Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Emisfera dreapta este mai activa in stari emotionale/sentimente negative, cea stanga
este mai activa in stari emotionale/sentimente pozitive.
Dovada: TC functional a demonstrat activarea preponderenta a emisferei drepte la
persoane care vorbesc in public/ la bebelusi carora li se dadea lamaie, si a celei stangi la
bebelusi carora li se dadea zahar sau la persoane care priveau imagini placute (Richard
Davidson).
Concluzie: Sentimentele negative si cele pozitive sunt produse in locuri diferite din
creier, ceea ce inseamna ca fericirea nu este opusul nefericirii. Senzatiile placute si cele
neplacute au neurotransmitatori diferiti, ceea ce inseamna ca durerea nu exclude
placerea si invers.
2. Dominanta unei anumite emisfere este determinata genetic, conform unui studiu
realizat de catre David Lykken pe gemeni monozigoti.
Concluzie: exista o predispozitie genetica spre depresie/anxietate/agresivitate/etc.
3. Neuroplasticitatea (Eric Kandel) , legea lui Hebb( ,,neuronii care sunt stimulati in acelasi
timp se conecteaza”) , si epigenetica ( o anumita gena existenta poate sa se exprime
sau nu, in functie de interventia mediului –Bruce Lipton) demonstreaza insa ca o
anumita predipozitie genetica poate fi modificata prin experienta si invatare.
Concluzie: exista o predispozitie genetica pentru depresie/anxietate/etc, dar
aceasta poate fi modificata prin diverse forme de terapie.
NEUROFIZIOLOGIE CORTICALA (2).
3. Dominanta emisferei drepte ( stari afective negative) este corelata cu imunitatea
scazuta (Davidson). Persoanele cu un nivel ridicat al starii de bine (masurata prin
metoda pagerelor propusa de Kahneman), au un nivel de cortisol cu 48% mai scazut,
fibrinogenul (test de infalamatie corelat cu boli coronariene, DZ, etc) de 12 ori mai mic
in conditii de stres.
Concluzie: Persoanele triste au predispozitie catre boala. Terapia fericirii este
importanta si pentru vindecarea/preventia bolilor somatice (psihosomatica).
4. Cortexul prefrontal ( sediul sentimentelor) amplifica selectiv anumite semnale si le
inhiba pe altele!
Concluzie: Dominanta uneia dintre emisfere modifica perceptia exteriorului, adica
afecteaza atentia selectiva. Depresivii aud mai ales informatii negative, cei fericiti pe
cele pozitive.
5 .Emotiile negative (frica, agresivitatea) sunt produse in amigdala cerebrala.Cortexul
prefrontal stang determina inhibarea amigdalei ,centrul emotiilor negative (Davidson).
Concluzie: Sentimentele pozitive ( prelucrarea constienta pozitiva )poate reduce
aparitia emotiilor negative spontane. Mecanismul este folosit in terapia cognitiva.
6. Expunerea subiectilor la o experienta de rejectare a demonstrat ca, in timpul acestei
experiente ,se activeaza aceleasi zone corticale care devin active si in timpul
experimentarii durerii fizice.(TC functional)
Concluzie: ,,respingerea doare”, acceptarea si aprecierea au efect calmant. (Terapia
umanista)
NEUROCHIMIE
HORMONII FERICIRII
DOPAMINA (1)
~Este numita si ,,neurohormonul placerii” .
~ Efecte:
1-Cognitiv:
-stimuleaza atentia (Medicii care au primit mici cadouri inainte de a consulta pacienti au
pus diagnostice mai corecte, intr-o perioada mai scurta de timp- Isen et al ,1991).
- stimuleaza invatarea: sub actiunea dopaminei neuronii cerebrali dezvolta ramificatii mai
rapid si stabilesc mai multe conexiuni. ( Dopamina este factor de crestere neural).
- stimuleaza creativitatea si curiozitatea
- creste increderea in sine
2-Emotional: creste atractia sexuala, dorinta.
3-Comportamental: stimuleaza actiunea. (Cobaii injectati cu dopamina au activitate
frenetica: alearga, mananca, beau, copuleaza, isi fac cuib, etc. Daca exista o necesitate
preexsistenta- de exemplu foame- atunci prefera activitatea solicitata de acea necesitate.)
4-Somatic:
- imbunatateste coordonarea motorie (Boala Parkinson, care implica scaderea dopaminei,
determina pierderea coordonarii motorii).
- creste contractilitatea cardiaca (este medicament de prima intentie in insuficienta
cardiaca).
~Cand se secreta in cantitate excesiva determina: manie, activism, frenezie, ambitie
excesiva, agresivitate sexuala, megalomanie. (Faza maniacala a bolii bipolare).
(2)DOPAMINA –implicatii in terapie
-Este motivul pentru care avem convingerea disfunctionala ,,viata trebuie sa fie
dreapta”.
- O varianta a principiului este ,,reciprocitatea concesiilor”: cand cineva ne face o
concesie, tindem sa ii facem si noi una. (in vanzari este tehnica ,,respingere-repliere”)
In terapie, acest principiu este motivul pentru care terapeutul nu trebuie sa ceara
concesii de la client ( intarzieri, etc) si nici sa accepte cadouri , acest comportament
ducand –cu timpul-la depasirea limitelor relatiei terapeutice/de consiliere. -
-Poate fi folosit in convingerea pacientului/clientului de a-si face temele pentru acasa:
propunem o tema mai grea si apoi una mai usoara.
-Pacientii narcisici sunt cei care nu se subscriu acestui ,,principiu”, determinand in
partenerul de relatie sentimentul de ,,nedreptate” sau ,,inechitate”.
-Pacientii histrionici tind sa il suprauziteze, ,,daruind” concesii sau ,,cadouri/servicii” mai
mult sau mai putin nesolicitate, profitand astfel de tendinta de reciprocitate a
partenerului de relatie.
-Pacientii cu tendinte paranoice se tem ca orice ,,dar” va trebui returnat cu varf si indesat
sau este doar un ,,cal troian”. De aceea trebuie pastrata cu ei o relatie mai formala.
4.Principiul contrastului perceptiv
• Enunt: un obiect/situatie/etc ce apare dupa un altul fiind putin diferit de
acesta, ne pare foarte diferit de el.
• Ex: daca introducem mana in apa foarte rece si apoi in apa la temperatura
camerei, aceasta din urma ne pare calda. Daca introducem mana in apa
fierbinte si apoi in apa la temperatura camerei, aceasta din urma ne pare
rece.
• Sta la baza tehnicii de vanzare numita ,,incalzire” : prezinti clientului intai un
produs mai scump/mai prost si abia apoi pe cel pe care chiar vrei sa il vinzi.
Sta si la baza scenariului de manipulare,,politist bun-politist rau”.
• In terapie il putem folosi atunci cand propunem o schimbare de
comportament ( de ex. in adictii): descriem efectele negative ale
comportamentului disfunctional si apoi pe cele pozitive ale
comportamentului profitabil.
• Este folosit de catre clienti/pacienti evitanti sau obsesivi care amana
actiunea/schimbarea: imaginandu-si cel mai prost scenariu al unei actiuni
(profetii negative catastrofizante), se pot complace in situatia inconfortabila
actuala. ( In terapie atragem atentia asupra acestei perceptii defectuoase).
5.Principiul nevoii de consecventa (Leon Festinger-disonanta cognitiva)
• Enunt: oamenii tind sa se comporte/gandeasca/actioneze consecvent cu imaginea pe
care o au ei insisi/altii despre sine.
• Experiment demonstrativ:
• 1.subiectii au apreciat ca fiind mai putin plicticoasa o sarcina repetitiva, dupa ce
fusesera convinsi sa minta ca sarcina este placuta. (Festinger)
2. subiectii au apreciat ca fiind mult mai mari sansele de castig ale calului pe care au
pariat deja , fata de un moment anterior cand inca nu pariasera pe el.(Knox)
2. subiectii au acceptat sa gazduiasca gratuit in curtea lor pancarte mari, dupa ce
acceptasera initial pancarte mici.
• Principiul a stat la baza ,,spalarii pe creier” a prizonierilor americani in Coreea (prin
,,tehnica pasilor marunti”) (Schein).
• Sta la baza tehnicilor de vanzare numite
-tactica,, piciorului in prag” ( vinzi un obiect cu adaus foarte mic, pentru ca astfel
cumparatorul se transforma in ,,client”) (Friedman&Fraser 1966).
- tactica ,,sut cu efect”( vanzatorul ,,greseste “ pretul initial si, dupa ce clientul s-a
hotarat , ,,identifica” greseala.)
In relatiile disfunctionale acest principiu actioneaza in varianta ,,consecventa
alegerii”. ( creditam excesiv o alegere facuta anterior: partener, profesie, etc). Clientii
trebuie sa constientizeze faptul ca au intotdeauna posibilitatea de a reevalua o
alegere anterioara .
Modalităţi de reducere a disonanţei
cognitive (Festinger,L 1957)
1.- Schimbarea atitudinii personale (modificare cognitiva): se
floseste in terapia cognitiva
2.- Schimbarea propriului comportament: se foloseste in terapia
comportamentala
3.- Adăugarea de informaţii consonante corespunzătoare: se
foloseste in terapia cognitiva si motivationala
4. - Minimalizarea importanţei conflictului cognitiv-afectiv: este
un mecanism neprofitabil, predispune la pasivitate si rigiditate
5.- Reducerea posibilităţii de alegere: este un mecanism
neprofitabil (scade responsabilitatea personala)
Folosirea disonantei cognitive in terapie
Conditii ale efortului de reducere a disonantei cognitive prin modificarea comportamentului
(J.COOPER,R.FAZIO)
1. Comportamentul discrepant al unei persoane faţă de convingerea sa trebuie să producă
consecinţe negative.
2. Persoana trebuie sa aiba sentimentul responsabilităţii personale faţă de consecinţele
negative ale comportamentului.
In terapie se atrage atentia asupra disonantelor/discrepantelor.
,,Reducerea disonantei constituie o rasplata , la fel ca mancatul atunci cand ti-e foame.”
(Festinger)
Tehnici de promovare a modificarii de comportament prin intermediul disonantei cognitive:
-Teoria lui Bem: se poate modifica atitudinea cuiva obligandu-l sa faca ceva ce nu face in
mod obisnuit. Ex: terapia depresiei prin ras , folosirea delicventilor in actiuni cu scopuri
umanitare
- Promovarea unui comportament al clientului prin repararea unei anumite imagini de
sine: ,,stiu ca poti sa…”, ,,in trecut ai demonstrat ca stii sa iesi din situatii dificile”, ,, am
observat ca de obicei esti o persoana hotarata….”etc
-Atragerea atentiei clientului asupra actiunii nocive a acestui principiu: ,,parintii ti-au spus
ca nu esti bun de nimic iar tu ai ajuns sa te comporti ca atare, desi nu acesta este adevarul”.
- ,,Angajamentul” (verbal/scris) ne face sa ne schimbam imaginea despre sine. Contractul
terapeutic. Contractul de non-suicid.
6. Principiul validarii publice
• Enunt: avem tendinta de a repeta comportamentele celor din jur
• Are la baza invatarea dupa model (Bandura)
• Tendinta este cu atat mai intensa cu cat ceilalti ne sunt mai asemanatori ( varsta, sex,
nume, interese comune, vecinatate, etc) si cu cat subiectul are mai putina incredere
in el (conformism).
• Experimente care au demonstrat principiul:
-subiectii au apreciat ca fiind mai amuzante sit-com-urile insotite de ,,rasete ale
auditoriului”.
-,,efectul Werther”: sinuciderile in lant ce apar dupa mediatizarea intensa a unei
sinucideri.
Principiul sta la baza ,,ignorantei colective”.
-Un individ aflat in pericol este ajutat in 10% din cazuri atunci cand in jur sunt multe
persoane si in 90% din cazuri atunci cand in jur se afla o singura persoana.
(experiment)
-Strategii pentru a primi ajutor in caz de nevoie: 1.desemnarea expresa a unei persoane
din jur ; 2. solicitarea expresa de ,,ajutor”.
In terapie:
- Promovarea unui comportament: exemple de la cei din jur, autodezvaluiri ale
terapeutului
7.Principiul inertiei psihologice
• Enunt: cand liberul arbitru este ingradit, nevoia de libertate
creste.
• Se mai numeste si ,,efectul Romeo si Julieta”
• Este valabil in legatura cu orice tip de ingradire a unei
alegeri: ,,Daca vrei neaparat un lucru, ti-l faci singur, platesti
pe cineva sa il faca sau i-l interzici unui adolescent”.
• Experiment : jucaria ingradita (copii de 2 ani)(Freedman
1965). Baietii se opun mai ales ingradirii fizice(gard
despartitor), fetele mai ales ingradirii impuse de o persoana.
• In terapie sta la baza tehnicii ,,prescrierii simptomului”
(Milton Erickson).
• In sociologie: ,,o libertate data nu poate fi luata decat cu
riscul unei revolutii”.
9. Principiul asocierii
• Enunt: percepem in mod asemanator lucrurile care se
asociaza in timp
• Este rezultatul ,,asocierii stimulilor” (Pavlov)
• Exemple: -solul ce aduce vesti proaste este perceput
negativ
• In vanzari : ,,tehnica pranzului” (intalnirile de afaceri la
masa), reclame in care produsele sunt promovate de
celebritati, etc.
• In terapie: disocierea comportamentelor indezirabile de
,,contingentele “ lor (ex: daca bea cand iese cu prietenii , e
bine sa evite pentru o vreme anturajul respectiv).
9.Judecati euristice
(Chaiken&&Trpe 1999)
Definitie=scurtaturi mentale in judecata, care antreneaza un raspuns automat:
1. Scump=bun
2.Rar/greu de obtinut/pe sfarsite/dorit de altii =valoros (competitie)
3.Ce spune un expert/autoritate=adevarat
-,,sindromul capitanului”(Foshee 1984)
-experim.cu socuri electrice (Milgram 1974): ,,Adultii prezinta o vointa extraordinara de a
duce pana la capat un ordin venit din partea autoritatii”.
4.Atractivitatea fizica=simpatie
5.Asemanarea =simpatie
6.Familiaritatea (limbaj, interese, vecinatate, etc)=simpatie
7. Interesele comune=simpatie
Aplicatii in terapie/consiliere
1. Onorariul terapeutului
2.Expertiza/autoritate:
- se foloseste mai ales in terapia directiva
- autoritatea este invocata de imbracaminte, titluri, statura,varsta
- autoritatea excesiva poate deveni un impediment cu anumite tipuri de clienti
3.Aspect fizic placut, ingrijit
4. Autodezvaluiri: interese comune (mai ales fata de clientii adolescenti)
5. Folosirea limbajului nepretentios, preluarea sistemului senzorial al clientului