Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cristian Pîrvulescu
1
Obiectivul teoretic principal al analizei
propuse de Lipset şi Rokkan
2
Un alt instrument conceptual realizat de de
Stein Rokkan: harta conceptuală a Europei
3
Variabilele explicative ale direcţiilor urmate
de statele-naţiune după fondarea lor
Trei variable:
1. Axa teritorială: distanţa faţă de centrele politice şi
economice principale
2. Axa economică: distanţa (apropierea sau depărtarea) faţă
catolicismului
4
5
Cele două axe şi dezvoltarea statului naţiune
(I)
Raportul invers proporţional dintre dezvoltarea economică
şi unificarea teritorială. Cu cât distanţa în raport cu inima
economică a Europei e mai mare cu atât unificarea teritorială
şi naţională va fi mai importantă.
Bogăţia economică şi intensitatea schimburilor comerciale a
permis multor centre urbane să se dezvolte, fragmentând
teritoriul şi făcând dificilă unificarea
În afara centurii urbane, teritoriile sunt tot mai întinse şi cu
foarte puţine centre concurente. Un centru important poate astfel
să se impună uşor şi să unifice teritoriile în jurul său (ex: Londra)
6
Cele două axe şi dezvoltarea statului
naţiune (II)
Raportul centru-periferie în catolicism. Cu cât distanţa faţă de
roma e mai mare, cu atât unificarea va avea mai multe şanse.
Biserica catolică este o instituţie cu vocaţie internaţionalistă care
7
Zonele geografice ale Europei
Zonele periferice: statele naţiune precoce aflate la o distanţă dublă atât
faţă de Roma cât şi de centura urbană (ex: Anglia, Suedia, Prusia)
Europa oraşelor state: divizarea în numeroase oraşe-state în zona
centurii urbane (principatele germane, Burgundia, Lombardia, Veneţia,
Piemontul)
Unificarea precoce acolo unde distanţa semnificativă faţă de Roma
(Ţările de Jos)
Unificare tardivă acolo unde distanţa faţă de Roma era mică (Italia)
Situaţiile intermediare
Franţa: Unificarea părţii de vest din afara centurii urbane
8
“Dezgheţul” şi emergenţa noilor clivajelor
9
Clivajul materialism/postmaterialism
Ronald Inglehart în The Silent Revolution, 1977 chestionează problema
validităţii clivajelor apărute pe fundamentul modernităţii faţa de
emergenţa postmodernităţii.
De aceea pune o întrebare fundamentală: “Dacă ai de ales între următoarele
lucruri, care sunt cele două care sunt cele mai dezirabile pentru tine? “If
you had to choose among the following things, which are the two that seem the
most desirable to you?”
Menţinerea ordinii.
Un loc mai important acordat poporului în luarea deciziilor.
10
Clivajul câştigători/perdanţi
Clivajul câştigători/perdanţi ca un efect al mondializării
societăţii contemporane (propus de Piero Ignazi)
Supoziţii:
11
Clivajul
proeuropean/antieuropean
O ipoteză: adaptarea clivajului centru-periferie la contextul
integrării europene ca urmare a apariţiei unor noi mişcări de
integrare naţională?
A doua ipoteză: un nou clivaj între deschidere/închidere faţă
de celălalt
O simplă miză politică?
Practic niciun partid nu are ca raţiune de a fi această
problemă
Nicio coaliţie nu s-a format pe această bază până acum
12