Asociatiile vegetale.

Vegetatia de padure
Dictionar:
Tip de vegetatie — comunitate (asociatie) de plante ce populeaza un
anumit sector de uscat sau acvatic, avind conditii naturale omogene sau
asemanatoare.

Fond forestier — totalitatea terenurilor acoperite cu vegetatie de padura si

a celorlalte terenuri din cadrul masivelor sailvice (poieni, constructii s.a.)

Asociatie vegetala — comunitate de plante cu compozitie floristica

asemanatoare, fizionomie si structura caracteristice, ce populeaza un
anumit sectored uscat sau acvatic, avind un mediu natural omogen sau
asemanator

Asociatii vegetale
Suprafața pădurilor din Republica Moldova
reprezintă 11,1 % din suprafața totală a țării.
Întrucât ne aflăm în zona climatică temperat - continentală,
pădurile din Republica Moldova sunt de tipul celor central-europene
de foioase caconțin peste 850 de specii de plante.

Teritoriu
acoperit de
paduri
11% Teritoriu acoperit de
paduri
Restul teritoriului

Restul
teritoriului
89%
 Asociatiile vegetale
Flora Republicii Moldova formeaza diverse comunitati (asociatii) de plante, numite tipuri de vegetatie. Raspindirea
vegatatiei depinde, in primul rind, de clima. Ca urmare, se formeaza tipuri de vegetatie zonala, repezentate in
Republica Moldova de vegetatia de padure si vegetatie de stepa. Sub influenta unor factor locali (ape, roci, relief,
sol s.a.) se dezvolta tipuri de vegetatie azonala: de lunca, acvatica si palustra, petrofita s.a.

Frecventa
speciilor de
arbori in paduri

Stejar-pendunculat Salcim Frasin Carpen

Conifere Plop Altele
Specii Caracteristici si arealul de raspindire
Stejarul Nordul republicii, Podisul Codrilor, la altitudini de pina
Comun la 250m; prefer regiunile relative umede.

Gorunul Podisul Codrilor, Podisul Nistrului, la altitudini de peste

250 m; prefera regiunile umede.

Stejarul- Specie mediteraneena, aflata la limita Nordica de

pufos raspindire, se intilneste, izolat doar in sudul tarii; adaptat
la conditii de clima mai calduroasa si arida.

Fagul Vestul si central Podisului Codrilor, la altitudini de la

280-300 m si mai sus, ce umezeala mare, pe versanti cu
expozitie Nordica si vestica, puternic inclinati si afectati
de eroziune de alunecari de teren; suprafat s-a micsorat
pentru ca se afla la limita estica de raspindire si a fost
taiat in ultimile doua secole pentru lemnul pretios.

Alte specii Frasinul, carpenul, teiul, artarul, ciresul, marul-de-

padure, parul-de-padure si salcimul (introdus de catre
om.)
 Importanța Pădurilor
Lemne pentru foc
Previn erziunea solurilor
Loc de odihnă
Loc de trai pentru o mulțime de animale sălbatice
Arborii din păduri , în urma fotosintezei elimină cantități mari de
oxigen
Sfirsit ( Protejati padurile pentru ca ele sunt
mindria tarii noastre ! )