Sunteți pe pagina 1din 31

SESIUNEA DE REFERATE SI COMUNICARI

21 – Mai - 2010

Şiruri in probleme practice

Realizator: Caltea Simona


Clasa a XI-a
Coordonator: Voin Adriana
Colegiul Dobrogean ,,Spiru Haret,, – Tulcea,
jud. Tulcea
Scurt istoric
Contribuţii importante la acest capitol a adus
matematicianul francez A. L. Cauchy (1789-1857).
A fost primul care a formulat definiţiile noţiunilor
fundamentale ale analizei matematice: limită,
continuitate, etc., într-un mod specific
matematicii moderne. A. L. Cauchy

Şcoala matematică germană a fost


reprezentată de K. Weierstrass
(1815-1897), numit “prinţul” analiştilor
pentru acurateţea şi eleganţa cu care a
soluţionat unele probleme fundamentale
ale analizei matematice.
K. Weierstrass
Noţiuni teoretice

Definirea unui şir


În mod obişnuit, prin şir de numere reale se înţelege o succesiune
infinită de numere, distincte sau nu, scrise unul după altul, în care
fiecare număr ocupă un loc bine precizat. Exemplu, şirul numerelor
naturale: 1, 2, 3, 4, … .
Definiţie. Se numeşte şir de numere reale orice funcţie x : N – Ak →
R, unde Ak = {0,1,2,..,k}.
Exemple de şiruri:
1. (an) : a,a,a,... (şir constant – are toţi termenii egali cu a);
2. (xn): 1,-1,1,-1,1,... (şir alternant);
3. (yn): 1, 1/2, 1/3,..., 1/n,... (şirul inverselor numerelor naturale
nenule);
4. (zn): 1, √2, √3, ...,√n,....(şirul rădăcinilor pătrate ale numerelor
naturale nenule).
1)reprezentarea în reperul nOa a şirului (an) : 1, 1, 1,....

2)reprezentarea grafică în reperul nOb a şirului (bn): -1, 1, -1,


1,...
Subşir al unui şir
Definiţie. Se numeşte subşir al şirului x : N → R orice compunere x о
k, a lui x cu un şir strict crescător de numere naturale k : N → N

Operaţii cu şiruri de numere reale


Definiţie. Fie (xn), (yn) două şiruri de numere reale.
suma şirurilor : (xn + yn) : x1+ y1, x2 + y2, x3 + y3, ..., xn + yn,...
diferenţa şirurilor : (xn - yn) : x1- y1, x2 - y2, x3 - y3, ..., xn - yn,...
produsul dintre o constantă α Є R şi şirul (xn) este şirul notat
(α xn): α x1, α x2, α x3, ..., α xn, ...
4) produsul şirurilor : (xn yn) : x1y1, x2y2, x3y3, ..., xnyn,...
5) câtul şirurilor (xn), (yn) , yn ≠ 0,  n este şirul notat
(xn/ yn) : x1/y1, x2/y2, x3/y3, ..., xn/yn,...
Şiruri care au limită. Şiruri
convergente
1) Exemple de şiruri care au limită
Să analizăm şirul (xn)n≥1, cu termenul general xn=1/n, n≥1, din punct
de vedere al valorii termenilor lui,poziţionând aceşti termeni în reperul
xOy sau pe axa reală.
Calculăm câtiva termeni ai acestui şir şi avem:
x1=1, x2=½, x3=1/3,x4=1/4,…
Observăm că termenii şirului “se apropie” de valoarea zero. Cu cât
rangul n al termenului este mai mare cu atât termenul xn este mai
apropiat de zero. Putem face ca termenii să fie cât mai apropiaţi de
zero dacă rangul lor este suficient de mare. Constatăm că termenii se
apropie de zero din dreapta. Spunem că şirul (xn) este descrescător
spre zero.
2. Fie acum şirul (yn) cu termenul general yn=-1/n , n≥1.
Dispunând termenii şirului pe axa reală după valoarea pe care o are
fiecare termen constatăm că aceştia “se înghesuie” spre zero din
stânga. Spunem că şirul este strict crescător spre zero.
Criteriu de existenţă a limitei unui şir cu ε

Şirul (xn) are limita + dacă şi numai dacă


pentru orice număr pozitiv ε se poate găsi un rang
nε, astfel încât pentru orice n≥nε să avem: xn>ε.

(xn→)  (ε>0,  nε Є N* astfel încat n≥nε, xn> ε)

Şirul (xn) are limita -  dacă şi numai dacă pentru orice


număr pozitiv ε se poate găsi un rang nε, astfel încât
pentru orice n≥nε să avem xn<-ε.

(xn→-)  (ε>0,  nε Є N* astfel încât n≥nε, xn<-ε)


Proprietăţi
1)Dacă un şir are limită, aceasta este unică.
2)Prin scimbarea ordinii termenilor unui şir care are limită se obţine un
şir care are aceeaşi limită cu şirul dat.
3)Prin adăugarea sau înlăturarea unui număr finit de termeni dintr-un
şir care are limită se obţine un alt şir dar cu aceeaşi limită.
4)Dacă şirul xn → x Є R şi xn ≥ 0, n, atunci şi limita sa este pozitivă
(x ≥ 0).
Limita unui şir convergent având termenii pozitivi este pozitivă.
5)Dacă şirul xn → x Є R şi x > 0, atunci există un rang no Є N* astfel
încât  n ≥ no,
xn >0.
6)Dacă xn → x, (xn) strict crescător, atunci xn < x, n.
Limita unui şir strict crescător este mai mare decât termenii
Dacă xn → x, (xn) strict descrescător, atunci xn > x, n.
Limita unui şir strict descrescător este mai mică decât termenii şirului.
7) Dacă xn → x Є R, atunci |xn| → |x|.
Avem lim |xn| = |lim xn| = |x| , limita modulului este egală cu modulul
limitei.
Noţiunea de convergenţă

Dacă observăm că termenii şirului (an)n0 se apropie din ce în ce


mai
mult de numărul a (se “îngrămădesc”), pe măsură ce n creşte, vom
avea o viziune intuitivă asupra convergenţei şirului. Vom spune că
ana (an tinde, converge către a), a fiind limita şirului.
Definiţie. Şirul (an)n0 este convergent către a sau are limita a dacă
orice vecinătate a lui a (interval deschis care-l conţine pe a) conţine
toţi termenii şirului, exceptând (eventual) un număr finit de termeni.
Sau:
Definiţie. Şirul (an)n0 este convergent către a (are limita a) dacă
  , n   (un rang depinzând de ), astfel încât n  n, să avem
ana  .
Şiruri convergente la zero.
1)Dacă şirul (xn) de numere strict pozitive este strict crescător şi
nemărginit, atunci 1/xn → 0.
2)Dacă şirul (xn), xn > 0, xn → 0, atunci lim 1/ xn= ∞.
Dacă şirul (xn), xn < 0, xn → 0, atunci lim 1/ xn = -∞.
Convenţie de scriere: 1/0+ = ∞ ; 1/0- = -∞.
3)Fie şirul (xn), xn ≥ 0, n, pentru care există şirul (αn) cu xn ≤ αn, 
n si αn → 0. atunci xn →0.

4) dacă xn → 0, yn → 0 şi α Є R* atunci :
xn+ yn → 0
α xn → 0
xnyn → 0
5)Produsul dintre un şir mărginit şi un şir convergent la zero este un şir
convergent la zero.
6) xn → 0  | xn| → 0.
Operaţii cu şiruri care au limită
Fie (xn), (yn) două şiruri care au limitele (finite- şiruri convergente sau
infinite- şiruri divergente) x şi respectiv y. cu aceste şiruri am construit
şirurile :
1) Sumă (xn + yn)= (xn) + (yn),  n;

2) Produs (xnyn)=( xn) (yn),  n;

3) Înmulţirea cu scalari (α xn)=α(xn), n, α Є R;

4) Cât (xn/ yn)=( xn)/(yn), yn ≠ 0,  n, etc.


Limita şirurilor monotone
1.Limita şirurilor monotone nemărginite
1) Orice şir crescător şi nemărginit superior are limita ∞ .
Demonstraţie : fie (xn) un şir crescător, nemărginit superior. Pentru
e > 0, arbitrar există xm > ε . Cum şirul este crescător pentru n ≥ m
avem xn ≥ xm > ε , ceea ce arată că xn → ∞
2) Orice şir descrescător şi nemărginit inferior are limita -∞ .
2. Limita şirurilor monotone mărginite
Am văzut că orice şir convergent este mărginit. Reciproca nu
este valabilă.
Orice şir monoton mărginit este convergent.
Orice şir (xn) crescător şi mărginit superior este convergent şi
în plus lim xn=sup{ xn| n Є N } (marginea superioară a
mulţimii termenilor şirului).
Orice şir (xn) descrescător şi mărginit inferior este convergent
şi în plus lim xn = inf { xn | n Є N} (marginea inferioară a
multimii termenilor şirului).
Proprietăţi ale şirurilor convergente:

 limita modulului este egală cu modulul limitei;


 limita sumei (diferenţei, produsului, câtului – dacă există) este egală
cu suma (diferenţa, produsul, câtul) limitelor;
 constanta iese în faţa limitei;
 limita radicalului este egală cu radicalul limitei;
 limita unei puteri se distribuie bazei şi exponentului, adică lim(xy) =
(limx)limy;
 limita logaritmului este egală cu logaritmul limitei; etc.
Operaţii cu 

 +∞ + a = +∞  a Є R
 +∞ - a = +∞  a Є R
 -∞ + a = -∞  a Є R
 -∞ - a = -∞  a Є R
 +∞ + ∞ = +∞
 -∞ + (-∞) = -∞
 ∞ - ∞ nu are sens
 ∞∞ = ∞
 -∞∞ = +∞
 ∞(-∞) = -∞
 ∞a = ∞ daca a > 0
= -∞ daca a < 0
 -∞a = ∞ daca a<0
= -∞ daca a>0
 ∞0 nu are sens
 ∞/a = ∞ daca a > 0
= -∞ daca a<0
 -∞/a = ∞ daca a<0
= -∞ daca a>0
 a/∞ = 0
 ∞/∞ nu are sens
 0/0 nu are sens
Aplicaţie
Şirul (xn) definit prin x1=2; xn=xn-1/2 + ¾, n≥2 este:
a)Convergent cu limita ¾;
b)Convergent cu limita 2;
c)Convergent cu limita 3/2;
d)Nici un răspuns nu este correct
Rezolvare:
Se arată prin inductie că xn este strict descrescător:
P(n): xn>xn+1;  n≥1
P(1):x1>x2 2>2/2 +3/4=7/4 (adevărat)
P(n)=> P(n+1): P(n+1): xn+1>xn+2  ½xn+ ¾>1/3
xn+1+3/4xn>xn+1 adevărat => xn strict descrescător se
demonstrează prin inducţie că xn>3/2 ( )≥1:
Q(n): xn>3/2, () n≥1
Q(1): x1>3/2  2>3/2 adevărat
Q(n)=> Q(n+1)
Q(n+1): xn+1>3/2 1/2xn+3/4>3/21/2xn>3/4
Se trece la limită în relaţia de recurenţă:
xn monoton şi mărginit => xn convergent
Fie lim xn=e Xn=xn-1 /2 + ¾ => lim xn= lim xn-1 /2+3/4
şi cum Lim xn= lim xn-1=e => e= e/2+3/4=>e/2=3/4=> e=3/2
Paradoxul lui Zenon.(matematician şi filozof antic grec, 490-430
î.Hr.). Ahile şi broasca ţestoasă.
Se povesteşte că Ahile cel iute de picior; aflându-se pe tărâmul
umbrelor, a fost provocat la întrecere de o broască ţestoasă. Broasca
a plecat în cursă cu un avantaj Δ. Ahile a parcurs distanţa Δ în timpul
t1 , timp în care broasca a mai avansat înca Δ/2; Ahile a parcurs
distanţa Δ/2 în timpul t2 = t1/2, dar în acest timp broasca s-a mai
deplasat încă Δ/4. Se pare că Ahile nu va întrece niciodată broasca
ţestoasă pentru că, de fiecare dată, până când Ahile va ajunge în
poziţia în care s-a aflat broasca, aceasta deja a mai avansat puţin.
Să analizăm cu instrumentele analizei matematice acest paradox.
Construim şirul :

Ştim acum că

deci Ahile ajunge broasca si o intrece dupa timpul 2 t1. Daca vom
aduna insa cantitatile din ce in ce mai mici (infinitezimale)

vom fi ocupati toata viata si tot nu vom ajunge sa adunam o infinitate


de termeni.
De fapt nu este important daca Ahile a intrecut sau nu broasca
testoasa si cum s-a miscat el in taramul lui Hades. Este important
ca, timp de mii de ani, oamenii au framantat aceste idei care i-au
condus catre mai buna intelegere a lumii.
 Aproximarea prin siruri a numarului √2. Numarul √2
reprezinta lungimea laturii unui patrat de arie 2; ideea metodei este
de a construi un sir de dreptunghiuri de arie 2 care „tind” catre
acest patrat. Concret, se porneste de la un dreptunghi de arie 2 (si
anume cel cu lungimea 2si latimea l) care se transforma progresiv,
modificandu-i dimensiunile, apropiindu-l de un patrat dar pastrandu-
i aria egala cu 2. Sirurile „lungimilor”, respectiv „latimilor”, vor
converge la √2, oferind o incadrare a lui √2 intre numere rationale
mult mai buna decat aproximarile prin lipsa, respectiv prin adaos.
 Fie OA1C1B1 dreptunghiul cu OA1 = a1 = 1, OB1 = b1 = 2.
Construim dreptunghiul OA2C2B2 cu OA2 = a2, OB2 = b2. Avem

 a1b1=a2b2=2. Alegem deci

 Pentru a gasi o aproximare buna a lui √2, vom defini sirurile

 (an)nЄN si (bn)nЄN cu :
 Vom arata prin inductie ca : a1 < a2 < ... < an < bn < ... < b2 <
b1. Am vazut deja ca a1 < a2 < b2 < b1 . Presupunem, conform
ipotezei de indutie, ca an-1 < bn-1. Pentru inceput vom arata ca an
< bn .

Este usor de vazut ca bn < bn-1 si, ca urmare, an > an-1 .


Vom arata ca (bn – an )→ 0. Avem
bn – an < bn-1 – an-1/2 < ... < b1 – a1/ 2ⁿ ‾ ¹ = 1/2ⁿ ‾ ¹. Rezulta

Pentru a controla viteza de convergenta a sirurilor (a)n , (b)n , presupunem ca

Aceasta relatie arata ca numarul de zecimale exacte este cel putin dublu la
fiecare pas.
Generalizare. Pentru calculul lui √p, p > 0, se studiaza sirurile :

Şiruri în probleme practice


Jocurile de societate şi şirurile.
Se expediază câte o scrisoare (care conţine o listă cu cinci nume de
persoane) la cinci persoane, care trebuie să trimită 1 € la numele
din topul listei şi apoi să ştergă acea persoană. Fiecare dintre
aceste cinci persoane care au primit scrisoarea îşi adaugă numele
lor la baza listei şi trimit scrisoarea astfel completată la cinci
prieteni. Presupunând că nimeni nu rupe lanţul, câţi euro au primit
cei cinci de pe scrisoarea de la inceputul jocului? jocul poate fi
gândit ca fiind organizat pe nivele. Nivelul 1 corespunde trimiterii
listei iniţiale la primele cinci persoane. Deci, prima persoană de pe
listă va primi în total 5 €. Nivelul 2 înseamna trimiterea de liste de
catre cele cinci persoane, care au primit liste la nivelul 1, la câte
alte cinci. În total apar în joc la acest nivel 5*5=25 de persoane.
Deci, a doua persoană de pe lista iniţială va primi 25 €. A treia
persoană va primi 5*5*5=125 €, a patra 5*5*5*5=625, iar a cincea
 Medicina şi şirurile.
Cantitatea unui antibiotic în sânge este dată de formula

unde c este cantitatea de antibiotic în miligrame, n este numărul de


doze, t este timpul între doze, iar k este o constantă care precizează cât
de repede sângele metabolizează antibioticul. Presupunem că o doză de
antibiotic creşte nivelul sângelui cu 0,5 mg/l. Dacă antibioticul este dat la
4 ore şi k = -0,867 , să se determine concentraţia de antibiotic înainte de
a cincea doza.
Avem de calculat elementul

Găsim ≈ 0,516 mg.


 Tenisul, probabilităţile şi şirurile.
 Într-un ghem de tenis de câmp la scorul 40-40, un jucător are
nevoie, pentru adjudecarea ghemului, de doua puncte consecutive
(avantajul şi
 apoi câştigă ghemul). Se demonstrează că probabilitatea de a
câştiga
 ghemul este limita şirului (pn), unde:

unde p este probabilitatea ca jucătorul să câştige un punct. De


exemplu, pentru p = 0,55 obţinem

Rata inflaţiei.
Când un economist calculează rata inflaţiei pentru obiecte de uz casnic,
alimente, motorină sau sănătate el calculează dobânda compusă cu care
creşte preţul acelui obiect, aliment, motorină etc. De exemplu, dacă litrul
de motorină este de 0,85 € şi se estimează o rată a inflaţiei de 4,3%
anuală la motorină, atunci peste trei ani valoarea unui litru se calculează
astfel:
 1) după un an:

 2) după 2 ani:

 3) după 3 ani:

În general, am văzut că dacă p este preţul la momentul actual, iar d


este inflaţia anuala (sau dobânda la depozite), atunci după n ani
valoarea este dată de

1)Aria unui cerc (lungimea cercului).


Se defineşte ca limita ariilor (perimetrelor) poligoanelor cu n laturi înscrise
şi circumscrise cercului.
Când n → ∞ şi lungimile laturilor tind la zero, atunci poligoanele tind
să coincidă cu cercul. Ariile (perimetrele) poligoanelor In (înscrise) şi
Cn (circumscrise) tind la o limită comuna A (perimetrul P), care
reprezintă aria (perimetrul) cercului.Dacă A( I ), P( I ) este aria şi
respectiv perimetrul (suma lungimilor laturilor) poligonului I , atunci

În mod similar se defineşte aria şi lungimea unei figuri convexe.


 Bibliografie
 -Matematica – manual pentru clasa a XI-a
editura MATHPRESS
 -Matematica – manual pentru clasa a XI-a
editura SIGMA
 - www.didactic.ro
 - www.matepe.net
 - www.e-scoala.ro
 - www.matematic.ro
 - www.mateonline.net