Sunteți pe pagina 1din 21

Presa romaneasca interbelica

Carausu Stefana
Anul III
 Principalele ziare ale vremii
 Temele abordate in presa
 Cei mai importanti ziaristi
 Presa feminista
 Dupa primul razboi mondial presa si radioul au inceput sa joace
un rol din ce in ce mai important in existenta cotidiana a
romanilor. Libertatea cuvantului si a presei era un principiu
consacrat in Romania Regala inca de la Constitutia din 1866 ,iar
principalele partide aveau propriile lor publicatii.
 Presa interbelica a fost diversificata iar cele mai mediatizate
subiecte ale epocii au ramas: proiectul Constituitiei din 1923 si
trecerea la votul universal; nationalizarea prin Constitutie a
subsolului si deci trecerea in proprietatea statului a petrolului,
gazelor naturale, a carbunelui etc.
 Cititul ziarului a devenit un obicei raspandit iar cele mai
importante publicatii ale vremii erau urmatoarele:

 Universul ( centru dreapta)


 Dimineata si Adevarul (centru stanga)
 Curentul si Cuvantul ( dreapta)
 Timpul
 Acestea aveau tiraje cuprinse intre 100 000 si 200 000 de
exemplare,iar numarul lor a crescut considerabil dupa 1919, cand
se tipareau 754 de periodice.

 Pe primul loc, ca numar de periodice se afla orasul Bucuresti, apoi


Timisoara, Cluj, Iasi, Brasov.

 Asa cum am mai spus presa prezenta teme diverse, insa cele mai
numeroase erau cele politice, urmate de cele economice, culturale,
religioase, sociale.
 Numarul acestora crestea in timpul campaniilor electorale, cand
multi canditati foloseau gazetele in scopul propagandei, iar presa
era vazuta ca o oglinda a conflictelor politice.
 Presa se citea acasa, la cafeaua de dimineata, deoarece ziarele
apareau in zori, uneori se citeau in tramvai, in cafenele sau chiar
pe strada.
 Cei mai multi cetateni preferau presa independenta, care oferea
stiri diverse si mai obiective, in timp ce presa de partid era prea
subiectiva.
 La tara cititorii ziarelor erau de regula invatatorii, preotii, notarii,
primarii si cativa sateni. Acestia ii informau si pe ceilalti sateni
despre noutatile aparute in gazeta.
 Credibilitatea acestora era insa scazuta, in popor utilizandu-se
expresia : ,, minte ca o gazeta’’.
 Intre cele doua razboaie mondiale presa romaneasca incepe sa se
adapteze la indealurile moderne. Pretul unui ziar era scazut, tirajul
era mare iar in general finantarea se facea din reclamele pe care
gazetele le faceau la diverse produse.

 Acestea reprezinta si o sursa de informatii cu privire la


mentalitatile si obicieiurile pe care le aveau oamenii acestei epoci
si reflecta compozitia socio-culturala a publicului cititor de ziare.
 Ziarul Universul, care era si cel mai citit ziar din perioada
interbelica a promovat foarte multe produse cosmetice, iar acest
lucru demonstreaza interesul pe care il avea populatia in ceea ce
priveste ingrijirea personala.

 Erau prezentate produse de import, occidentale, adesea de renume


international ce arata existenta unei cereri relativ mari pentru
astfel de articole. Numarul acestora va ajunge la 113 in anul 1936.
 Principalele centre internationale ale industriei cosmetice sunt :
Paris, Londra si New York iar produsele la care se facea reclama
erau destinate in primul rand femeilor( 74% din totalul
reclamelor).

 Existau insa reclame si la tigari( obicei care era privit pozitiv in


epoca), inghetata, automobile, incaltaminte, produse vestimentare
etc.
 Tigarile erau rasfatul oamenilor interbelici, existau in acea
perioada nu mai putin de 120 de sortimente de tigari, adaptate
fiecarui consumator: pentru femei, pentru sportivi, pentru elita.

 Reclamele la automobile impresioneaza prin detaliile grafice, in


Universul erau promovate 14 marci printre care Opel, Ford,
Chevrolet, Fiat, Renault. Se facea reclama si la carbunat, uleiuri
de motor, anvelope. Automobilele erau considerate proprietati de
lux, drept pentru care acestea se adresau unei clase superioare si
restranse social.
 Discutarea anuala a bugetului statului era o tema principala, se
vorbea in gazetele vremii si despre afacerile economice in care era
implicat statul roman.

 Cele mai multe articole aveau pe prima pagina subiecte de interes


international, politico-militare, insa un domeniu de interes era si
cultura, iubitorii de gazete puteau citi critica literara, de film sau
cronici muzicale.
 In acesta perioada se remarca si cei mai de seama jurnalisti:
Stelian Popescu (Universul),Pamfil Seicaru (Curentul), Nichifor
Crainic (Gandirea).

 In anii ‘30 cei mai multi publicisti proveneau din familii instarite,
iar cei mai de seama erau platiti destul de bine pentru munca in
redactia ziarelor vremii. Astfel Mircea Eliade primea un salariu de
4 mii de lei pentru articolele sale, nu politice insa, publicate in
ziarul Cuvantul. Insa salariul pe care il primeau publicistii diferea
in functie de gazeta pentru care scriau. Cele mai prestigioase au
ramas: Univesul, Adevarul, Dimineata.
 In perioada interbelica au existat gazete si publicatii dedicate
exclusiv femeilor iar doua dintre acestea erau: Gazeta Femeii si
Gazeta Femeilor, care s-au aflat intr-o oarecare competie pentru
acelasi segment de public.
 Acestea aveau numai patru pagini si au avut o durata de aparitie
relativ scurta, insa au prezentat eforturile femeilor de a se
emancipa si de a obtine un rol politic, acolo unde doar barbatii se
afirmau.
 Se vorbea despre rolul femeii in restaurarea valorilor morale,
drepturile si indatoririle mamei, educatia copilului. Un subiect
dezbatut a fost si cel legat de protectia mamei si a copilului.
 De asemenea, Gazeta Femeia încercat ca prin prezentarea
cazurilor de femei care au reuşit să aibă o carieră în domeniul
justiţiei sau să ocupe o funcţie înaltă în ierarhia administrativă, din
Europa sau din America, să impună modele feminine în spaţiul
public, dominat de bărbaţi.
 Un model din România la care s-a făcut referire constant a fost
cazul Ellei Negruzzi, care a fost aleasă membră în Consiliul de
Disciplină al Baroului Bucureşti.
 Alte categorii de subiecte abordate în paginile ziarului priveau
desfăşurarea acţiunilor asociaţiilor feministe, iniţiativele
societăţilor de asistenţă socială, manifestări culturale şi artistice,
precum şi evocarea unor figuri emblematice ale culturii româneşti.
 Printre personalităţile evocate, care se făcuseră remarcate în
spaţiul public se numărau Martha Bibescu, Ella Negruzzi, artista
Enriqueta Rodrigo Athanasiu, primadona Florica Cristoforeanu,
scriitoarea Henriette Yvonne Stahl sau aviatoarea Smaranda
Brăescu.
 Deşi au existat o serie de fricţiuni între cele două periodice
feminine, acestea au reprezentat cel mai eficace mijloc de a
informa opinia despre evoluţia mişcării de emancipare feminină
iar abordarea unor subiecte din sfera socială şi politică, urmărea
dezvoltarea unor atitudini civice în rândul publicului cititor,
precum şi educarea acestuia.
 In concluzie, presa din Romania in perioada interbelica a fost
destul de dezvoltata, oameni intelectuali ce aveau studii in
strainatate scriau pentru publicatiile vremii, iar acest lucru nu ne
poate arata decat un interes al cetatenilor pentru ce se intampla in
mediul in care straiesc, pe langa dorinta acestora de a se
occidentaliza si de a fi informati cu privire la aspectele externe.
BIBLIOGRAFIE
 http://www.gandul.info/stiri/presa-interbelica-romaneasca-883313

 https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/coroana-de-otel/cum-se-descurc
a-presa-interbelica-si-ce-teme-aborda-753588

 Ioan Scurtu, Viata cotidiana a romanilor in perioada interbelica,ed. Rao,


Bucuresti, 2001

S-ar putea să vă placă și