TRAUMATISMELE

DEFINITIE
Ansamblul tulburarilor de ordin local si general
determinate de actiunea unei forte externe
(agentul traumatic) asupra organismului.

Exista un triunghi epidemiologic format de

agentul traumatic, mediul inconjurator in
momentul traumei si victima.
 SCORURI DE SEVERITATE LEZIONALA

Criterii :
• Fiziologice : evalueaza alterarile unor parametri
fiziologici induse de leziune, reflectate prin
modificari ale TA, AV, RR si constientei.
• Anatomice : folosesc exclusiv parametri
anatomici – localizare si gradul de severitate a
leziunilor.
• Mixte, anatomice si fiziologice
 Scoruri fiziologice
1. Index de trauma
2. Index de triaj
3. Scala Glasgow (GCS)
4. Scorul traumatic (TS)
5. Scorul traumatic revizuit (RTS)
6. Scorul de soc
7. Scala CRAMS
8. Scala APACHE II
 1.Index de trauma
• Evalueaza semnele vitale
• Se reda printr-un numar ce reprezinta bilantul
regiunilor lezate, tipurilor de leziuni si starii
aparatului cardiovascular, respirator si SNC.
• Nu apreciaza suficient de fidel mortalitatea si
morbiditatea
 2.Index de triaj
• Combinatii intre 60 de constante biochimice si
fiziologice
• Incadreaza corect pacientii in grupele de risc
 Scala Glasgow

• Apreciaza gradul de coma al pacientilor cu

traumatisme cranio-cerebrale
• Folosit la triaj si urmarirea progreselor in timpul
spitalizarii
• Se bazeaza pe 3 raspunsuri comportamentale
(deschiderea ochilor, raspuns motor si verbal)
• Cu cit scorul e mai mare, gravitatea traumei e mai
mica
• E usor de folosit, dar are valoare predictiva mica
 Glasgow coma scale
Deschide ochii Spontan 4
La stimul verbal 3
La stimul dureros 2
Nu ii deschide 1
Raspuns verbal Orientat temporo-spatial 5
Confuz 4
Cuvinte nepotrivite 3
Sunete neinteligibile 2
Nu raspunde 1
Raspuns motor Asculta comanda 6
Localizeaza durerea 5
Retragere la stimul dureros 4
Flexie anormala la durere 3
Extensie anormala la 2
durere
Nu raspunde 1
 4.Scorul traumatic
• Include GCS, evalueaza statusul cardiovascular si respirator
• Predictabilitate buna pt mortalitate imediata, durata
spitalizarii, nr zile in STI, nr zile cu ventilatie mecanica,
costul ingrijirilor, invaliditatea posttraumatica
• Folosit pt traijul si ingrijirea pacientilor, pt compararea
rezultatelor intre spitale.
• Dezavantaje : nu tine seama de factorii preexistenti,
subestimeaza severitatea leziunilor craniene, aprecierea
reumplerii capilare si expansiunii toracice –sursa de
posibila eroare
Trauma Score (TS)
 5. Scorul traumatic revizuit
• Imbunatateste TS
• GCS are o pondere mai mare – o estimare mai buna a
gravitatii leziunilor
• Formula de calcul :
RTS=0,9368xGCScv+0,7326xTAs cv+0,2908xRRcv
(cv=valoarea codificata atribuita unor anumite valori ale
GCS, Tas si RR)
• Are valoare predictiva mai mare decit TS
• Probabilitatea de supravietuire e cu atit mai mare cu cit
RTS e mai mare
Revised trauma score (RTS)
 6.Scorul de soc
• Evalueaza gradul leziunii pe baza TA, Hc si ph
arterial
• Folosit pt predictia urmarilor traumei, nu
poate oferi un ansamblu asupra gravitatii
 7.Scala CRAMS
• Circulatie, Respiratie, raspuns(Answer) Motor,
vorbire (Speech)
• Pt triajul pacientilor
• Introduce parametri de evaluare a leziunilor
toraco-abdominale
• Folosita de paramedici
• Un scor mai mic sau egal cu 8 – trauma majora
CRAMS
 8.Scala APACHE II
• Acute Physiology And Chronic Health
Evaluation II
• Combina 12 parametri fiziologici cu informatii
despre antecedente (virsta, disfunctiile severe
de organe sau sistem)
 SCORURI ANATOMICE
1. Scala lezionala abreviata (AIS)
2. Scorul de severitate lezional (ISS)
3. Noul scor de severitate lezional (NISS)
4. Clasificare internationala a bolior (ICD)
5. Scorul de probabilitate a decesului (PODS)
6. Profilul anatomic (AP)
7. Categorii de ingrijire a pacientului (PMC)
8. Scorul de interventii terapeutice (TISS)
 1.Scala lezionala abreviata
• Lista de 100 leziuni, grupate in functie de 7 regiuni anatomice :
cap/git, fata, coloana vertebrala, torace, abdomen, extremitati,
parti moi
• Codificare in functie de severitate
1) Leziune minora
2) Leziune moderata
3) Leziune severa, neamenintatoare de viata
4) Leziune severa, amenintatoare de viata
5) Status critic, supravietuire nesigura
6) Leziune aproape fatala
• Revizuita in 1985 si 1990, cu descrierea leziunilor vasculare
cerebrale si craniene si aprecierea cantitativa a leziunilor
 2.Scorul de severitate lezionala (ISS)

• Se calculeaza insumind patratele a 3 dintre

cele mai ridicate valori AIS din 3 regiuni
diferite
• Are valoarea predictiva scazuta pt mortalitate
3.Noul scor de severitate lezionala (NISS)
• Se calculeaza insumind patratele a 3 dintre
cele mai ridicate valori AIS indiferent de
regiunea anatomica
4.Clasificarea internationala a bolilor (ICD-10)

• Folosita in SUA, fiecare boala are un anumit

cod ce permite identificare ei precisa
5. Scorul de probabilitate a decesului
(PODS)
• Se bazeaza pe 2 dintre cele mai mari valori AIS
• Are valoare predictiva mai mare ca ISS
 6.Profilul anatomic (AP)
• Utilizeaza 4 valori (A,B,C si D) pt precizarea calitatii
leziunilor si o comparare mai eficienta a pacientilor cu
leziuni similare
• A,B si C – toate leziunile grave AIS>2
craniene/cerebrale si medulare (A), toracice si cervicale
anterioare (B) si restul leziunilor serioase (C)
• D – leziunile mai putin grave din orice regiune
• Utilizeaza formule de calcul ce include componente
(reprezinta radacina patrata a sumelor patratelor
scorurilor AIS pt toate leziunile asociate)
7.Categorii de ingrijire a pacientului (PMC)

• Apreciaza rambursarea pt asigurarile sociale in

caz de trauma
• Include 852 categorii manageriale, 126 de
categorii pt traume
• Ia in considerare bolile preexistente
• Calculeaza corect costurile si durata spitalizarii
 8.Scorul de interventii terapeutice (TISS)
• Cuantifica severitatea leziunilor si nivelul de ingirjiri necesare
• Clasificare interventii in STI
- 4pct : ventilatie mecanica, cateterizare a.pulmonara, dializa, resuscitare
cardio-respiratorie, balon de contra-pulsatie aortica
- 3pct : hiperalimentatie, pleurostomie, admin. Frecventa de produse de
singe, administrare de droguri vasoactive
- 2pct : linie venoasa centrala, mai mult de 2 linii periferice, traheostomie
- 1pct : monitorizare ECG, o linie venoasa periferica, medicatie
intravenoasa intermitenta, sonda urinara, oxigenoterapie
4 clase de pacienti :
I. Ingrijire de rutina
II. Pacienti internati in STI pt supraveghere
III. Pacienti ce necesita terapie intensiva substantiala
IV. Pacienti ce necesita terapie intensiva multidisciplinara energica
 SCORURI MIXTE
1. Metodologia TRISS : combina ISS cu TS sau RTS si virsta; pt
estimarea probabilitatii de supravietuire
2. ASCOT (A New Severity Characterization Of Trauma): combina
GCS,Tas si RR din RTS cu virsta si antecedentele personale;
rezultate predictive bune pt leziunile penetrante
3. Scorul ICISS : bazat pe ICD-9
4. Index de severitate a leziunii : masoara 8 parametri (AV, Tas, RR,
culoare tegumente, niv. Constienta, localizarea si tipul leziunilor)
si are 4 categorii – pacient ce poate parasi deartamentul de
urgente, pacient ce necesita internare pe sectie, pacient ce
necesita internare in STI sau USC sau transport in sala de
operatii, pacient ce decedeaza in camera de garda.
5. Scorul traumatic pediatric (PTS) : se bazeaza pe 6 variabile
fiziologice si anatomice
 Evaluarea paraclinica a bolnavului
traumatizat
• Analize de laborator :Grupul sanguin si compatibilitatea
sanguina,Gazele sanguine, HLG, testele de biochimie, alcoolemia,
sumar urina si teste toxicologice urinare, probele de coagulare
• Monitorizare : neinvaziva (ecg, pulsoximetrie, capnografie,
diureza, temperatura) si invaziva (cateter venos central, cateter
arterial, cateter Swan-Ganz).
• Radiografii : toracice, abdominale, craniana si de coloana
cervicala, bazin
• Echografia : in urgenta (FAST) 4 ferestre – pericardiaca,
perihepatica, perisplenica si pelvina.
• Tomografia computerizata : investigatia definitiva, dar necesita
pacient stabil
• Angiografia : procedeu diagnostic si terapuetic
• Punctia abdominala si lavajul abdominal :
Indicatii – in contuzii abdominale la pacienti cu
1)hipotensiune inexplicalbila, 2) cu durere sau
aparare musculara, 3) fracturi costale in zona
rebordului, 4)anumite fracturi de bazin, 5)fracturi
sau contuzii de coloana toracica sau lombara,
6)paraplegie sau tetraplegie, 7)politraumatism cu
constienta alterata sau in plagi penetrante la
pacienti stabili hemodinamic cu plaga injunghiata
abdominala fara semne peritoneale, plaga
injunghiata sau impuscata toracica sub nivel
mamelonar, plaga injunghiata la niv.flancurilor sau
dorsal.
Tehnici : deschis (subombilical), semideschis si inchis
Criterii de pozitivitate :
-20ml singe aspiratie libera
-hematii > 100000/mm³
-leucocite > 500/mm³
-fecale, fibre alimentare sau bila
-prezenta lichidului de lavaj intraabdominal pe
drenul toracic, sonda nazogastrica su vezicala
-amilaze > 175u/100ml
-incapacitatea de recuperare a lichidului
Lavaj intermediar :
-fluid aspirat liber roz
-hematii : 50000-100000/mm³
-leucocite : 100-500/mm³
-amilaze : 70-75U/100ml
Lavaj negativ :
-aspirat liber clar
-hematii < 50000/mm³
-leucocite < 100/mm³
-amilaze < 75u/100ml
Sensibilitate mare si specificitate mica, acuratete de 97%
• Punctia toracica : rol diagnostic si terapeutic
• Fereastra pericardica : pt diagnoticul tamponadei cardiace
• Urografia, Uretrocistografia retrograda : cind se banuieste o
leziune a arborelui urinar
• Scintigrafia
• Laparocopia diagnostica : indicatii
-semne abdominale incerte
-coma
-necesar alte proceduri chirurgicale (ortopedice etc)
-fracturi severe de bazin
-episod izolat de hipotensiune
-plaga penetranta toracoabdominala cu constante stabile
-pacienti ce nu mai pot fi urmariti
• Indicatii pt laparotomie :
-hipotensiune
-peritonita
-hipotensiune in ciuda reechilibrarii
-pneumoperitoneu
-leziuni de diafragm
-ruptura intraperitoneala de vezica urinara
-diagnostic CT sau echografic de leziuni majore
de pancreas, splina, ficat, rinichi sau tract
gastrointestinal.
 POLITRAUMATISMELE
Definitii
1. Sindrom rezultat din actiunea unei multitudini de agenti
vulneranti asupra mai multor zone anatomice, cu afectarea
mai multor regiuni anatomice sau sisteme de organe, in
care cel putin o leziune sau combinatia mai multor leziuni
este amenintatoare de viata, severitatea lezionala fiind ≥16
pe ISS si care asociaza raspuns inflamator sistemic pt o
perioada de minimum 24ore si disfunctii sau insuficiente
organice, chiar in lipsa afectarii directe a acestora
2. Traumatism cu afectarea a minimum 2 regiuni anatomice
dintre care cel putin o leziune e amenintatoare cu viata.
 Etiologie
1) Accidente de trafic (rutier, feroviar, aerian, maritim)
2) Accidente de munca (industrie, agricultura, constructii,
comert etc)
3) Auto si heteroagresiuni
4) Precipitari (accidentale sau ca urmare a unor agresiuni)
5) Accidente casnice (caderi, loviri cu un corp dur etc)
6) Accidente recreationale sau de sport
7) Traume de razboi
8) Catastrofe naturale (cutremur, inundatii, eruptii
vulcanice, avalanse, alunecari de teren etc)
 Patogenie
• Agenti fizici : actioneaza prin impact direct
(compresie, strivire, taiere), prin unde de soc
(accidente rutiere, explozii etc) sau prin
mecanism de acceleratie/deceleratie.
• Barotraume
• Electricitate
• Leziuni termice
Actioneaza solitari sau impreuna si determina
contuzii si plagi.
 CONTUZII
• Definitie = totalitatea modificarilor functionale si structurale
produse in tesuturi de catre un agent vulnerant fara
compromiterea integritatii tegumentului sau mucoasei
• Mecanisme de producere
I. Compresie sau strivire
II. Miscare diferentiata cauzata de decelerare
III. Determina ruperea tesuturilor (intindere, forfecare cind se
depaseste limita elastica), compresie si dificultati in aportul
sanguin
• Caracteristice accidentelor de circulatie (ciocnire, deceleratie,
acceleratie), dar si in agresiuni cu corpuri contondente, precipitari
 PLAGILE
• Definitie = lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor adiacente produsa
prin agenti traumatici mecanici, termici, chimici
• Clasificari
a) In fct de natura agentului : mecanic (taiere, intepare, muscatura, impuscare, contuze),
termic (arsuri, degeraturi), chimic (arsuri), electric (electrocutarea, trasnetul)
b) In fct de regiunea anatomica : scalp, fata, membre, abdomen etc
c) In fct de profunzime si complexitate : nepenetrante – nu patrund in cavitati seroase
(oarbe, in seton-deasupra fasciei superficiale, transfixiante simple sau complexe) si
penetrante cu sau fara leziuni viscerale
d) In fct de timpul scurs de la trauma : recente pina in 6 ore (fara semne de infectie) si vechi
e) In fct de circumstantele producerii accidentului : circulatie, in timpul muncii, domestice
f) In fct de atitudinea terapeutica : de foarte mare urgenta-pun viata imediat in pericol
(fractura laringiana cu obturarea completa), urgente-interventie in citeva minute
(pneumotoraxul sufocant), critice-interventie in prima ora dupa accident(hemoperitoneu),
ascunse-nu sint imediat vizibile (plagi de uretra)
g) In fct de gradul contaminarii si prognoza ratei de infectie : curate (inciziile chirurgicale pe
tegumente dezinfectate) cu rata de infectie sub 2%, cu contaminare minima din tractul
digestiv, respirator, genitourinar, cu rata de infectie sub 3%, contaminate, toate plagile
traumatice, cu rata de infectie sub 5% si infectate, ce presupun o infectie preexistenta, cu
rata de infectie peste 50%
 Topografie politraumatisme
• In functie de regiunile anatomice afectate
• Pot fi bi-, tri- , cvadriregionale etc
• Prezenta leziunilor in mai multe regiuni
anatomice amplifica gravitatea fiecareia in
parte si inrautateste prognosticul
 Evaluarea si ingrijirea
• Principii
1. Evaluare functionala si tratarea imediata a
insuficientelor vitale
2. Diagnostic anatomo-clinic complet al
leziunilor traumatice si a statusului biologic
3. Ierarhizare a tratamentului leziunilor
• Faza : prespitaliceasca si spitaliceasca
 Faza prespitaliceasca
• Protocol terapeutic = ATLS (Advanced Trauma Life Support)
• Etape :
A. Ingrijirea primara – principiul ABCDE (Airway, Breathing, Circulation, Disability,
Exposure); dureaza 2-5minute; 4 pasi :
1) Prevenirea aparitiei de noi victime
2) Identificarea altor victime
3) Evaluarea cailor aeriene, nivelului constientei si controlul coloanei cervicale – incepe
inainte de descarcerare +manevre terapeutice pt caile aeriene (impingerea unghiurilor
mandibulei, permeabilizarea caii aeriene, ventilatia pe masca, intubatia oro/nazo-
traheala, hiperventilatie si oxigen pt nivel scazut de constienta,
cricotiroido/traheostomie de urgenta)
4) Evaluarea respiratiei si circulatiei : a) tahi/bradipnee, volum de aer adecvat, anomalii; b)
puls carotida si radiala, culoare tegumente si reumplerea capilara; c) traheea pe linia
mediana, venele gitului plate sau destinse, modificari de culoare a tegumentului su
edem al gitului (aplicare guler); d) examinare torace-dificultati de respiratie, respiratie
paradoxala, plagi cu traumatopnee, instabilitate, durere, crepitatii, prezenta murmurului
vezicular (primul ajutor : pansament ocluziv, stabilizare volet costal sau obiect penetrant,
oxigen, punctie pt pneumotorax); e)oprirea singerarii active, acoperirea unei plagi
abdominale; f) montarea liniilor venoase pt reechilibrare volemica.
Daca pacientul nu respira se fac 2 respiratii gura-la-gura, se verifica pulsul la carotide si daca
e absent se incepe resuscitarea cardiorespiratorie.
B. Ingrijirea secundara (in ambulanta pt pacientii critici)
1. Verificarea semnelor vitale
2. Istoricul accidentului, antecedentele pacientului
3. Examen fizic complet : a)Cap –contuzii, plagi, echimoze,
oto/rinoragie, permeabilitatea caii aeriene; b)Git – plagi, contuzii,
durere, staza venoasa, trahee deviata, puls; c)Torace -reverificare
;d) Abdomen – contuzii, plagi, durere; e) Bazin si extremitati –
pulsuri distal de fractura, preventia infectiei, necrozei sau lezarii
nervilor in caz de fracturi
4. Examen neurologic scurt : status al constientei (constient, raspuns
la stimuli verbali, durerosi, fara raspuns), status motor, status
senzitiv, examenul pupilelor
5. Bandajarea si imobilizarea fracturilor
6. Monitorizarea, reevaluarea si reechilibrarea fluidica
7. Gesturi terapeutice exceptionale (denudari, linie endosteala,
clampare vase)
 Faza spitaliceasca
• Intr-un centru de trauma : departament si echipe
multidisciplinara de desocare, laborator, banca de singe,
tomografie computerizata, neurochirurgie de urgenta, +/-
RMN 24h/zi
• Urmreste un algoritm pt prioritatile in ingrijire si resuscitare
• Supraevaluarea leziunii pt a nu rata o leziune
• Tratamentul este prirotar diagnosticului paraclinic
• Examinare sistematica dupa stabilizarea pacientului si
reexaminare frecventa
• Investigatii paraclinice si monitorizarea pacientului in cadrul
unor protocoale presatbilite
 1.Ingrijirea primara
a) Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene
concomitent cu controlul coloanei cervicale
b) Respiratie si ventilatie
c) Circulatie
d) Status neurologic
Aceleasi principii ca si cea prespitaliceasca
(evaluare rapida 2-5minute) , dar cu
posibilitati tehnice crescute
 a)Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene si controlul coloanei
cervicale

• Elemente clinice de urmarit : anxietate, stridor, inabilitatea

de fonatie, setea de aer, deviatia traheei, miscare
toracelui, sunetele respiratorii, folosirea muschilor
accesori pt respiratie, retracti ale sternului si claviculare,
cianoza
• Actiuni terapeutice : ridicarea barbiei la pacientii
inconstienti, extragerea corpilor straini (dinti, fragmente
osoase etc), aspiratie (singe, secretii, varsatura),
cricotiroido/traheostomie in traume cervicale (dificil de
evaluat), IOT/INT
• Radiografie de coloana cervicala lateral pt toate cele 7
vertebre, imobilizare si consulturi de neurochirurgie si
ortopedie
 Indicatii pt intubatie orotraheala
• Absolute
1. Obstructia acuta
2. Apnee (leziune cracniana, hipoperfuzie cerebrala, leziunea coloanei cervicale
deasupra C4, leziune toracica)
3. Hipoxie
4. Plagi penetrante ale gitului cu hematoame compresive
• Ferme
1. Trauma cranio-cerebrala cu GCS˂11
2. Soc
3. Insuficienta respiratorie de cauza toracica (volet mare, plaga penetranta importanta,
ruptura de diafragm)
4. Hemoragia retroperitoneala masiva
5. Pacienti agitati (drigati, beti, psihopati cu leziuni amenintatoare de viata)
• Relative
1. Traumatisme maxilofaciale
2. Contuzie pulmonara
3. Altele (contuzie miocardica cu IVS, mentinerea functiilor viscerale la pacientii
candidati pt donare de organe)
 b)Respiratie si Ventilatie
• Evaluare prin : expunerea toracelui, frecventa si
profunzimea respiratiilor, inspectarea si
palparea toracelui (plagi, abraziuni, contuzii,
volete, distensie jugulare, devierea traheei,
fracturi costale, emfizem subcutanat),
auscultatie (revarsat pleural cu MV diminuat)
• Tratare : oxigenoterapie, IOT cu ventilatie
mecanica, rezolvare pneumotorax sau
hemotorax, sigilarea unui pneumotorax deschis
 c)Circulatie
• Evaluarea : controlul hemoragiilor externe, eficienta pompei
cardiace, statusul volemic
• Aprecierea instabilitatii hemodinamice (TA˂100mmHg, PVC ˂10cm
apa, tahicardie ˃120/min) dupa perfuzarea a 1000-1500 solutie
cristaloida
• Cauze de hipotensiune-soc
1. Hivolemia – singerare toracica, peritoneala, fracturi,
retroperitoneu, externa
2. Ischemia miocardia acuta – embolie gazoasa coronariana (palgi
torarice penetrante si ventilati IOT cu presiune pozitiva)
3. Hipotermia
4. Cvadriplegia, leziuni cerebrale terminale
• Tratamentul hipovolemiei : 2 linii intravenoase, recoltare singe pt
analize si grup sanguin, perfuzii, transfuzii, monitorizare ECG,
controlul singerarii (presiune directa si transport catre sala de
operatii)
 d)Status neurologic
• Diagnosticare unei leziuni focale ce necesita
interventie chirurgicala imediata : marimea si
reactivitatea pupilelor (leziune pe nervul III
sau leziune pontina), inegalitate pupilara sau
midriaza (pres.intracraniana crescuta cu
deplasare tentoriala), “raspunsul
Cushing”(bradicardie, hipertensiune,
bradipnee, convulsii, neliniste si hipertermie)
 2.Ingrijire secundara
• Evaluarea pacientul;ui “din cap pina-n picioare”timp de 5-10minute , cu
radiografii necesare
-Leziuni craniocerebrale (hematom periorbitar bilateral, hemoragia
subhialoida, otoree, hemotimpanul etc)
-Coloana cervicala
-Intreaga coloana vertebrala si a nervilor periferici (abilitate de miscare,
tonus sfincter anal, ROT)
-Leziuni maxilofaciale
-Torace, clinic si radiologic, esofagoscopic, bronhoscopic, tomografic etc
-Abdomen, clinic si paraclinic
-Leziuni rectale, tuseu rectal
-Perineul si vaginul, in special in fracturile de bazin
-Inserare sonda urinara daca nu exista singe la niv meatului
-Fracturi, clinic (inspectie, palpare, crepitatii, mobilitate anormala) si
radiologic, pulsul si functiile neurologice.
-Leziuni de parti moi
• La final se cer consulturile de specialitate
 3.Ingrijire tertiara
• Reevaluare urmata de stabilirea prioritatilor
de tratament
• Se tine cont de : prezenta de elemente imediat
amenintatoare de viata, pierderea unui
membru, starea fiziologica a pacientului,
resursele spitalului, posibilitatea de transfer
 Tratament eficient
• Resuscitare eficienta si repida, suport ventilator
• Maximizarea transportului de oxigen
• Reechilibrare
• Rezolvarea chirurgicala completa, inclusiv a fracturilor, in primele
24h
• Tratarea corecta a plagilor in primele 24h
• Antibioterapie profilactica
• Mobilizarea pacientului cit mai precoce
• Nutritie enterala, pt a preveni translocatia endotoxinica si
bacteriana
• Alimentatie imunomodulatoare (glutamina, arginina, ornitina si
acizi grasi polinesaturati)
• Detoxifiere singe de imunomodulatori ai inflamatiei rpin
hemofiltrare
 Strategia controlului lezional (Damage
control)
1. Interventie chirurgicala de scurta durata
(oprirea hemoragiilor, evacuarea
contaminarii peritoneale cu impachetari ale
suprafetelor denudate, tehnici de fixare
provizorie in fracturi)
2. Continuarea resuscitarii in STI
3. Reinterventie chirurgicala pt definitivarea
tratamentului leziunilor