Sunteți pe pagina 1din 28

CORPUL GALBEN

- După ovulaţia foliculului de Graff,


structurile rămase se modifică sub
influenţa hormonului LH.
- Volumul foliculului se reduce,
- iar pereţii se cutează.
- Capilarele nou formate ,
- provenite din teaca internă,
- pătrund în granuloasă
- apare o hemoragie reduse în cavitatea
foliculară,
- împreună cu lichidul folicular
- formează un cheag
- va fi invadat de ţesutul conjunctiv al
stromei,
- care se va remania progresiv şi va devenii
fibros.
În jurul cheagului celulele granuloase
proliferează,
- se hipertrofiază
- primesc caractere de celule secretoare de
steroizi:
- bogat REN, multe mitocondrii
- incluziuni lipidice, conţin un lipocorm
- pigment ce asigură întregului ţesut o tentă
galbenă discretă,
- celulele luteinice ale granuloasei
- 80% din celulele secretoare de progesteron
şi inhibine.
- Celulele tecii interne- celule tecale,
- sunt mici (15 μm),
- cu citoplasmă întunecată
- granule de secreţie;
- sintetizează estrogeni.
În a 20-a zi a ciclului menstrual corpul galben are o formă ovoidă cu un
diametru de 1,5 – 2 cm.
În absenţa gestaţiei persistă 10 -14 zile, după care el degenerează şi
dispare.
 Când are loc gestaţia,
Sub acţiunea stimulatoare a gonadotrofinei coriale,
se menţine în jur de 6 luni,
involuează graduat,
fără să dispară complet până la sfârşitul sarcinii.
ajunge la dimensiuni de până la 5 cm diametru.
Celulele corpului galben secretă
progesteron (celule luteinice de granuloasă),
estrogeni (celule tecale),
alţi hormoni: ocitocină, vasopresină, neurofizine, prostaglandină şi
relaxine (în gestaţie).
CORPUL ALBICANS
- involuţia corpului galben începe prin
- micşorarea dimensiunii ambelor tipuri de celule,
- degenerescenţă, prin încărcarea cu lipide a citoplasmei.
- celulele devin uniform eozinofile,
- secreţia lor de progesteron şi estrogeni scade treptat.
- celulele tecii externe şi fibroblastele din septele conjunctive înlocuiesc
celulele corpului galben degenerate şi autolizate.
În jurul datei de 26 a ciclului dacă fecundaţia nu a avut loc secreţia
hormonală a corpului galben încetează în timp ce în corpul galben
gestativ se reduce treptat (luna 5 sau 6).
Corpul galben este înlocuit de o masă de ţesut fibro-hialin,
tentă albicioasă
realizează corpul albicans.
Acesta persistă o perioadă variabilă (luni şi ani),
după care este resorbit gradual de macrofagele din stromă
ORGANELE GENITALE
INTERNE
- trompele uterine,
- uterul
- vaginul.
segmente hromonodependente
suferă variaţii de structură ciclice,
de la pubertate până la menopauză.
 
TROMPA UTERINĂ
- două conducte musculo-
membranoase
- dispuse între ovar şi uter,
- lungi de 10-12 cm,
Prezintă 4 segmente.
- pavilionul (infundibulul),
ocu aspect de pâlnie,
obrodată de franjuri (fimbrie),
odispus la extremitatea liberă a trompei,
oîn vecinătatea ovarului
odeschis în cavitatea uterină printr-un orificiu, „ostium”;
- ampula,
oun segment mai dilatat,
ocu pereţi mai subţiri,
ounde se desfăşoară fecundarea;
- istmul,
oporţiune apropiată uterului cu perete mai gros;
- segmentul intramural,
osituat în grosimea peretelui uterin
ocu deschidere în cavitatea uterină.
Histologic
trei straturi:
a) mucoasa,
b) tunica musculară,
c) seroasa
Mucoasa
- neregulată,
- cutată cu numeroase vilozităţi
- conferă lumenului un aspect neregulat (labirint).
- mai pronunţate la nivelul ampulei şi devin din ce în ce mai mici spre
uter.
Epiteliul
- simplu prismatic,
- dispus pe membrana bazală
- format din 3 tipuri celulare:
celulele ciliate
- cele mai numeroase în perioada
ovulaţiei,
- formă prismatică,
- înălţimea variază în timpul ciclului
menstrual.
- mai înalte în perioada preovulatorie,
- după care se scurtează progresiv,
- cilii se reduc numeric până la
menstruaţie,
- efect dat probabil de progesteron.
- în perioada estrogenică celulele se
alungesc din nou, iar cilii cresc numeric.
- Cilii sunt antrenaţi de mişcări orientate
spre uter şi invers, în raport cu regiunea şi
procesele ce au loc la acel nivel.
celulele secretoare
- celule prismatice,
- cu microvili la polul apical
- şi granule de secreţie,
oprezente în prima parte a ciclului
oexocitate în partea a doua a ciclului.
oEle elaborează un fluid apos, bogat în potasiu, clor şi proteine, ca la
nivelul serului sanguin.
celulele bazale
- sunt celule de rezervă,
- formă rotunjită,
- dispuse din loc în loc pe membrana bazală.
în perioada proliferativă predomină celulele ciliate,
în perioada secretorie predomină celulele secretoare.
Corionul
- ţesut conjunctiv lax,
- foarte bogat vascularizat şi inervat.
Tunica musculară
- două straturi de fibre musculare netede:
oun strat intern circular
oextern longitudinal.
Seroasa
- continuare a seroasei peritoneal
omezoteliu si lamă de ţesut conjunctiv.
Funcţia
- transporta gameţii şi zigotul.
Transportul este realizat prin
- peristaltismul tunicii musculare;
- bătaia cililor;
- contracţia franjurilor tubare;
- secreţia tubară
- închiderea sau deschiderea sfincterelor funcţionale.
Când zigotul se nidează în trompă
- celulele conjunctive ale corionului se transformă în celule deciduale.
UTERUL NEGESTATIV
- organ impar, median,
- musculo-cavitar
Anatomic este format
o corp,porţiunea dilatată,
- istmul se continuă cu colul uterin
 
CORPUL UTERULUI
Histologic - trei tunici:
a) tunica internă, endometru,
- mucoasă ce tapetează lumenul cavităţii uterine;
b) tunica mijlocie,
- musculară, miometru
c) seroasă
- acoperă corpul uterului - perimetru,
- la nivelul istmului şi colului extravaginal - o adventiţie.
a. Endometrul
- mucoasa înalt specializată,
- hormonodependentă,
- formată din epiteliu şi corion.
- prezintă modificări ciclice
- structura sa variind în raport cu zona anatomică şi cu vârsta.
Mucoasa corpului şi fundului uterin prezintă două zone:
zonă funcţională,
o cuprinde două treimi externe pericavitare,
o hormonodependentă,
osuferă importante modificări ciclice de proliferare, secreţie,
necroză şi eliminare;
  zona bazală
oprofundă,
onu este hormono-dependentă,
ostructura ei nu se schimbă în cursul ciclului şi nu se elimină,
oare rol de regenerare a zonei superficiale.
Epiteliul endometrului
- simplu prismatic,
- format din celule: secretoare şi ciliate,
Corionul, (stromă) este format din
- celule
ofibroblaste,
formă neregulată
nuclei mari şi ovoizi,
o macrofage, leucocite, mastocite,
- fibre conjunctive,
o mai ales de reticulină
- substanţă fundamentală amorfă.
- În corion se invaginează epiteliul de acoperire,
oglande tubulare simple sau ramificate în partea lor profundă.
oEpiteliul glandular este similar celui de căptuşire
cu mai multe celule mucoase
oGlandele uterine - suferă modificări ciclice
importante.
au rol de secreţie (mucus şi glicogen)
şi de regenerare a endometrului eliminat
(segmentele profunde).
Corionul
- este mai dens în partea bazală
- mai lax, în zona funcţională
Înainte de pubertate,
- endometrul este format dintr-un epiteliu simplu
cubic,
- corion mai redus,
- glande tubulare mai puţine şi mai rudimentare.
La menopauză,
- endometrul ia aspect prepuberal,
- corionul devine fibros,
- glandele pot suferi dilatări chistice.
b) Miometrul
- format din fibre musculare netede
- separate de un ţesut conjunctiv.
Fibrele musculare sunt dispuse
un strat intern,
- adiacent endometrului (submucos)
- longitudinal,
un strat mijlociu (vascular)
- cel mai bine reprezentat,
- fibrele sunt dispuse plexiform
- între fibre - bogată reţea vasculară sanguină
un strat extern (subseros),
- format din fibre musculare dispuse longitudinal.
c) Tunica externă
La nivelul corpului uterin - seroasă,
istmul şi colul extravaginal - adventiţie.
 ISTMUL UTERIN
- mucoasă mai subţire săracă în glande
- stromă densă,
- modificările ciclice sunt diminuate.
 COLUL UTERIN
partea inferioară a uterului, formă cilindrică,
Anatomic
- endocol,
oîntre istm şi peretele vaginal
- exocol,
oporţiunea intravaginală
- canalul endocervical
ocuprins între două orificii: unul intern, uterin; altul extern, vaginal
oîn axul excolului
Canalul endocervical
- suprafaţă neregulată,
- mucoasă
ocute longitudinale şi circulare.
  Epiteliul
o prismatic, simplu,
o celule secretoare,
o rare celule ciliate
o câteva celule de rezervă
o MB.
Corionul
odens,
ocu celule fibroblastice fuziforme,
o glande tubulo-alveolare ramificate, de tip mucos (glande racemoase).
Structura mucoasei
- este slab influenţată hormonal
- în faza foliculinică glandele sunt ceva mai lungi,
- în faza progesteronică glandele secretă mai mult mucus.
- În graviditate, proliferează şi secretă o cantitate mai mare de mucus
vâscos.
- secreţia reţinută determină dilatarea chistică a acestora,
o ouă ale lui Naboth, vizibile la suprafaţa epiteliului.
Exocolul
- mucoasă
ocontinuare a mucoasei vaginale
oepiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat
-  corion
oţesut relativ dens cu papile slab dezvoltate.
-  Zona de tranziţie,
ojoncţiunea cervico-vaginală,
oepiteliul simplu cilindric al endocolului se continuă brusc cu epiteliul
stratificat pavimentos al exocolului.
Histofiziologic
- secreţia mucoasei cervicale - „glera”
- suferă modificări, cu rol de fertilizare.
- În perioada ovulaţiei
omucus fluid cu pH alcalin, bogat în apă,
oce facilitează deplasarea spermatozoizilor.
-  În faza progesteronică şi în graviditate,
omucusul devine mai vâscos,
opuţin cantitativ,
oîmpiedicând pătrunderea spermatozoizilor sau a microorganismelor.
- În timpul naşterii, dilatarea canalului cervical este precedată de o liză a
componentelor colagenului.
- Între cele două mucoase ale colului una endocervicală şi cea externă
ostrat mijlociu fibro-muscular bogat în fibre elastice
oce permit dilatarea colului
osărac în fibre musculare netede
oasigură revenirea colului uterin după expulzie.
MODIFICĂRILE CICLICE ALE ENDOMETRULUI
- sub acţiunea hormonilor ovarieni (estrogeni şi progesteron)
- sub acţiunea stimulatoare a hormonilor gonadotropi,
- la nivelul endometrului au loc modificări morfologice ciclice,
- alcătuiesc ciclul menstrual sau uterin.
- Durata ciclului menstrual este variabilă, în medie 28 de zile.
- În raport cu ovulaţia se disting patru faze:
ofaza menstruală;
ofaza proliferativă;
ofaza secretoare;
ofaza ischemică
Faza menstruală sau hemoragică,
- între zilele 1-4
- scăderea estrogenilor
oeliberarea locală de PGF2 alfa
oinduce o vasoconstricţie a arterelor spiralate
oare loc o ischiemie,
omodificări degenerative şi necrotice epitelialo-capilare şi şi a
corionului.
oAre loc descuamarea şi eliminarea endometrului,
cu toate structurile sale degenerate
oau loc scurgeri sanguinolente formate
sânge necoagulat
resturi necrozate endometriale
mucoasă, apă, prostaglandine
- există şi o slabă tendinţă de regenerare a mucoasei,
o     poate ajunge la o grosime de 0,5–1 mm.
Faza proliferativă
- zilele 5-13 ale ciclului menstrual
- numită foliculinică,
- coincide cu dezvoltarea foliculilor
ovarieni
- are loc regenerarea endometrului
omitozelor din partea fundică a
glandelor
- glande cresc în lungime
ocelulele au citoplasmă bazofilă şi
nucleu central.
oUlterior apar granulele de glicogen,
depozitate bazal
oîmping nucleul spre polul apical.
- în corion se multiplică celulele şi
substanţa fundamentală
ocreşterea endometrului în
grosime, până la 2 mm.
- arterele spiralate se alungesc şi se
dispun în grosimea corionului.
La sfârşitul fazei proliferative,
- glandele devin mai sinuoase,
- celulele glandulare mai înalte,
- nucleii deplasaţi în poziţie bazală.

- corionul devine uşor edemaţiat


lax periglandular,
- fibroblastele devin globulare
(hidratare) şi optic vide.
Faza secretorie sau progesteronică
- zilele 15-26
- corpul galben format secretă
progesteron
- stimulează funcţia celulelor
glandulare.
- mitozele sunt mai rare,
- glandele devin puternic sinuoase,
- cu lumen dilatat delimitat de celule
cu activitate secretoare marcată.
Citologic,
- celulele sunt bogate în granule de
secreţie,
- festonarea epiteliului glandular
o forma unor “creste de cocoş”
- polul apical pare dezintegrat
oaspect zdrenţuit epiteliului.
În corion, fibroblastele se tumefiază şi se
încarcă cu glicogen.
o Citoplasma devine mai clară,
o celula îşi retractă prelungirile
citoplasmatice
o devine ovalară
o imitând un epiteliu stratificat,
o celule suprapuse,
o denumite celule pseudodeciduale.
-  Stratul funcţional al endometrului
atinge o grosime de 4-5 mm,
o  Acumularea secreţiei,
o  edemului stromal
o  vasele helicoidale care se alungesc şi
iau un traiect spiralat, până la porţiunea
superficială a endometrului.
Faza ischiemică
- ultimele două zile ale ciclului
- numai dacă fecundaţia nu a avut loc
- involuţia corpului galben negestativ.
- Scăderea LH induce mişcări pulsatile ale
arterelor helicoidale,
- congestie a endometrului prin vasoconstricţie.
- Ischiemia modifică integritatea componentelor
corionului.
- Congestia care urmează ischiemiei, duce la
oruperea capilarelor,
otromboze şi hemoragii,
oinduce necroza componentelor corionului
oînceperea unui nou ciclu menstrual.
Vascularizaţia
- două artere uterine
- ramificaţii lor se anastomozează în stratul plexiform,
- constituind un bogat plex vascular.
Din acest plex iau naştere două grupe de artere:
1) grupul periferic,
- care vascularizează subseroasa perimetrului;
2) grupul central,
- artere scurte, nutritive; - artere lungi, funcţionale.
Arterele scurte
- vascularizează miometrul şi zona bazală a endometrului.
- nu suferă modificări în cursul ciclului, - hormonoindependente.
Arterele lungi, funcţionale,
- vasele spiralate (helicoidale)
- care asigură vascularizaţia endometrului funcţional
- sunt hormonodependente,
- crescând mult în lungime în stadiul secretor.
În stratul vascular, arterele au perete
- reprezentat doar de endoteliu,
- tapetează miometrul.
- Apar ca nişte fisuri printre fascicolele de fibre musculare netede din
stratul vascular al miometrului.
- Rolul asigură hemostaza după expulzie.
Venele au un traiect invers arterelor, iar limfaticele sunt numeroase în
uter cu excepţia endometrului funcţional.
Inervaţia
- fibre nervoase mielinice şi amielinice.
- amielinice sunt mai numeroase,
ose termină la nivelul vaselor sanguine şi a fibrelor musculare.
oPe traseul lor prezintă mici ganglioni vegetativi.
- Fibrele mielinice sunt mai lungi, ajung în endometru şi formează un
plex subendotelial şi periglandular.