaţă
- sunt migrate din foliculii limfoizi
- se reîntorc după preluarea antigenului
- iniţiază răspunsul imun
CELULELE ENDOCRINE
- comune cu cele din mucoasa gastrică
(argentafine şi argentafile)
Specifice:
celula S – cu granulaţii mici –
sintetizezază secretina
celula L – cu granulaţii mari – secretoare
de pancreozimin-colecistokinina
CELULE DE REZERVĂ
- aşezate la baza vilozităţii şi la gătul glandei Lieberkuhn
- regenerarea epitelială

CORIONUL
- ţesut conjunctiv reticulat
- fibre de reticulină şi celule reticulare
- celule alohtone şi alogene
Limfocitele pot forma
- infiltrate difuze
- foliculi limfoizi (plăci Payer în ileonul terminal)
MUSCULARA MUCOASEI
- fibre musculare netede
- strat intern circular, extern longitudinal
emit fibre musculare spre vilozitate
VILOZITATEA INTESTINALĂ
lipseşte în porţiunea iniţială a duodenului şi terminală a
ileonului
- structură în deget de mănuşă de 0,5 – 1,5 mm
- ax central conjunctivo-vascular
- epiteliu de suprafaţă
Stroma conjunctivă provine din corionul mucoasei:
- este mai bogată în fibre de reticulină
- săracă în fibre colagene şi elastice
- celule alohtone şi alogene
- vas limfatatic început “orb” – chiliferul central
- înconjurat de capilare preferenţiale
- fibre musculare netede (circulare, radiare,
longitudinale)
- formează muşchiul Brucke
GLANDELE LIEBERKUHN
- glande de tip tubular
- invaginarea epiteliului în corionul subjacent
- dispuse pănă la musculara mucoasei
- lungime de până la 0,5 mm
Epiteliul glandular heterogen:
- enterocite
- celule caliciforme
- celule endocrine
- celule de rezervă
- celule Paneth
CELULELE PANETH
- celule piramidale mari
- nucleu voluminos, central, eucrom
- citoplasma supranucleară conţine granulaţii
mari acidofile
- citoplasma subnucleară este bazofilă
-secretă lizozim

GLANDELE BRUNER
- prezente numai în duoden
- glande tubulo-acinoase compuse
- mucipare
- se deschid la baza vilozităţii sau în glandele Lieberckuhn
- formate din celule zimogene şi mucosecretoare
SUBMUCOASA, MUSCULARA, SEROASA – structura generală a
tubului digestiv
INTESTINUL GROS
- de la valvula ileocecală la orificiul anal
topografic: cec cu apendice, colon, rect, canal anal.
TUNICA EXTERNĂ
- până la nivelul treimii superioare a rectului - seroasă peritoneală
- în rest adventiţie
TUNICA MUSCULARĂ
- strat circular intern – continuu
- strat longitudinal extern –
discontinuu – formează teniile
TUNICA SUBMUCOASĂ
- structura obişnuită
TUNICA MUCOASĂ
- fără valvule conivente sau vilozităţi
- glande Lieberkuhn lungi
-Predomină celulele caliciforme
- corionul lax conţine infiltrat cu:
neutrofile, eozinofile, macrofage
foliculi limfoizi mari
Musculara mucoasei – slab reprezentată
APENDICELE ILEO-CECAL
- ţesutul limfoid este localizat în
mucoasă şi submucoasă
cu rol de organ limfoid periferic şi
central
- structura generală respectă
topografia generală a tubului
digestiv
- rare celule caliciforme
- numeroase celule endocrine
argentafine
- musculara mucoasei foarte subţire-
favorizează extensia procesului
inflamator
RECTUL ŞI CANALUL ANAL
- glandele Lieberrhuhn sunt foarte
numeroase
- formate aproape exclusiv din celule
caliciforme
- corionul infiltrat difuz cu limfocite şi
foliculi limfoizi
- în submucoasă , vene de calibru
mare
- musculara cu strat longitudinal
continuu
extern – adventiţie
- linia ano-cutanată mucoasa devine
brusc epiteliu pavimetos stratificat
keratinizat (se asociază anexele pielii)