MANAGEMENTUL

ASISTENȚEI
MEDICALE
PRIMARE
 1.Actualitatea
„Asistenţa medicală primară constituie
asistenţa medicală esenţială, care este universal
accesibilă pentru indivizii şi familiile din
comunitate, se acordă prin metode acceptate de
ei, cu participarea lor deplină, la un cost pe
care comunitatea şi ţara poate să şi-l permită”
 Activitatea AMP este strâns legată de asigurarea
acestui serviciu cu personal medical calificat –
medici de familie și asistenți ai medicului de
familie. În esență, accesul la asistență medicală
înseamnă nu altceva decât accesul la personal
medical. Din aceste considerații, completarea
instituțiilor din cadrul AMP cu medici de familie și
cu asistenți medicali ai medicilor de familie este un
imperativ nu numai în Republica Moldova, dar și
la nivel mondial și regional.
* în localitățile rurale cu populație de la 900 până la 1500
locuitori se normează 1 (un) post de medic de familie
* în localitățile rurale cu populație mai puțin de 500
locuitori se normează 1 (un) post de asistent medical al
medicului de familie (însă nu mai puțin de 1 (un) post
pentru fiecare localitate)
* pe perioada anilor 2014-2015, normativul de personal
stabilit pentru asistenți medicali ai medicului de familie
din localități rurale necesită a fi adus la norma de: 2,0
funcții de asistenți medicali ai medicului de familie la 1,0
funcție de medic de familie.
 Necesită de menționat că numărul de posturi/unități,
determinat conform normativelor de personal, este
orientativ, se calculează conform necesităților reale ale
instituției, în dependență de complexitatea și volumul
sarcinilor și se determină în funcție de cheltuielile de
personal, aprobate în bugetul global al fiecărei instituții
medico-sanitare publice. Totodată, normativele de
asigurare cu medici de familie a instituțiilor
medicosanitare publice se efectuează reieșind din
criteriul fixat de 1 medic de familie la 1500 populație,
ceea ce la 10000 populație constituie 6,6 medici de
familie.
Analizând informația prezentată, este vizibil
că numărul total de medici de familie și
asistenți ai medicului de familie, precum și
indicatorul asigurării populației cu personal
medical în AMP, sunt în scădere permanentă.
Pe lângă faptul că există un număr insuficient
de personal medical în AMP la nivel național,
se constată și o distribuire neuniformă a lor,
cu concentrarea medicilor de familie în
municipii și insuficiență în orașe și mediul
rural și viceversa, insuficiență de asistenți ai
medicului de familie în municipiul Chișinău.
Asigurarea cu medici de familie în raioane diferă considerabil
de cea din municipii. Astfel, dacă împărțim Republica
Moldova în patru zone - Nord, Centru, Sud6 și UTA Găgăuzia
– se înregistrează o asigurare mai bună cu medici de familie în
Regiunea Nord – 4,6/10000 populație, urmată de UTA
Găgăuzia – 4,8/10000, Regiunea Centru – 4,0/10000 și
regiunea Sud - 3,5/10000 populație. Transpunând aceste cifre,
se constată că în municipii un medic de familie deservește în
mediu 1600 locuitori, în raioanele de nord un medic de familie
deservește 2173 locuitori, raioanele de centru – 2500 și
raioanele de sud – 2857 locuitori. Prin urmare, surmenajul și
volumul de lucru este considerabil mai mare la medicii de
familie în raioanele de sud și centru.
 Situația critică în asigurarea cu medici de familie se
constată în raioanele Cantemir, Leova, Hâncești,
Căușeni, Rezina, Ungheni, Fălești, Sîngerei, unde se
constată o asigurare de la 2,6 până la 3,5/10000
populație, respectiv. Completarea instituțiilor medico-
sanitare publice cu personal medical într-o astfel de
proporție compromite calitatea serviciilor medicale
acordate, crește surmenajul medicilor de familie
nevoiți să activeze cumulând funcții suplimentare,
sporește gradul de nemulțumire a pacienților și, într-
un final, pune în pericol sănătatea populației.
 2. Scopul

Scopul final al asistenței medicale primare este

realizarea unor servicii de sănătate mai bune
pentru toți. Din acest motiv, Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) a identificat cinci
elemente cheie pentru atingerea acestui obiectiv
1)reducerea excluziunii și a disparităților sociale în
sănătate (reforme de acoperire universală);
2) organizarea serviciilor de sănătate în jurul
nevoilor și așteptărilor oamenilor (reforme de
furnizare a serviciilor);
3) integrarea sănătății în toate sectoarele (reformele
politicii publice);
4) urmărirea modelelor de colaborare a dialogului
politic (reformele de conducere);
5) creșterea participării părților interesate.
 3. Obiectivele
Obiectivele principale constau în:

1.Promovarea politicii de dezvoltare şi reformare a asistenţei medicale

primare prin dezvoltarea şi fortificarea continuă a medicinii de familie
> promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor;
> ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului;
> îmbunătăţirea calităţii şi promptitudinii în acordarea asistenţei de urgenţă;
> îmbunătăţirea îngrijirilor primare de sănătate prin asigurarea cu medici,
ameliorarea nivelului profesional, tehnologic etc.;
> prevenirea şi controlul maladiilor transmisibile;
> realizarea programului de planificare a familiei;
> prevenirea şi combaterea bolilor şi incapacităţilor severe: traumatisme,
accidente, otrăviri, boli pulmonare, cardiovasculare, oncologice, afecţiuni
psihice, boli ale aparatului locomotor
2. Asigurarea organizatorică şi metodică a serviciilor primare
de sănătate.
3. Organizarea şi coordonarea procesului liberei alegeri a
medicului de familie.
4. Promovarea modului sănătos de viaţă pentru prevenirea
maladiilor, complicaţiilor şi fortificarea sănătăţii, diminuarea
acţiunii factorilor de risc.
5. Asigurarea accesului populaţiei la asistenţă medicală primară
de înaltă calitate.
6. Organizarea şi efectuarea măsurilor de profilaxie şi prevenţie
în conformitate cu normele stabilite.
7. Organizarea şi coordonarea procesului curativ-diagnostic,
măsurilor de supraveghere şi reabilitare a pacienţilor.
8. Asigurarea succesiunii în acordarea asistenţei medicale
primare, specializate şi de urgenţă.
9. Conlucrarea cu Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii
şi soluţionarea problemelor referitoare la expertiza incapacităţii
îndelungate de muncă şi a vitalităţii.
10. Conlucrarea cu autorităţile publice locale, persoane juridice
şi fizice în realizarea îngrijirilor de sănătate şi soluţionarea
problemelor medico-sociale.
11. Evaluarea trimestrială şi anuală a volumului şi calităţii
asistenţei medicale primare.
12. Controlul volumului şi calităţii activităţii structurilor
subordonate (Centre de Sănătate), analiza ei şi luarea deciziilor
respective.
 4. Indicatori de măsurare
Indicii de bază ce caracterizează activitatea medicului de familie pot fi:
 
INDICATORI CANTITATIVI:
 
1. Numărul de bolnavi deserviţi la domiciliu (vizite active şi prin chemări).

2. Numărul de vizite efectuate la CMF (primare şi repetate).

3. Numărul de bolnavi trimişi la staţionar de zi, spitalizaţi în mod
programat şi de urgenţă.
4. Numărul de bolnavi aflaţi la evidenţă medicală şi supraveghere, inclusiv
copii, adolescenţi, femei gravide, invalizi şi participanţi la diferite
războaie, conflicte militare etc.
 
 В. INDICATORI CALITATIVI:
1. Natalitatea.
2. Mortalitatea generală, inclusiv în vârstă aptă de muncă, infantilă, perinatală,maternă.
3. Sporul natural al populaţiei.
4. Morbiditatea generală şi complicaţiile ce pot apărea pe parcursul anului la următoarele grupuri de
bolnavi aflaţi sub supraveghere medicală:
- La grupul de bolnavi cu maladii cardiovasculare: infarctul miocardului; accidentele cerebro vasculare.
- La grupul de bolnavi cu maladii gastroenterologice: hemoragiile gastrointestinale; perforaţia
ulcerului stomacal; penetraţia ulcerului stomacal; stenozarea ulcerului stomacal; malignizarea ulcerului
stomacal; cirozele hepatice.
- La grupul de bolnavi cu maladii ale sistemului respirator: astmul bronşic; abcesul pulmonar;
hemoragiile pulmonare; tuberculoza pulmonară; tumorile.
- Cazuri de depistare în grad avansat a: proceselor canceroase; tuberculozei; diabetului zaharat;
glaucomului.
5. In pediatrie: cota copiilor sub 1 an alimentaţi natural; indicele sănătăţii copiilor primului an de viaţă;
ponderea copiilor de vârstă fragedă în grup de risc şi structura ei.
6. In obstetrică-ginecologie: evidenţa gravidelor până la 12 săptămâni de sarcină; ponderea naşterilor
înainte de termen; planificarea familială.
7. Indicii cuprinderii prin metoda imunoprofilaxiei a contingentelor respective de populaţie.
 
 С. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ:
 
1.* Indicatorii de performanţă pentru AMP sunt divizaţi în trei
categorii:
Promovarea sănătăţii cuprinde strategiile bazate pe populaţie şi
axate pe factorii de risc majori ai maladiilor. în principal prin
eforturile de a modifica comportamentul privind sănătatea.

* In subgrupa de indicatori pentru promovarea sănătăţii este

reprezentat indicatorul pentru monitorizarea precoce a gravidelor
(prima vizită în primul trimestru).

* Un aspect al promovării sănătăţii care rămâne neabordat este

consumul excesiv de alcool şi fumatul. Pentru acestea nu au fost
identificaţi indicatori adecvaţi.
 
2. Profilaxia abordează serviciile organizate axate pe populaţie
în domenii precum vaccinarea, screeningul şi asistenţa prenatală.
Subgrupul de indicatori pentru profilaxie este reprezentat prin:
 
- profilaxia anemiei la gravide;
- screeningul pentru anemie al gravidelor;
- monitorizarea dezvoltării intrauterine a fătului;
- profilaxia malformaţiilor congenitale;
- screeningul cancerului de col uterin;
- screeningul cancerului mamar;
- depistarea hipertensiunii arteriale;
- depistarea diabetului zaharat;
- controlul contacţilor în focarul de tuberculoză.
 3. Diagnosticul şi tratamentul include
activităţile de diagnostic şi terapeutice
considerate ca fiind prima linie de asistenţă
medicală. Subgrupul este reprezentat prin:
 
- managementul hipertensiunii arteriale;
- depistarea tuberculozei; - tratamentul
tuberculozei;
- abandonul tratamentului tuberculozei
D. CRITERII DE CALITATE
CENTRATE ASUPRA PACIENTULUI:
1. Numărul de reclamaţii ale pacienţilor.
2. Percepţia accesului.
3. Percepţia continuităţii.
4. Percepţia informării.
5. Percepţia confidenţialităţii şi respectului.
6. Percepţia curăţeniei.
7. Satisfacţia partenerilor.
 5. Probleme existente
Potrivit autorilor conceptului reformei medicinei
primare, actualmente, sistemul se confruntă cu
multiple probleme :
1. eficienţă redusă

2. birocratizare excesivă

3. lista mică de medicamente compensate

4.insuficiența de cadre medicale, mai ales la sate.

 6. Recomandări de soluționare
Pentru a schimba lucrurile, se propune o
nouă abordare care va spori esențial rolul
și prestigiul medicului de familie, ca
persoană cheie la care apelează pacientul
pentru a beneficia de asistență medicală.
Urmare a implementării reformei asistenței
medicale primare va fi asigurată racordarea
graduală a sistemului la modelul european,
bazat pe practica de medicină de familie, va
fi rezolvată problema deficitului de medici
în localitățile rurale prin redistribuirea
uniformă a cadrelor, vor fi eficientizate
cheltuielile în sănătate, vor crește salariile
medicilor și va spori calitatea serviciilor
prestate.
 Un accent aparte va fi pus pe
responsabilitatea și inițiativa medicului
de familie – titular al practicii, care va
putea, în premieră, decide asupra formei
de activitate: prestarea serviciilor în
cadrul practicii individuale ori de grup
sau activitatea în componența instituțiilor
existente. De asemenea, vor fi prevăzute
stimulente financiare și logistice pentru
acoperirea insuficienței de medici la sate.
 7. Concluzii
Menţinerea sănătăţii populaţiei într-o stare bună
este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea
durabilă a oricărei naţiuni. Reformarea şi
consolidarea asistenţei medicale primare reprezintă
un exemplu distinct de realizare a programelor
guvernamentale îndreptate spre reducerea
inegalităţilor şi sporirea accesibilităţii serviciilor
medicale.
1. Asigurarea cu medici de familie și asistenți ai medicilor de
familie a instituțiilor medico-sanitare publice este insuficientă și
neuniformă – situație caracteristică pentru toate sistemele de
sănătate

2. Municipiile, în dependență de normativele stabilite, sunt

asigurate cu medici de familie în volum suficient.

3. Nivelul asigurării cu asistenți ai medicului de familie în

municipiul Chișinău este mult mai jos decît normativul
recomandat.
4. Populația din raioane este slab asigurată cu medici de familie,
iar în unele raioane asigurarea este la nivel critic.
5. Populația din raioane este asigurată cu asistenți ai medicilor de
familie, în majoritatea cazurilor, suficient pentru a îndeplini toate
activitățile.
6. Numărul de medici de familie și asistenți ai medicilor de familie
este în continuă scădere, pe când necesitatea este în continuă creștere.
7. În același timp, numărul suficient de personal medical nu asigură
calitatea necesară a serviciilor și accesul adecvat și echitabil, acestea
necesită de a fi examinate complex.
8. Planificarea admiterii la specializarea Medicină de familie nu este
identică cu admiterea, respectiv, acoperirea necesităților este
compromisă.
9.Sumele alocate pentru stimularea angajării în mediul rural sunt
inadecvate cheltuielilor și nu stimulează angajarea în mediul rural a
medicilor de familie