Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Catedra Educaţie Lingvistică şi Literară

Proiect tehnologic
Abordarea textului liric Bătrînii de
Octavian Goga cu referire la temă și motive
A elaborat: Reu Veronica
profesor de limba
şi literatura română,
grad didactic I ,
L.T. “Lucian Blaga”,
mun. Balti
I. Introducere
Cuprins
1.1 Actualitatea temei
1.2 Ipoteza lucrării
1.3 Cuvinte-cheie
II. Tratarea propriu-zisa a temei
2.1 Evocarea
2.2 Realizarea sensului
2.3 Reflectie
2.4 Extensie
III. Încheiere
3.1 Concluzii
3.2 Recomandări
IV. Referinţe bibliografice
 I. Introducere
1.1. Actualitatea temei
Consider tema dată actuală la toate
timpurile, deoarece accentuează valorile
umane strigente:
dragostea faţă de părinţi,
dragostea faţă de pămîntul natal,
dragostea de casa părintească.
Astăzi e o problemă acută înstrăinarea de
locurile natale, care dezavantajează
păstrarea valorilor general –umane ,
naţionale.
 1.2 Ipoteză

Prin intermediul lucrării date vom forma

competenţe creative, educative şi
afective dacă:
-vom accentua semnificaţia valoroasă
educativă a poeziei
-vom utiliza metode şi tehnici
interactive ăntru conştientizarea
conţinutului poeziei
-vom stimula cadrul emotiv-spiritual al
elevilor.
 1.3 Cuvinte - cheie
Începuturi Părinţi Mamă

Strămoşi Bătrîni

Bunei Sprijin Tată

 Crezul literar:
"Eu, graţie structurii mele sufleteşti, am
crezut totdeauna că scriitorul trebuie să fie
un luptător, un deschizător de drumuri, un
mare pedagog al neamului din care face
parte, un om care filtreaza durerile
poporului prin sufletul lui şi se transformă
într-o trâmbiţă de alarmă. Am văzut în
scriitor un semănator de credinţe şi un
semănator de biruinţe".
Octavian Goga
Octavian Goga
Avem un vis neimplinit,
Copil al suferintii,
De jalea lui ne-au raposat
Si mosii si parintii…
Din vremi uitate, de demult
Gemand de grele patimi,
Desertaciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi…
(Noi)
 Definit ca "poet al patimirii
noastre“ întreaga sa opera este
închinată istoriei vitrege şi îndurerate
a neamului său de plugari
transilvaneni înrobiţi de asuprirea
naţionala şi socială:
Am fost logodnicul durerii
Cobzarul cu aceleaşi strune
Ce-şi ţese cîntecu-nvierii
Din stihuri de îngropăciune.
("Amfost")
 Un loc aparte in poezia evocarii
satului ardelean il ocupa o trasatura
cu pregnant caracter social-istoric,
instrainarea. Poezia Batranii
ilustreaza pierderea legaturilor cu
atmosfera materiala si spirituala a
satului, printr-un amplu evantai de
nostalgii transfigurate artistic.
De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.
 
Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.
M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi...
Cum m-ar cinsti azi satul...
Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: "Moşu...“
Le-ai spune spuză de poveşti...
Cu Împăratul Roşu...
..............
Aşa... vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-plânge tata...
 Situaţie problemă
Determinaţi mesajul şi tema poeziei.

Teama
înstrăinării de Eroul liric
viaţa satului e pătruns
natal sau
neliniştea de dorul de
pentru părinţi casă
 Brainstormingul
Comentaţi imaginile artistice întîlnite
în poezie. Argumentaţi prin exemple din
operă.

Imagini simple
Imagini
nepreţioase

Sensuri
limpezi
 Tehnica GPP
Se analizează individual stratul
morfosintactic întîlnit în poezie, după care
se fac concluzii în perechi.

S-au depistat:

Verbe la timpul trecut

Verbe la imperfect

Cuvinte cu sens figurat

 Organizatorul oratic
Trei elevi vor reliefa, prin investigaţie,
starea lăuntrică a eroului liric. Vor deduce
care sentiment predomină astfel încît să
formeze următorul grafic schematic:

regretul
îndurerarea
neliniştea
tristeţea

dorul
nostalgie
 Graficul T
Elevii primesc următoarea întrebare: Au procedat
corect părinţii că şi-au dus feciorul din sat? Aduceţi trei
argumente pro şi trei contra deciziei părinţilor.

PRO CONTRA

1. Nu, deoarece l-au despărţit de

1. Omul trebuie să-şi urmeze
satul şi de locurile pe care le iubea
destinul.
atît de mult.
2. Părinţii au vrut o altă soartă
2. Plecînd din sat, sufletul i-a
copilului său.
rămas pustiu.
3. Dacă nu pleca din sat, nu
devenea un mare poet al neamului 3. Părinţii nu trebuie să influenţeze
românesc. asupra hotărîrilor copiilor.
 Diagrama Wenn
-A fost începută ca
romanţă, Genul liric -Elegie,
- Tema: Motivul -Tema: rostul părinţilor
înstrăinarea, părinţii, pe acest pămînt,
regretul
- Dorul de satul -Vorbeşte la general
natal, Expresii simple despre părinţi,
-Adresare directă Limbaj -Autorul – copilul,
către părinţi, accesibil, eroul liric – părinţii.
tonalitate
-Eroul liric se
nostalgică
contopeşte cu
autorul
 Cinquan
Bătrînii
trişti, îndureraţi,
aşteptînd, visînd, se trec,
Se prefac în rădăcini pentru noi,
Părinţii
 III. Incheiere
3.1 Concluzii

Regret profund reflectat la o altă

etapă de vîrstă, privită prin prisma
timpului. Se enumeră valorile posibile
printr-un intermediu condiţionat
DACĂ , se accentuează avantajele
posibile ale părinţilor şi valorile
posibile.
 3.2 Recomandări

Acest proiect poate fi

aplicat la orele de limba şi
literatura română
şi în cadrul activităţilor
eztracurriculare, şedinţelor cu
părinţii, la orele de diridenţie.
 IV. Referinţe bibliografice
. Tatiana, Cosovan Olga,
1. Cristei Tamara, Cartaleanu
Ghicov Adrian. Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a X-a, Cartdidact, 2007.
2. Dicţionar enciclopedic ilustrat. Cartier, 1999.
3. Ciobanu M., Negriu D. Dicţionar de motive şi
simboluri. Chişinău, 2005.
4. Opera lui Octavian Goga .
5. C.Schiopu Metodica predarii literaturii romane.
Chisinau, 2009
6. Curriculum pentru clasa a X-XII, 2010.
7. Isac, Ștefania. Implementarea TIC în procesul de
predare – învățare. // Univers Pedagogic, nr. 2,
2010.
8. www.scribd.com