Sunteți pe pagina 1din 17

Metodele de examinare a

copiilor de diferite vârste în


secţia de pedodonţie.
Particularităţile organismului
în diferite perioade de
dezvoltare a copilului

Student : Cojocaru Ana-Maria

Grupa : S1602
Pedodonție

Începând de la etimologia cuvântului ”pedodonție” , care provine din grecescul


”pes” = copil și ”odontos” = dinte
Pedodonția este specialitatea stomatologică ce se ocupă cu profilaxia și
tratamentul afecțiunilor specifice dentiției temporare, mixte și permanente la
adolescent.
Obiectul de studiu şi obiectivele pedodonţiei.

– Ob. de studiu copilul și dentiția temporară, mixtă și


permanentă precoce
– Obiectivele pedodonției Menținerea integrității dentației
temporare, mixte și permanente tinere prin procedee moderne
diagnostice și terapeutice preventive și curative.
patologia parodontală la copii și adolescenți
patologia mucoasei orale la copii și adolescenți
Normativele sanitare pentru organizarea sălii de pedodonţie.

– asigurarea cu apa potabila;


– racordarea la reteaua de canalizare a localitatii,
– deseurile rezultate în urma activitatilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate si neutralizate
conform prevederilor legale în vigoare;
– asigurarea unui microclimat corespunzator;
– asigurarea iluminarii naturale si artificiale
– asigurarea limitarii zgomotului sub normele admise si sau asigurarea protectiei antifonice eficiente in
interiorul si in afara cabinetelor;
– asigurarea cu materiale pentru efectuarea curateniei;
– asigurarea cu dezinfectante, antiseptice si decontaminante autorizate/inregistrate
– asigurarea de echipament de protectie specific pentru intregul personal, in conformitate cu legislatia
in vigoare;
– asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind precautiile universale.
Utilajul stomatologic de bază

 Unit dentar
 Lampă de fotopolimerizare
 Aparat pentru detartraj cu ultrasunete
 Stetoscop, tensionometru
 Măsuța stomatologică
 Scaun pentru medic
 Materiale și instrumente necesare manipulărilor medicului
Instrumentarul utilizat în practica pedodontică

– Set pentru examinare – Endo-motor, apex-locator


– Freze – Spirtieră
– Clești, elevatoare pentru extracții – Linguri amprentare
dentare – Clește crampon
– Bisturiu – Bol și spatulă pentru malaxare
– Ace, seringi pentru anestezie – Electroodontometru
– Foarfece, portace, pense chirurgicale
– Setul pentru digă
– Separatoare, matrici, portmatrice
– Ace endodontice
Fişele de evidenţă a pacienţilor, registrul

– Lista de evidenţă zilnică a lucrului medicului stomatolog


– Fișa medicală a pacientului
– Acordul informat al pacientului
– Fișa parodontală
– Zilnic de evidenţă a lucrului medicului stomatolog pentru acordarea asistenţei
medicale persoanelor asigurate
– Registru de evidenţă a intervenţiilor de ambulator
Perioadele de vârstă la copii

– Sugar (1 - 15 luni)
– Copil mic (15 luni – 2 ani)
– Preșcolar (2 – 6 ani)
– Copil de vârstă mijlocie (6 – 12 ani)
– Pubertatea (12 – 14 ani)
– Adolescent (14/15 – 18/20 ani)
Etape de dezvoltare în perioada
antenatală
– Organogeneza : a. Stadiul de ou (0 – 2 săpt.)
b. Perioada embrionară (2 – 8 săpt.)
– Morfogeneza : a. Perioada fetală (săpt. a 9-a – naștere)
Perioadele critice în decursul dezvoltării
intrauterine

– Perioada gametogenezei
– Perioada formării zigotului
– Perioada genezei şi dispariţiei structurilor provizorii, formarea discului germinal
trilaminar
– Perioada genezei structurilor precursoare ale sistemelor de organe şi iniţierii
organogenezei
– Perioada constituirii funcţiilor specifice ale organelor şi începutul interacţiunii lor
– Perioada aptitudinii fătului la reacţia inflamatorie şi debutul funcţionării parţiale a
sistemului imun
– Perioada sporirii intense a masei generale a fătului şi retenţiei masei organelor vitale
– Perioada stresului fetal şi expulzării fătului din uter
Particularităţile de dezvoltare a organismului
copilului în perioada neonatală

Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale, determinate de trecerea de la viața


intrauterină la cea extrauterină, care solicită adaptarea funcțiilor organelor și sistemelor la noile condiții.
Greutatea la naștere este cuprinsă între 2.500-4.500 g, cu o medie de 3.000 g. Lungimea corporală este
între 48-55 cm, cu o medie de 50 cm, iar circumferința craniană măsoară între 34,5-35 cm.
Capul este mare și reprezintă 1/4 din talie. Fața este mică și se poate observa cum sprâncenele o împart în
două părți egale. Gâtul este scurt.
Nasul este scurt, concav, iar nările sunt îndreptate înainte;
Pavilioanele urechilor sunt normal situate și conformate;
Toracele este aproape cilindric, prezintă coastele orizontale, formând un unghi de 80° cu coloana
vertebrală.
Abdomenul este mare - depășește rebordul costal - iar peretele abdominal are tonus muscular scăzut;
Ombilicul se află sub linia care împarte corpul în două jumătăți egale;
Membrele inferioare sunt scurte, egale cu membrele superioare.
Pielea nou-născutului este incomplet dezvoltată anatomic și funcțional la naștere - stratul
cornos este subțire, cu slabă legătură între celule, ceea ce determină o permeabilitate
cutanată mare. Dermul are o structură conjunctivală elastică, slab dezvoltată, papilele
dermice sunt mici, iar capilarele scurte și largi.
Glandele sudoripare sunt puțin dezvoltate; secreția sudorală începe după luna a 2-a de
viață, iar pH-ul pielii este neutru.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naștere, mai ales pe aripile nasului și bărbie,
unde se observă niște puncte de culoare alb-gălbuie, numite „miliaria sebacee” sau
„milium facial”.
Osificarea scheletului este proporțională cu durata gestației și greutatea de la naștere.
Osificarea cutiei craniene se face prin puncte de calcifiere, care apar în matricea
membranoasă. La naștere, cutia craniană este parțial osificată, cu fontanele.
Coloana vertebrală este aproape rectilinie la naștere.
La naștere, sunt osificate diafizele și sunt prezenți câțiva nuclei epifizari.
Nou-născutul prezintă o hipertonie musculară cu predominența flexiei - hipertonia
fiziologică a nou-născutului. Musculatura cefei rămâne hipotonă și nu asigură susținerea
capului.
Respirația este de tip abdominal, cu o frecvență de 60 respirații/minut.
Cavitatea bucala are buzele si musculatura adaptate pentru supt.
Începe proliferarea mugurilor dinților succesori, care continuă cca pînă la 8 luni.
Particularităţile de dezvoltare a organismului
copilului în perioada de sugar

– 1-3 luni : - în poziție ventrală ridică capul, se sprijină pe antebrațe


- fixează obiectele, urmărește cu ochii, întoarce capul după obiectele apropiate
- zîmbește
– 3-5 luni : - ține capul, se întoarce din poziție dorsală în ventrală și invers
- primele percepții, caută sursa sunetului
- imită mimica și mișcările capului maturilor
- rîde cu toată fața și îndinte brațele, reacționează cînd e chemat după prenume
– 6-9 luni : - are loc erupția primilor dinți ( incisivii centrali )
- merge tîrîș, șade de sinestătător, stă în picioare sprijinit
- pipăie obiectele și le bagă în gură, le aruncă, le împinge
- imită mișcările mîinii maturului, bate în masă, diferențiază chipurile celor apropiați
- imită sunete, lalalizează
– 9-15 luni : - erupția incisivilor laterali, molarilor primi
Particularităţile de dezvoltare a copilului în
perioada ante-preşcolară

– Este caracteristică ambivalența


– Dezvoltarea rapidă a abilităților cognitive și verbale
– Îmbunătățirea cunoștințelor
– Erupția caninilor și a molarilor secunzi prin care se finisează erupția dinților
temporari
Bibliografie

 ”Practica pedodontică” - Elisabeta Bratu, Florica Glăvan, Timișoara, 2005


 ”Perioadele vulnerabile în dezvoltarea intrauterină a embrionului și fătului și factorii ce pot
provoca malformații congenitale ” - T. Furdui, M. Ştemberg, G. Vudu, V. Ciochină, N. Eşanu,
V. Furdui, N. Corolicova, D. Coşcodan
Mulțumesc pentru atenție!