Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Catedra Educaţie Lingvistică şi Literară

Proiect tehnologic
ATMOSFERA AUTUMNALĂ ÎN TEXTUL LIRIC
(Texte de referinţă: George Bacovia „Monosilab de toamnă”, Nichita Stănescu
„Emoţie de toamnă”, Paul Verlaine „Cîntec de toamnă”, Duiliu Zamfirescu „Seară
de toamnă”)

Elaborat: Cornelia Samson,

profesor de limba şi literatura română,
Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”,
magistru în filologie

Chişinău – 2010
 Cuprins
I. Introducere II. Atmosferă autumnală în
1.1 Actualitatea temei textul liric
1.2 Ipoteza lucrării 2.1. Creatori ai unei lirice
autumnale diferite
1.3 Cuvinte-cheie 2.2. Utilizarea metodelor
interactive la realizarea temei
III. Încheiere 2.3. Aplicarea TIC la îndeplinirea
3.1 Concluzii temei de acasă
3.2 Recomandări
IV. Referinţe bibliografice
 I. Introducere
1.1 Actualitatea temei
* consolidează dimensiunea interdisciplinară a
demersului didactic;
* dezvoltă gustul estetic şi sensibilitatea artistică,
capacitatea de a regăsi noul într-o realitate
cunoscută;
* reliefează libertatea profesorului de elabora
creativ ora utilizînd Tic;
* îi ajută pe elevi să se regăsească pe sine în
peisajul autumnal.
 1.2 Ipoteza lucrării
Sesizarea specificului poeziei de atmosferă va fi
posibilă dacă elevul va efectua:
- identificarea aspectului de viaţă abordat
de scriitori în baza textelor lecturate;
- descoperirea motivelor, semnificaţiilor lor
poetice, expresia artistică a stărilor
sufleteşti, atmosfera poeziei;
- raportarea mesajul poeziei la propriile
trăiri;
- elaborarea textelor proprii.
 Genul liric
categorie literară
Cuvinte - cheie Monosilab

Atmosfera poeziei
care cuprinde opere
caracterizate prin faptul cu o singură silabă
că transmit un sentiment,
starea de spirit creată
o atitudine conotată
în interiorul poeziei
în imagini sugestive

Vitraliu
aici: lucrare confecţionată
din hîrtie colorată, care
redă cromatica anotimpului
Autumnal
Motiv literar
un element de structurare
de toamnă, tomnatic
a textului, purtător
de semnificaţii

Pop-corn
Stările eului liric Amurg
tehnică de acumulare a
ideilor: ideile se lansează emoţiile, senzaţiile, trăirile înserare, crespuscul;
şi se comentează comunicate în textul (fig.) bătrîneţe, sfîrşit
concomitent liric de către vocea lirică
 CREATORI AI UNEI LIRICE
AUTUMNALE INEDITE
DUILIU
ZAMFIRESCU

PAUL VERLAINE

LUCIAN BLAGA

GEORGE BACOVIA
 Brainwritingul
„Cad frunze, picurînd singurătate...”

*Cad frunze picurînd singurătate peste oraşul meu şi-al tău.

*Stropi de oranj, galben, cărămiziu îmi inundă sufletul.

*Vîntul îngînă, printre ramurile, răzvrătite melodii triste, lipsite

de farmec.

*Covorul de frunze moarte ne mîngîie tălpile zbîrcite de bătrîneţe.

*Fiinţa noastră se zbuciumă înfrigurată şi nu vrea să accepte sentinţa.

*Însă, încă optimişti, culegem din corola crizantemelor puterea

culorii şi ne avîntăm să nuanţăm pustiul.
 Lanţuri asociative
Din cuvintele propuse de elevi au rezultat următoarele lanţuri:

Sfîrşit Cădere Trecere Amurg

Anotimp
Frunză Tremur

Galben
Roşu Frumuseţe

Vînt Cenuşă
Ploaie Ceaţă

Suspin Mîhnire Tristeţe Plîngere Agonie

Destin

Zgîrcenie
Lectura expresivă/audiere
 Trăsăturile genului liric
Demonstraţi că textele date aparţin genului liric.

Scrieri în
versuri

Caracter
Prezenţa
subiectiv
Limbaj eului liric
sugestiv

Se exprimă
Caracter
sentimente, stări
direct
individuale
 Diagrama VennMotiv-simbol : „frunza”, motivul trecerii timpului,
Recitiţi poeziile, analizaţi şi toamna- anotimp al apusului.
comentaţi asemănările şi Conştientizarea scurgerii timpului, acceptarea
apropierii morţii; tristeţe profundă
deosebirile după Toamna îndeamnă la meditaţii nostalgice,
următorul algoritm: sensibilizează sufletele, induce stare
apăsătoare, este nemiloasă cu destinul uman,
*stare emoţională este simţită ca o povară.
dominantă; Motivele: „frunzei”, „al
*motive dominante; neputinţei (sensibilităţii)”,
*mesaj. „sufletului (anima)” , „raze
Motive: „frunze de metal”, de lumină” , „apus”
„tăcerea grea”, ” gol”, „a Sentimente: ameninţarea
plînsului”, motivele auditive de moarte, lipsa
Sentimente: de tristeţe, regrete vitalismului, transferul
cauzate de perisabilitatea realităţii naturale
timpului, conştientizarea morţii etc în sufletul eului, conştiinţă
Mesajul: Toamna natura cîntă profundă.
melodii triste, acutizează stările Mesajul: Toamna cauzează
de singuratate, aminteşte despre prăbuşiri sufleteşti,
sfărşit, epuizează forţele.... generează viziuni
profunde, concentrează
spiritul la cugetări triste....
 Pop-corn
Comentaţi afirmaţia: „Dacă timpul ar fi avut
frunze, ce toamnă!”
*Timpul are multe file, pe care noi, oamenii, le dăm
culoare.
*Timpul vieţii noastre este la fel de bogat în
întîmplări precum cromatica şi roada toamnei.
*Timpul rodeşte şi se trece la fel ca toamna.
*Orice clipă are melodie, ritm, miros, culoare.
*Toamna solfegiază notele din portativul timpului.
 Cinquain
(Poezia „Cîntec de toamnă” P.
Verlaine)
Toamna,
Mîhnită, sfîşietoare,
Cîntă, suspină, înspăimîntă,
Te poartă pe aripi de vînt greu.
Sfîrşit.
 Acrostih
(Poezia „Seară de toamnă” de D. Zamfirescu)

Tainică, timidă
O simţi adînc în suflet.
Amăgire şi gîndire amară!
Măiastra Doamnă
Neguri şi tristeţi pictează,
Ah!
 Prognoza meteo în stil bacovian
(avînd reper portofoliul cu
vocabularul specific din poeziile
studiate anterior)
Mîine albastrul cerului se va preschimba în
gri neliniştitor. Crudul octombrie va pustii totul. Va
lăsa copacii ciontiţi. Covorul colorat al naturii se va
topi în negrul morţii. Oraşul va fi un tablou şters.
O perdea plumburie va fîlfîi la orizont. Vîntul
sinistru va pune în mişcare frunzele moarte, iar
visele voastre se vor derula doar în culoarea violet.
 Jocul figurilor de stil
(Nichita Stănescu „Emoţie de toamnă”)
T O A M N A
* „abis” – metaforă;
* ” povară grea” – epitet-metaforic;
* ” dulce ca iubirea, ca iubirea de amară”-
comparaţie, comparaţie - oximoronică
* ” umbră” - simbol.
 Vitraliul
Comentarea cromaticii şi a detaliilor alese de
fiecare echipă.
 Jocul de rol
Clasa se împarte în patru echipe:
I)Muzicienii; II)pictorii; III) jurnalştii; IV) literaţii.
I) Muzicienii (selectează coloana muzicală, în
armonie cu atmosfera redată de poezii:
instrumente, ritm, ton etc.)
II) Pictorii (selectează imagini care ar ilustra, prin
varietatea cromatică şi simbolistică, conotaţiile
muzicale)
III) Jurnaliştii (Interviu cu Nichita Stănescu)
IV) Literaţii (Scrisoare toamnei, respectînd
parametrii caracteristici)
Interviu cu Nichita Stănescu
 Dragă Toamnă,
Am primit mesajul tău, original, într-un
plic de frunză galbenă. Aş vrea să-ţi răspund cu
bunăvoinţă. Dar cuvintele nu-mi mai înfloresc.
Gîndurile îmi zboară pe pe aripi de vînt. Tot mai des
îngîn melodii triste. Mă simt ca o frunză rănită. Mi-ai
răcit setea de viaţă şi acum, necăjită, şuier luna. Căci
iubirea adevărată nu o mai împlineşti. Trupul se scurge,
seva în altoi parcă moare, totul este inert, iar eu mă
apropii de pietre şi tac.
Îţi scriu în noaptea rece, ca să te rog să nu-
mi rugineşti speranţa. Ştiu că eşti darnică şi-mi vei
împlini dorinţa. Te rog, dă rod visării mele şi opreşte
graba timpului!
Cu respect,
un suflet solitar
 III. Încheiere
3.1 Concluzii
Tema, pe cît de cunoscută, pe atît de inedită,
deschide oricînd noi valenţe de percepere şi de
cercetare:
- provoacă elevul să caute şi să citească şi alte poezii;
- îl face pe elev să înţeleagă că poezia este, în primul
rînd, muzicalitate şi că semnificaţiile ei derivă din
muzica ei;
- muzica pe versuri de toamnă stimulează trăirea
intensă a stărilor şi sentimentelor exprimate în poezii.
 3.2 Recomandări
Astfel că proiectul dat poate fi un cadru optim de motivare a
elevului pentru lectura, comprehensiunea şi interpretarea textului
poetic.
- Se face util pentru realizarea unor studii de comunicare şi
autocomunicare.
- Poate fi util mai multor profesori: de educaţie plastică, muzică,
coregrafie, consolidînd interdisciplinaritatea demersului didsactic.
- Fragmentar, se poate utiliza la orice etapă a lecţiei, atît la clasele
gimnaziale, cît şi la cele liceale.
- Se recomandă la studierea comparativă a operelor din literatura
română şi din literatura universală la nivel de motive flotante, teme
şi stări lirice.
- Activitatea extracuriculară, avînd la bază aceste repere, ar evita
monotonia şi platitudinea etc.
 IV. Referinţe bibliografice
1. Cartaleanu,T., Cosovan,O., Goraş-Postică, V., Lîsenco,
S., Sclifos, L. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive. Chişinău: Centrul Educaţional Pro
didactica, 2008.
2. Cubreacov, N. Realizarea şi prezentarea orală a
proiectului // Didactica Pro, nr. 1. Chişinău, 2010, p. 35.
3. Leahu, R. Pastişa. //Semn, nr. 2. Chişinău, 2008, p. 43.
4. Iordăchescu, Iu. Captarea atenţiei şi actualizarea
cunoştinţelor. Chişinău: Editura Arc, 2009.
5. Şchiopu, C. Metodica predării literaturii române.
Chişinău: Combinatul poligrafic, 2009.
6. Isac, Şt. Integrarea TIC în procesul de predare-
învăţare // Univers pedagogic, nr. 3, Chişinău,
2010, p. 33.
7. Limba şi literatura română. Curriculum pentru clasele a