Sunteți pe pagina 1din 16

Expertizarea si reabilitarea structurala a constructiilor

consolidarea structurilor din zidarie


din caramida

2010-2011
consolidarea structurilor din zidarie din
caramida
Introducere.
Reabilitarea unei constructii se refera la reducerea in stare active, prin refacere, a
anumitor functiuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare
din diverse cause.
In mod current se intalnesc degradari ale constructiilor cauzate de imbatranirea
materialului prin depasirea duratei de viata, aparitia fenomenului de oboseala,
curgerea lenta, fluaj si din incarcari alternante sau dina ctiunia unor agenti
chimici.

Sunt numeroase cazurile cand avariile constructiilor sunt datorate degradarii


terenului de fundare prin cresterea nivelului panzelor freatice, lipsa masurilor de
protective in cazul pamanturilor sensibile la umezire si a pamanturilor cu umflari
si contractii mari, infiltratia apelor pluvial si tehnologice sau infiltratia apelor ca
urmare a intretinerii defectuase a instalatiilor de alimentare cu apa, de canalizare
si de incalzire.
Nu sunt de neglijat nici greselile de proiectare care pot impune procesul de
reabilitare, cum ar fi situatiile cand inginerul proiectant accepta sisteme structural
improprii, ca produs al creatiei arhitecturale, sau cazurile cand beneficiarul
schimba ulterior destinatia constructiei si rezulta o subevaluare a incarcarilor.

Foarte frecvent sunt si greseli de executie, cand sunt utilizate materiale de calitate
inferioara, nu se respecta proiectul sau tehnologiile de punere in opera. Pot aparea
deficient prin solicitarea elementelor structural inaintea atingerii parametrilor de
rezistenta ai materialelor sau prin efectuarea lucrarilor pet imp friguros fara
masuri adecvate.

Actiunea seismica ramane insa una dintre cele mai importante cause generatoare
de degradari ale constructiilor, cele mai vulnerabile fiind cladirile vechi, la care nu
au fost luate masuri specific de protective. Uneori numarul mare de seisme
inregistrate pe durata vietii unei constructii duc la pierderea capacitatii portante ca
urmare a oboselii materialului.
Reabilitarea structurala poate fi realizata prin:
-schimbarea destinatiei cladirii;
-inlocuirea sau modificarea partial a constructiilor;
-refacerea structural locala;
-modificarea structural.
In reabilitarea structurala trebuie parcurse o serie de etape:
Expertizarea tehnica si proiectarea lucrarilor de interventie.
In prima urgenta se vor avea in vedere:
1. destinatia constructiei si functiile acesteia pentru:
2. criterii tehnice:
a) clasa de importanta, conform;
b) riscul natural al zonei in care este amplasata constructia;
c) perioada de proiectare/construire;
d) dimensiuni in plan/deschideri/inaltimi/volume;
e) comportarea in timp a constructiei;
f) actiunea unor factori cu consecinte agravante asupra rezistentei si stabilitatii;
g) interventii intreprinse asupra constructiei;
3. existenta spatiilor publice;
4. amplasarea constructiei, vecinatati, consecinte la scara urbana in caz de
prabusire/avariere a constructiei;
5. existenta documentatiei pentru lucrari de interventie in prima urgenta:
6. participarea detinatorului constructiei la cofinantarea lucrarilor de interventie in
prima urgenta.
Cauzele defectiunii
Defectiunile apar datorita unor cauze cum sunt:proiect de slaba
calitate, executie de slaba calitate, nerespectarea de catre executant a
detaliilor din proiect, actiunea asupra cladirii a unor factori care nu
au fost prevazuti in proiect, imbatranirea.
Factorii de mai sus pot actiona separat sau in combinatie,
avand ca rezultat deteriorari semnalate prin: modificari ale
compozitiei materialelor, modificari ale constructiei insăşi,
modificari ale dimensiunilor, formei sau greutatii materialelor sau a
partilor unei cladiri etc.
Principalii factori care determina asemenea schimbari sunt:
uzura, incarcarile aplicate constructiei si elementelor de constructie,
deformatiile impuse, umiditatea, instalatiile si imbinarile/fitingurile
defecte, agresiunea chimica, agentii biologici, agentii climatici
(temperatura si variatiile ei), incendiul, cutremurul, inundatiile,
impactul cu autovehicolele si alte incarcari accidentale.
Procedeul de reparatii structuri din caramida

Aceste structuri sunt cel mai des intalnite la constructiile vechi .


Predominanta ,caramida arsa , apare la subsulul cladirilor,pereti
exteriori,interieori si in elementele ornamentale.  Vom trata aspectele
mai frecvente de degradare si macinare a zidului de caramida si
posibilitatile de reparatii, consolidare si impermeabilizare  cele mai
uzuale.
Sistemul structural este format din pereti portanti din zidarie de
caramida si starea curenta a cladirii arata degradari ale blocurilor de
caramida si deplasari, crapaturi din efectul fortei orizontale si
deformatii din cauza tasarilor.
Ca si degradari se observa:
-aparitia crapaturilor inclinate;
- crapaturi si fisuri in apropierea geamurilor;
-crapaturi la capatul zidului din caramizi, care duc spre acoperis;
- crapaturi aparute dinspre fundatii catre pereti;
- deplasarea si degradarea zidariei.
Principala cauza a degradarii fiind modificari ale compozitiei
materialelor, tasare a unui zid datorita vibratiilor (din cauza
trecerii zilnice a tramvaielor in jur), natura solului, modificari ale
constructiei insăşi, modificari ale dimensiunilor, formei sau
greutatii materialelor sau a partilor unei cladiri .
S-a adoptat pentru consolidarea cladirii sistemul format din plase
sudate din otel-beton si tencuiala cu mortar de ciment, in unele
locuri injectarea cu mortar de ciment a fisurilor/sau crapaturilor,
inlocuirea zidariei degradate cu alta, cu teserea aferenta, elemente
din beton armat – alcatuirea unei centuri, cu agrafe din beton-
armat.
Eliminarea zidariei pentru
amplasarea centurii din beton
armat

Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţiunii


transversale de minimum 150 x 150 mm, putând ii amplasate pe o
faţă sau pe ambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează
înglobat total în grosimea zidului, dai respectând condiţia ca
adâncimea şliţului creat să nu depăşească un sfert din grosimea
zidului.
1. Se trasează poziţia şliţului.
2. Se îndepărtează tencuiala pe lungimea şliţului şi pe o lăţime cu cea.
100 mm mai marc ca înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi
dedesubtul
acestuia).
3. Se execută şliţul, folosind, de preferat maşina de tăiat cu disc rotativ.
4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi,
prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 … 15 mm.
5. Suprafeţele decopcrtaic se curăţă prin periere cu pena de sârmă şi
spălare cu jet de apă.
6. Se introduce carcasa de armătură, având grijă să se prevadă distanţieri
la partea inferioara şi pe faţa dinspre fundul şliţului (minimum l buc/ml).
7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară .
8. Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţină umedă
minimum două ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţele slitului să
fie zvântate în momentul turnării. După turnare, betonul (de clasă
minimă Bc 15) se compactează manual prin baterea cofrajului cu
ciocanul de lemn de 2 kg sau mecanizat cu pervibratorul cu lance.
9. După minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la turnarea betonului
se face decofrarca feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanul
betonul în exces.
10.Se reface tencuiala cu mortar M 5O T.
Amplasarea plasei sudate inainte de a fi acoperita cu mortar de ciment

Soluţia se aplică la peretii  din zidărie de cărămidă care prezintă fisuri izolate cu deschideri
medii sau mari.
Injectarea cu mortar de ciment.

Prezenta soluţie se aplică la


repararea elementelor din zidărie de
caramidă care prezintă o retea de
fisuri.Această tehnologie  se poate
combina şi cu alte tehnologii precum :
cămăşuirea cu mortar sau beton armat,
tiranţi metalici, refacerea locala a
zidăriei avariate etc. In cazul în care
zidăria prezintă dislocări sau
expulzări, aceasta tehnologie nu se
aplică decât dacă este posibilă
refacerea în prealabil a zonelor
degradate (prin rezidire).
Folosire plombelor din beton
Aceasta metoda se foloseste la peretii din zidarie care prezinta o
fisura izolata cu deschidere mai mare de 5 mm,cu sau fara
dislocari sau expulzari ale caramizilor.
VĂ MULŢUMESC! 

S-ar putea să vă placă și