PEDAGOGIE I

CONCEPTUL DE CURRICULUM
 CONCEPTUL DE CURRICULUM (1)

ACCEPTIUNI:
 restrânsă, tradiţionalistă: curriculum = conţinuturi ale
învăţământului/documente şcolare oficiale care planificau
conţinuturile instruirii
 largă, modernă: curriculum = proiect pedagogic care configurează
un traseu de învăţare şi care articulează interdependenţele multiple
dintre următoarele componente: finalităţi, conţinuturi, strategii de
instruire, strategii de evaluare, reglare.
 în literatura românească, termenul se foloseşte din anii `80 cu
precauţie şi cu sensul său restrâns; cu semnificaţie largă, se
utilizează după anii `90, respectiv `97.
 CONCEPTUL DE CURRICULUM (2)
DEFINITII POSIBILE:
Concept, teorie, mod de abordare, proiectare, organizare, realizare a
unui profil de învăţare / formare;
Activitatea de învăţare planificată şi îndrumată de şcoală, indiferent
dacă se realizează în şcoală sau în afara ei, individual sau în grup;
Proiect educaţional prin care se ating finalităţile în şcoală / în afara ei;
Totalitatea activităţilor, proceselor, experienţelor pentru realizarea
obiectivelor în şcoală;
Totalitatea experienţelor de învăţare ale unui elev, sub auspiciile şcolii;
Ansamblul metodologiilor, strategiilor de concepere a proceselor
educaţionale în şcoală;
 CONCEPTUL DE CURRICULUM (3)

DEFINITII POSIBILE:
Orice activitate educaţională elaborată pentru atingerea unui scop
sau obiectiv;
Un curs, un modul specific unui domeniu, stagiu de calificare,
conform unui profil de formare;
Tot ceea ce se învaţă, prin programe stabilite, formale şi neformale:
informaţii, situaţii, modele, norme, experienţe
 CONCEPTUL DE CURRICULUM (4)

DEFINITII POSIBILE:
Noţiunea de curriculum desemnează un proiect, o viziune (la nivel de
politică educaţională naţională, regională, locală, instituţională) ce
prefigurează un traseu educativ, în baza unei oferte educaţionale,
traseu care se fundamentează pe un evantai larg de experienţe de
învăţare directe şi indirecte trăite de educaţi, în vederea atingerii
idealului educaţional (a unui profil de formare), în contexte formale,
neformale şi informale.
 REFORMA CURRICULARA IN ROMANIA

Reformele de învăţământ din lumea întreagă au în vedere şi

necesitatea reformulării finalităţilor, reorganizării conţinuturilor,
strategiilor instructive şi de evaluare.
În principal, reformele curriculare vizează respectarea unor principii:
 Accentuarea învăţării active şi interactive;
 Informatizarea învăţământului;
 Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare (programe de
televiziune, radio, Internet);
 Promovarea interculturalismului;
 Promovarea principiilor educaţiei permanente etc.
 Curriculum national (1)

 Curriculum - nucleu sau trunchiul comun (65-70%) –

reprezintă numărul minim de ore obligatorii pentru fiecare
disciplină de invăţământ – (circumscrie ansambluri de cunoştinţe
fundamentale, capacităţi, competenţe, modele atitudinale şi
comportamentale);
 Curriculum la decizia şcolii (30-35%) – acoperă diferenţa de ore
până la numărul maxim pe disciplină şi pe an de studiu, prevăzute
în Planul de învăţământ şi cunoaşte următoarele variante:
 Curriculum nucleu aprofundat
 Curriculum nucleu extins
 Curriculum elaborat în şcoală
 Curriculum national (2)

 Curriculum nucleu aprofundat – presupune parcurgerea

curriculumului - nucleu până la numărul maxim de ore prevăzut în
Planul de invăţământ, în vederea aprofundării obiectivelor şi
conţinuturilor;
 Curriculum nucleu extins – presupune parcurgerea numărului
maxim de ore din Planul de învăţământ, punând accent pe noi
obiective şi pe noi conţinuturi;
 Curriculum elaborat în şcoală – se referă la diverse tipuri de
opţionale propuse ca oferte educative elevilor, în raport cu
opţiunile acestora, aptitudinile lor (de aprofundare, de extindere,
preluat din trunchiul comun al altor discipline, ca disciplină nouă,
integrat).
 Curriculum national
– concepte cheie (1) –

I. Arii curriculare – reprezintă domenii care oferă o viziune multi-

şi interdisciplinară asupra obiectelor de studiu:
1. Limbă şi comunicare
2. Matematică şi ştiinţele naturii
3. Om şi societate
4. Arte
5. Tehnologii
6. Educaţie fizică şi sport
7.Consiliere şi orientare
 Curriculum national
– concepte cheie – (2)

II. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii, care

au în comun obiective specifice şi grupează mai mulţi ani de studiu,
aparţinând uneori de niveluri şcolare diferite:
 ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare-clasa II);
 ciclul de dezvoltare (clasele II-VI);
 ciclul de observare, orientare şi consiliere (clasele VI-IX);
 ciclul de aprofundare (clasele X-XI);
 ciclul de specializare (clasele XII-XIII).

Aceste periodizări ale şcolarităţii se suprapun peste structura formală

a sistemului de învăţământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major
al fiecărei etape şcolare şi de a regla procesul de învăţământ prin
intervenţii de natură curriculară.
 Curriculum national
– concepte cheie – (3)

II. Ciclurile curriculare - obiective majore:

ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare-clasa II) -
acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială;
ciclul de dezvoltare (clasele III-VI) - formarea şi modelarea
capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor;
ciclul de observare, orientare şi consiliere (clasele VII-IX) - orientarea
în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare
ciclul de aprofundare (clasele X-XI) - adâncirea studiului în profilul şi
specializarea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală pe
baza opţiunilor din celelalte arii curriculare;
ciclul de specializare (clasele XII-XIII) – pregătirea în vederea
integrării eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa
muncii.
 Curriculum national
– concepte cheie – (4)

III. Nivelurile de învăţământ – sunt ierarhizate pe verticală, în

funcţie
de vârsta educabililor, de nevoile lor educaţionale şi de gradul de
dificultate al conţinuturilor învăţării.
În prezent, învăţământul românesc este structurat pe următoarele
niveluri de învăţământ:
 preşcolar,
 primar,
 secundar,
 superior.
 Curriculum national
– concepte cheie – (5)

IV. Ciclurile de învăţământ – ca şi nivelurile de învăţământ, au o

structură ierarhică, pe verticală, diacronică, explicitând mai mult
periodizarea şcolii.
Un nivel de învăţământ poate avea aceeaşi denumire cu un ciclu de
învăţământ sau un nivel poate să înglobeze mai multe cicluri de
învăţământ.
În învăţământul preuniversitar românesc, identificăm următoarele
cicluri de învăţământ:
 antepreşcolar,
 preşcolar,
 elementar,
 secundar inferior (gimnazial),
 secundar superior (liceal).
 Curriculum national
– concepte cheie – (6)
V. Filierele – spre deosebire de niveluri şi cicluri, segmentează
curriculumul global pe orizontală, nu pe verticală, acest lucru fiind
posibil doar la nivelul ciclului secundar superior.
În învăţământul secundar superior românesc, coexistă următoarele
filiere: liceul, şcoala profesională, şcoala complementară (de ucenici).
Filiera liceală are trei subfiliere: teoretică, tehnologică, vocaţională.
În zona învăţământului superior, se poate vorbi de: filiera postliceală
(şcolile postliceale, şcolile de maiştri), filiera universitară, cu trei
subdiviziuni:
 învăţământ universitar de scurtă durată (colegii universitare – care
în prezent nu mai există în învăţământul românesc),
 învăţământul universitar de lungă durată (facultăţi),

 învăţământul postuniversitar (studii masterale, doctorale,

specializări profesionale).
 Curriculum national
– concepte cheie – (7)

VI. Mediile curriculare – reprezintă ambianţe generale care

influenţează semnificativ demersurile de proiectare, implementare şi
evaluare curriculară, prin coordonate spaţio-temporale, materiale,
ideologice.
VII. Situaţiile educative – sunt „totalităţi concrete prin care se
manifestă fenomenul educaţional, sunt împrejurări în care factorul
educativ se realizează” .
VII. Experienţele de învăţare – se referă la modalitatea
personalizată de trăire într-o anumită situaţie de învăţare, ce se poate
obiectiva în modificări ale structurilor cognitive, afective, psiho-
comportamentale.
 Curriculum national
– concepte cheie – (8)

VIII. Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a

Curriculumului naţional care descrie aşteptările faţă de absolvenţii
învăţământului obligatoriu şi se fundamentează pe cerinţele sociale
exprimate în legi şi în alte documente de politică educaţională,
precum şi pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.
Capacităţile, atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare au un
caracter transdisciplinar şi defines rezultatele învăţării urmărite prin
aplicarea noului curriculum.
 Curriculum national
– concepte cheie – (9)

IX. Standardele curriculare de performanţă - sunt criterii de

evaluare a calităţii procesului de învăţare.
În termeni concreţi, standardele constituie specificări de performanţă
vizând cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin
curriculum.
Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare.
Ele reprezintă enunţuri sintetice în măsură să indice gradul în care
sunt atinse obiectivele fiecărei discipline de către elevi, la sfârşitul
fiecărei trepte de învăţământ obligatoriu.
 Curriculum national
– concepte cheie – (10)

IX. Standardele curriculare de performanţă:

 Permit evidenţierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de
şcolaritate la alta;
 sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toţi agenţii
educaţionali;
 reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de
performanţă, respectiv a criteriilor de notare;
 sunt centrate pe elev şi relevante din punctual de vedere al motivării
acestuia pentru învăţare;
 sunt orientate spre profilul de formare al elevului;
 conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială;
 ar trebui să motiveze elevul pentru învăţarea continuă şi să conducă la
structurarea capacităţilor proprii învăţării active.