Autocunoaştere şi

dezvoltare personală
Stima de sine
Lupta pentru stima de sine

 Mii de articole ştiinţifice, cărţi şi manuale

destinate creşterii stimei de sine
 Oamenii încearcă să îşi menţină, să-şi crească
şi să îşi protejete stima de sine prin variate
mijloace (Baumeister, 1998)
 Impactul evenimentelor pozitive este judecat
în funcţie de efectul previzionat asupra stimei
de sine (Sheldon et al., 2001)
Stima de sine
 Stima de sine ridicată a fost considerată o nevoie umană
fundamentală, universală (Crocker & Park, 2004)
 Stima de sine – credinţe pozitive despre sine şi despre viitor
 - atractivi, inteligenţi populari
 - recunosc greşeli trecute, dar în prezent consideră că s-au
schimbat în bine, chiar dacă obiectiv nu este aşa
 - superiori altora în multe domenii
 - prezic un viitor luminos
 - mai multă încredere în sine la confruntarea cu eşecuri
Stima de sine – benefică?
 Stima de sine ridicată a fost considerată
benefică în raport cu cea scăzută
Dar beneficiile sunt limitate
 Stima de sine ridicată produce emoţii plăcute
şi facilitează iniţiativa, dar nu duce la
performanţe academice superioare sau la
performanţă în muncă (Baumeister et al.,
2003)
Căutarea stimei de sine
Căutarea stimei de sine – evaluarea globală a propriei persoane
 Reuşită – persoană valoroasă
 Eşec – persoană inutilă, lipsită de valoare
Trait versus state self esteem (Crocker & Park, 2004)
 Stima de sine – construită pe baza acelor domenii valorizate de o
persoană (succes profesional, aspect fizic, moralitate)
 Oamenii sunt motivaţi de auto-validare în domenii în care au investit
valoarea lor personală
 Atunci când SS este implicată într-un domeniu, oamenii judecă
semnificaţia evenimentelor în raport cu stima de sine (ex. Admiterea la
facultate – confirmarea faptului că am valoare pentru domeniul
respectiv)
Oamenii caută mai degrabă fluctuaţii momentane faţă de nivelul de bază (state
self-esteem) (în speranța că va crește și trait self-esteem?)
Domeniile relevante pentru valorizarea propriei persoane diferă (ex. Succes
academic, aspect fizic, relaţii sociale) → ameninţările la adresa stimei de
sine sunt diferite
SS – higher order goal (scop abstract) urmărit prin
diverse comportamente (Decy & Ryan, 2000)

 Să fii o persoană minunată, valoroasă

 Validarea inteligenţei prin reuşite academice

 Obţinerea unei note bune la examen

* Nu este vorba de ce scopuri urmăresc oamenii, ci de care este scopul

abstract (în acest caz stima de sine)
Urmărirea stimei de sine –
de ce?
 Asumpţii învăţate în copilărie de tipul de tipul oamenii mă vor ________→ reguli
- Ce fel de persoană trebuie să fiu ca să nu mai fiu ameninţat/ expus la pericole
(fizice, sociale)?
 Interesant, oamenii nu îşi investesc valoarea personală pe domeniile în care cred
că ar putea reuşi, ci în acelea în care, dacă ar reuşi, ar fi în siguranţă
 Nici un nivel al succesului nu garantează acest lucru; anxietatea scade pe
moment dar revine
 Urmărirea stimei de sine creează atât motivaţie de apropiere cât şi de evitare
 Creşterea temporară a stimei de sine reduce anxietatea (inclusiv anxietatea faţă
de moarte), creşte emoţiile pozitive dar urmărirea stimei de sine este asociată cu
anxietate ridicată – vigilenţă pentru stimulii ameninţători
 În caz de eşec, cei care caută creşterea stimei de sine au reacţii defensive,
contraproductive iar urmărirea stimei de sine nu duce neapărat la succes
 Când stima de sine crește

Când scade 

Merită?
Cine urmăreşte stima de sine?
 Majoritatea oamenilor au scopuri legate de stima de
sine, dar unii o caută mai des decât alţii – cei cu stimă
de sine instabilă (foarte contingentă)
 Persoanele cu stimă de sine ridicată – urmăresc stima
de sine prin dominanţă şi competenţă; cei cu stimă de
sine redusă caută acceptarea (motivaţie de apropiere
versus evitare)
 - toţi vor să îşi crească stima de sine, dar prin mijloace
diferite
Stima de sine instabilă
Costurile urmăririi stimei de sine
Teoria auto-determinării (Deci și Ryan, 2000) – oamenii au 3 nevoi fundamentale
pentru a se dezvolta: autonomie, competență, relaționare
Uărmărirea stimei de sine le afectează pe toate
Restrânge autonomia – fac ceva pentru că “trebuie”, nu pentru că vreau (Deci,
Eghrari, Patrick, & Leone,1994) → comportamente inautentice
Interferează cu învăţarea şi dobândirea competenţei – nu învăţ din greşeli și nu
am motivație intrinsecă (Covington, 1984; Deci & Ryan, 2000; Dweck, 2000)
Afectează relaţiile inter-umane – focalizare pe sine, nu pe relaţie, oamenii devin
competitori sau judecători (Park & Crocker, 2003)
 Distanţare emoţională, rejection sensitivity

Afectează auto-reglarea comportamentului – tendinţa de a căuta “scuze” pentru

eşec, abandonarea scopurilor prea greu de atins, procrastinare (Tice, 1991)

Afectează sănătatea fizică, prin intermediul relaţiei cu stresul (Suinn, 2001)

Costuri pentru sănătatea mentală
Depresia – urmărirea stimei de sine este factor de risc
pentru depresie (Crocker & Park, 2004)
 Oamenii care abordează situaţiile cu scopuri legate
de creşterea stimei de sine sunt predispuşi la
depresie (Dykman, 1998)
 Tendinţa de a suprageneraliza evenimentele negative
la valoarea propriei persoane prezice prospectiv
apariţia simptomelor depresive (Carver, 1998;
Carver & Ganellen, 1983)
Narcisism, anxietate
Alternative?

 Focalizarea pe scopuri care să fie și în beneficiul altora în detrimentul

celor legate de sine
 Schimbarea de la stima de sine globală la perspective asupra sinelui
focalizate pe conținut (self-views)
 Stima de sine non-contigentă/acceptarea de sine – există?
 Acceptarea necondiționată a propriei persoane/non-evaluarea sinelui –
există?
Acceptarea necondiţionată a propriei
persoane
Ellis, 1977 – “individul se acceptă pe sine necondiţionat
şi complet, fie că se comportă sau nu inteligent,
corect, competent şi indiferent dacă alţi oameni îl
aprobă, îl respectă sau îl iubesc”.
USA – invers relaţionată cu simptome anxioase,
narcisism (controlând nivelul stimei de sine),
Chamberlain & Haaga, 2001a; invers relaţionată cu
predispoziţia spre depresie, mai obiectivi în evaluarea
propriilor performanţe, mai puţin dispuşi să îi
evalueze negativ pe cei care oferă feedback negativ
(Chamberlain & Haaga, 2001b)
USA – relaţionată pozitiv cu fericirea şi starea de bine
Itemi cotare inversa
 USAQ
 1, 4, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 19

 SS Rosenberg
 2,5, 6,8,9
Etaloane
Etalon USAQ Etalon SS
 < 70 f scazut
 71-83 scazut
 84- 98 mediu
 99-113 ridicata
 > 114 f ridicata