Sunteți pe pagina 1din 49

Realizat de prof.

FLORESCU NICOLAE

ALGEBRA
CLASA a VI-a
Semestrul I si II

.
NUMERE
NATURALE
DIVIZOR, MULTIPLU
Daca un numar natural poate fi scris ca un produs de doi factori,
de exemplu: a = mn atunci putem spune urmatoarele:
m sau n = este divizorul numarului a si ca a se divide cu m sau cu n.
Scriem a m sau a n si citim: a se divide cu m.
Exemplu de multimea divizorilor unui numar natural:
D12 = {1; 2; 3; 4; 6; 12}
Asadar, 124 sau 4 12 adica 4 il divide pe 12.
Daca un numar il inmultim cu orice numar natural, se obtine un
multiplu al acestuia.
Exemplu de multimea multiplilor unui numar natural:
M4 = {0; 4; 8; 12; 16; … ; 4n; …}
Din relatia a = mn, putem spune ca: m (sau n) este divizorul lui a
si a este multiplul lui m sau al lui n.
CRITERIILE DE DIVIZIBILITATE
Criteriul de divizibilitate cu 2. Un numar natural se divide cu 2
daca ultima cifra este din multimea {0; 2; 4; 6; 8}.
Criteriul de divizibilitate cu 3. Un numar natural se divide cu 3
daca suma cifrelor din care este format numarul, se divide cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 4. Un numar natural se divide cu 4
daca numarul format din ultimele doua cifre se divide cu 4.

Criteriul de divizibilitate cu 5. Un numar natural se divide cu 5


daca ultima cifra este din multimea {0; 5}.

Criteriul de divizibilitate cu9. Un numar natural se divide cu 9


daca suma cifrelor din care este format numarul se divide cu 9.

Criteriul de divizibilitate cu 10. un numar natural se divide cu 10


daca ultima cifra este 0.
EXERCIŢII PE BAZA CRITERIILOR DE
DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca numarele de forma 53a 2.
Rezolvare: 530, 532, 534, 536, 538.
Sa se gaseasca numarele de forma 53a 3.
Rezolvare: 5+3+1=9. 531, 534, 537.
Sa se gaseasca numarele de forma 35 x 4.
Rezolvare: 352, 356, pentru ca 52 se divide cu 4; la fel si 56.
Sa se gaseasca numarele de forma 72 x 5.
Rezolvare: 720, 725.
Sa se gaseasca numarele de forma 4 x 59.
Rezolvare: 405, 495, pentru ca 4+0+5=9 si 4+9+5=18 si se divid cu 9.
PROPRIETĂŢILE DIVIZIBILITĂŢII
Daca numerele a si b se divid cu
284 si 164  28  16  444
m, atunci si a+b se divide cu m.
Daca numerele a si b se divid cu 284 si 164  28  16  12 4
m, atunci si a–b se divide cu m.

Daca numerele a si b se divid cu 284 si 164  28  16  4484


m, atunci si ab se divide cu m.

Daca numarul a se divide cu m si


cu n, numerele m si n fiind prime 364 si 363  36(4  3)  3612
intre ele, atunci a se divide cu
mn.
Daca numarul a se divide cu b si 64 16 si 168  64 8
b se divide cu c, atunci si a se
divide cu c.
DESCOMPUNEREA IN FACTORI
DE PUTERI DE NUMERE PRIME
Pentru a descompune in factori de puteri de numere prime un
numar natural se imparte numarul dat, succesiv, la numere prime.
Exemplu: 720 2 Daca un numar
se termina cu
1200 2 5
2 2
360 2 12 2
mai multe
180 2 zerouri, 6 2
90 2 impartirea se 3 3
45 3 face la inceput
prin 2k5k,
1
15 3 k=numarul de
5 5 zerouri.
1 Asadar 1200 = 24352

Asadar 720 = 2 3 5
4 2 Pentru ca 100=425=2252.
CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN
Pentru a afla c.m.m.d.c. a doua sau mai multe numere naturale se
parcurg urmatoarele etape:
1. Se descompun in factori
de puteri de numere prime,
60 = 2 35 2

numerele date. 90 = 2325


2. Se iau factorii numai c.m.m.d.c. =235=30
comuni cu puterea cea mai
mica si se inmultesc intre ei.
Cel mai mare divizor comun se mai poate scrie si astfel:

(60;90) = 30
CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN
Pentru a afla c.m.m.m.c. a doua sau mai multe numere naturale se
parcurg urmatoarele etape:
1. Se descompun in factori
de puteri de numere prime,
60 = 2 35 2

numerele date. 90 = 2325


2. Se iau factorii comuni si c.m.m.m.c. =2 2
3 5=180
2
necomuni(o singura data) cu
puterea cea mai mare si se
inmultesc intre ei.
Cel mai mic multiplu comun se mai poate scrie si astfel:

[60;90] = 180 .
NUMERE PRIME SI COMPUSE
Numar prim este numarul care are doar doi divizori: pe 1 si pe el insusi.
Exemple de numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37,…

Numar compus este numarul care are cel putin trei divizori.
Exemple de numere compuse: 4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18,…

NUMERE PRIME INTRE ELE


Doua numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c = 1.

Exemple de perechi de numere prime intre ele: (12;35); (8; 9).


PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca cel mai mic numar natural nenul care
impartit la 15, 18 sau 24 da de fiecare data rest 10.
Rezolvare:
O problema in care apare o impartire si un rest, se va rezolva cu
ajutorul teoremei impartirii cu rest: d = ic + r, r < i.

d = 15c1 + 10 d – 10 = 15c1
d = 18c2 + 10  d –10 = 18c2
d = 24c3 + 10 d –10 = 24c3
 d – 10 = c.m.m.m.c. [15; 18; 24] = 360.
 d = 360 + 10 = 370.
PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Numerele 3456, 5435 si 8593 impartite prin acelasi numar
dau respectiv resturile 6, 7, 14. Sa se afle impartitorul.
Rezolvare:
Aplicand teorema impartirii cu rest vom avea:
 3456  i  c1  6 Vom trece restul din  3450  i  c1
 membrul dept in membrul 
 5435  i  c2  7 stang, si efectuand 5428  i  c2
8593  i  c  14 scaderea vom avea: 8579  i  c
 3  3
Descompunem in factori de puteri de numere prime numerele 2450, 5428, 8579 si
aflam c.m.m.d.c. al acestora.

3450  2  3  52  23

 5428  2 2
 23  59  c.m.m.d.c.= 23 si este impartitorul cautat.
 8579  23  373

.
PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca cel mai mic numar natural nenul care
impartit la 45, 48 sau 54 da rest 10, 13 si respectiv 19.
Rezolvare:
Aplicand teorema impartirii cu rest vom avea:
 d  45  c1  10 Observam ca diferenta dintre  d  35  45  c1  45
 impartitor si rest este aceeasi la 
d  48  c2  13 fiecare propozitie, aceasta fiind d  35  48  c2  48
d  54  c  19 35; adaugam pe 35 in ambii
d  35  54  c  54
 3 membri si obtinem:  3
Descompunem in factori de puteri de numere prime numerele 45, 48 si 54 si
aflam c.m.m.m.c. al acestora.

 45  32  5

 48  2 4
3  c.m.m.m.c.= 2 3 5 = 2160.
4 3

54  2  33
  d = 2160–35 = 2125 (numarul cautat) .
NUMERE
RAŢIONALE
.
FORME DE SCRIERE A NUMERELOR
RAŢIONALE POZITIVE
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ORDINARE IN FRACTIE ZECIMALA:
Se face prin efectuarea catului dintre numaratorul si numitorul fractiei:
EXEMPLE:
7 11 32
 1,4;  3, (3);  2,1(3)
5 3 15
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ZECIMALE IN FRACTIE ORDINARA:
EXEMPLE:
(2 (6
18 9 213  21 192 32
1,8   2,1(3)   
10 5 90 90 15
(9
23  2 21 7
(3
4245  42 4203 467
2, (3)    4,2(45)   
9 9 3 990 990 110
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008
.
REPREZENTAREA PE AXĂ A
NUMERELOR RAŢIONALE
Pentru a reprezenta pe o axa mai multe numere rationale, este indicat ca
numerele rationale sa fie ordonate crescator.
Pentru ordonarea acestora, aceste numere este necesar sa aiba aceeasi forma de
prezentare – sub forma de fractii ordinare cu acelasi numitor.
EXEMPLU: Fie multimea A = {-1,5; 3,(3); 0; -2,2; 3,3; -2,(2); 1,5}
Transform numerele date in fractii ordinare:
3 10 11 33 20 3
 1,5   ; 3, (3)  ;  2,2   ; 3,3  ;  2, (2)   ; 1,5 
2 3 5 10
Aducem fractiile la acelasi numitor (in cazul nostru acesta este 90):
9 2
3 135 10 300 11 198 33 297 20 200 3 135
  ;  ;   ;  ;   ; 
2 90 3 90 5 90 10 90 9 90 2 90
Acuma, dupa comparatia numerelor , le putem reprezenta pe o axa:

-2,(2) -2,2 -1,5 0 1,5 3,3 3,(3)


Se poate aborda si o alta strategie.
REPREZENTAREA PRIN DESEN A
NUMERELOR RATIONALE POZITIVE
1
 0,5 1
2
6
1 1
 0,25
4 3

.
ADUNAREA/SCĂDEREA NUMERELOR
RAŢIONALE
Adunarea/scaderea fractiilor ordinare:
-Se afla numitorul comun al fractiilor date;
-Se amplifica corespunzator fractiile date;
-Numaratorii amplificati se aduna/scad deasupra aceleasi linii de
fractie.
EXEMPLU: 3) 4) 6)
5 2 1 15  8  6 17
   
4 3 2 12 12
Adunarea/scaderea fractiilor zecimale finite: EXEMPLU:
-Se aseaza numerele unul dedesubtul
celuilalt, astfel incat virgulele sa fie una 2,15+
dedesubtul celeilalte;
-Se face 49,30
adunarea/scaderea conform algoritmului
cunoscut; -Virgula se 51,45
pune la rezulta, ,,coborand-o’’ pe verticala.

.
PROPRIETATILE ADUNARII IN
MULTIMEA
•Adunarea este
Q (a + b) + c = a + (b + c)
asociativa:
•Adunarea este a+b=b+a
comutativa:
•Elementul neutru al a+0=0+a=a
adunarii este 0:

•Pentru orice a exista –a, a + (–a) = (–a) + a = 0


opusul lui a, astfel incat:
INMULŢIREA
NUMERELOR RAŢIONALE
Prin inmultirea a doua numere rationale reprezentate prin fractii
ordinare se obtine o fractie ordinara unde numaratorul este produsul
numaratorilor si numitorul este produsul numitorilor.
i r ii
ult
2 7 2  7 14 le
inm
   i eta t i
5 9 5 9 45 Propr

Este comutativa ab=ba


Este asociativa a  (b  c) = (a b)  c
Elementul neutru este 1 a1=1a=a
Este distributiva fata de
adunare/scadere a (b+c)=a b+a c
INMULŢIREA FRACŢIILOR
ZECIMALE FINITE
Pentru a inmulti doua fractii zecimale finite, se procedeaza astfel:
1. Se inmultesc cele doua numere,
conform algoritmului, fara a tine 25,15
cont de partile zecimale (ca si
cum n-ar exista ,,virgulele”).
6,24
2. La rezultatul inmultirii se pune 10060
virgula, de la dreapta spre 5030
stanga, dupa atatea cifre cate
zecimale participa la inmultire –
15090
in cazul nostru 4. 1569360
,
IMPĂRŢIREA NUMERELOR RAŢIONALE
Pentru a imparti doua fractii ordinare, se inmulteste prima fractie cu a
doua fractie inversata.

( 57
12 9 12 38 456 8
:    
19 38 19 9 171 3
TEOREMA IMPARTIRII CU REST:

Unde:
d=ic+r d = deimpartitul
i=
impartitorul
r<i c = catul
.
IMPĂRŢIREA FRACŢIILOR
ZECIMALE FINITE
Pentru a impărţi doua fractii zecimale finite, se procedeaza astfel:
1. Se egalizeaza numarul de
zecimale la unul din numere, prin 16,1:6,44 = 16,10:6,44
adaugarea de zerouri.
2. Se impart cele doua numere, 1610 644
conform algoritmului, fara a tine
cont de partile zecimale (ca si
1288 2, 5
cum n-ar exista ,,virgulele”). =3220
3. Se adauga un 0 la rest si o 3220
virgula , la rezultat si se ====
continua impartirea, analog, Deci catul impartirii celor doua
pana cand restul va fi zero. numere este 2,5.

.
PUTEREA UNUI NUMĂR RAŢIONAL
m m
a  a  a
Daca
b
este un numar rational, atunci
   m
Reguli de calcul cu puteri: b b
(am)n=amn
aman=am+n
6 7
5 7 12  2    2 42
2 2 2     
        3    3 
 3  3  3
am:an=am-n (ab)m=ambm
15 7 8 8 8 8
2 2 2  4   2    4  2
  :      5    3     5   
 3  3  3         3
ORDINEA EFECTUĂRII OPERAŢIILOR
ŞI FOLOSIREA PARANTEZELOR
•Intr-un exercitiu de calcul ce contine mai multe operatii cu numere
rationale se efectueaza mai intai ridicarile la putere, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si
scaderile in ordinea in care sunt scrise.
•In exercitiile de calcul care contin paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
parantezele mari (drepte) si apoi cele din acolade.
•Daca in fata unei paranteze ce contine un numar rational sau o
suma de numere rationale se afla simbolul ,,–”, atunci se poate
elimina acesta si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semn
schimbat.

 12  10  4  9   12  10  4  9
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008
EXERCIŢIU REZOLVAT
  2,5  3, (3)  0,9   0,3  0,2 : 3   2,5  : 0,00(1) 
2

Transformam fractiile zecimale in fractii ordinare si le introducem in exercitiu,


simplificate.
 5 4 9   3 1   5  2
 1
        : 3     : 
 2 3 10   10 5   2   900
Efectuam ridicarea la putere, inmultirea si impartirea in parantezele rotunde.
 5 36   3 1  25  1  15) 5 36   3) 3 2 ) 1  25  1
          :         :
 
 2 30   10 15  4  900  2 30   10 15  4  900
 75  36 9  2 25  1  111 11 25  1  1221 225) 25  1
   :    :    : 
 30 30 4  900  30 30 4  900  900 
4  900
1221  5625 1 6846
 :   900  6846.
900 900 900
.
ECUAŢII DE FORMA ax + b = 0
•Propozitia cu o variabila de forma EXEMPLU:
x x 5 x
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o Rezolvati ecuatia:   5
necunoscuta, unde a si b sunt 3 2 4
numere rationale. Stabilim cmmmc al 4) 6) 3)
x x  5 x 12 )
numitorilor si
amplificam fractiile:
   5  12
•Intr-o ecuatie avem
3 2 4
,,dreptul” de a trece Amplificam numaratorii si
termeni dintr-un membru scriem ecuatia fara
numitori:
4 x  6 x  30  3x  60
in alt membru cu semnul
schimbat.
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
4 x  6 x  3x  60  30
•Intr-o ecuatie avem semnul schimbat:
,,dreptul” de
inmulti/imparti egalitatea
Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
7 x  90
cu un numar diferit de
zero. Procedeul este Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
7 x  90 : (7)
utilizat pentru eliminarea
90
numitorilor si la final In final, aflam radacina ecuatiei: x
aflarea necunoscutei. 7
.
RAPOARTE ŞI
PROPORŢII
.
RAPOARTE ŞI PROPORŢII
a
Raportul numerelor rationale a si b, b0 este a:b si se scrie a si b se
numesc termenii raportului. b
Exercitiul 1. Sa se afle valoarea raportului dintre numerele a = 12 si b = 16.
(4
a 12 3 a 12
Rezolvare:   sau   0,75
b 16 4 b 16

PROPORTIA este egalitatea a doua Aflarea unui termen necunoscut dintr-o


rapoarte. Daca avem a, b, c, d, asa incat: proportie:
a c este o proportie, cu extremii a un extrem  produsul mezilor
 si d si mezii b si c. celalalt extrem
b d EXEMPLU
x 5
PROPRIETATEA FUNDAMENTALA
Aflati x din: 
A PROPORTIILOR: 9 3
a c 9  5 45
 daca si numai daca ad=bc x   15.
b d 3 3
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008.
DERIVAREA PROPORŢIILOR
Derivarea unei proportii cu aceiasi termeni
a) Schimband extremii intre ei 2 8 12 8

3 12
 
3 2
b) Schimband mezii intre ei 2 8 2 3

3 12
 
8 12
c) Inversand rapoartele 2 8 3 12
 
3 12

2 8
Derivarea unei proportii cu alti termeni
a c a k c
-se inmultesc/impart termenii unui raport cu acelasi numar nenul:   
b d bk d
a c ak ck
-se inmultesc/impart numitorii/numaratorii cu acelasi numar nenul:   
b d b d
a c ab cd
-se aduna/scad la numaratori numitorii:   
b d b d
a c a c
-se aduna/scad la numitori numaratorii:   
b d ba d c
-se egaleaza un raport cu raportul obtinut prin adunarea/scaderea a c a c ac
numaratorilor si respectiv a numitorilor:    
b d b d bd
.
ŞIRUL DE RAPOARTE EGALE
Daca avem:

a b c a b c abc
1.   atunci:   
m n p m n p mn p
r) s) t)
a b c a b c ar  bs  ct
2.   atunci:   
m n p m n p mr  ns  pt
a b c a b
(r
c
(s
a:r b:s c:t
(t
3.   atunci:   
m n p m n p m:rn:s p:t
a b c k
 a  b  c 
k
a k  bk  ck
k
4.   atunci:          k
m n p m n  p m  nk  pk
a b c a b c
5.   atunci:    k ; a  mk ; b  nk ; c  pk .
m n p m n p
Observatie: Daca este nevoie ca un termen al unui raport sa fie negativ, atunci
ambii termeni ai aceluiasi raport trebuie sa fie negativi !
DIRECTA ŞI INVERSA
PROPORŢIONALITATE
Daca avem doua multimi: A = {a, b, c, d} si B = {l, m, n, p} atunci:
1. Multimile A si B sunt in relatie de 2. Multimile A si B sunt in relatie de
directa proportionalitate, si: inversa proportionalitate, si:
a b c d
a b c d   
   1 1 1 1
l m n p l m n p
EXEMPLU:
1 4
Impartiti numarul 111 in trei parti invers proportionale cu: 3; si .
Daca cele trei parti sunt invers proportionale cu numerele date, 2 3
REZOLVARE:

atunci se formeaza un sir de rapoarte egale, cu numitorii inverselor numerelor date:

a b c a  b  c 111 12
     111   36.
1 2 3 1 2 3 37 37
 
3 1 4 3 1 4 12 3
1 2
Atunci: a   36  12; b  36  72; c   36  27.
3 1 4
REPREZENTAREA GRAFICA A
DEPENDENTEI DIRECT PROPORTIONALE
Fie multimile A si B in care Reprezentarea grafica a
elementele sunt intr-o relatie de dependentei direct proportionale
directa proportionalitate.
A B y
4 2

3 5
6
10 3
5 2

4 6 10 O
  2 4 6 10 x
2 3 5
REPREZENTAREA GRAFICA A
DEPENDENTEI INVERS PROPORTIONALE
Fie multimile A si B in care y
elementele sunt intr-o relatie de
inversa proportionalitate. 6
A B

2 6
4
3 4

5 2,4
2,4

2  6  3  4  5  2,4  12
O 2 3 5 x
PROCENTE p
Rapoartele de forma
100 se noteaza cu p% si se numesc rapoarte procentuale.
EXEMPLE:
( 20 ( 25
25 1 40 2 125 5
25%   40%   125%  
100 4 100 5 100 4
Din propozitia p% din a = b rezulta urmatoarele tipuri de probleme:
60 3300
1. Daca se cunosc p si a atunci b = p% a 60%din 55   55   33
100 100

2. Daca se cunosc p si b, atunci a este: Aplicatie: 30% din cat este egal cu 18?
30 ( 30
30% din a  18;  a  18; a  18 
100 1800
  60.
100 30 30
3. Daca se cunosc a si b, atunci p este:
p 100 1600
( 64

Aplicatie: Cat % din 64 este 16 ?  64  16; p  16    25.


100 64 64
O PROBLEMA CU PROCENTE
Pretul unui produs se modifica de doua ori: prima data creste cu 40% iar a doua
oara scade cu 25% din noul pret.
a) Daca pretul final este de 63 de lei, aflati pretul initial.
b) Cu cat la suta s-a modificat pretul de la cel initial la cel final?
c) Care a fost pretul dupa prima modificare de pret?
REZOLVARE Vom propune o varianta eficace de rezolvare:
1. Vom rezolva punctul b), afland procentul ce inlocuieste cele doua procente:
a b
Putem folosi formula: p  a  b  unde a si b sunt valorile procentuale.
100
Atentie: daca sunt majorari, valorile vor fi pozitive iar daca sunt reduceri valorile vor fi negative.
40  ( 25)
p  40  25   15  10  5. Asta inseamna ca pretul a crescut cu 5%.
100
2. Vom rezolva punctul a), cunoscand rezultatul de la punctul b).
Daca pretul creste cu 5%, atunci el devine 105%.
(105
105 100 6300
 x  63; x  63    60lei.
100 105 105
3. Vom rezolva punctul c) dupa ce am aflat pretul initial:
Daca pretul creste cu 40%, 140 8400
140% din60   60   84lei.
atunci el devine 140% 100 100
.
CALCULUL PROBABILITĂŢILOR
numarul de cazuri favorabile
probabilitatea 
numarul de cazuri posibile
APLICATII / EXEMPLE:
1. Aruncam un zar. Care este probabilitatea ca numarul de puncte de pe fata de sus a
zarului sa fie un numar prim?
Rezolvare: numerele prime pana la 6 sunt: 2, 3 si 5. Deci sunt 3 cazuri favorabile din 6.
nr cazuri favorabile 3
P   0,60  60%
nr cazuri posibile 5
2. Fie multimea A={1; 2; 3; 4; 5; 6}. Se aleg la intamplare doua elemente. Care este
probabilitatea ca suma celor doua numere sa fie un numar prim?
Rezolvare: Variantele favorabile sunt: 1+2; 1+4; 1+6; 2+3; 2+5; 3+4; 5+6. Total=7.
Variantele posibile sunt: 1+2, 1+3, …,2+3, 2+4,…,5+6. In total sunt 15 cazuri posibile.
nr cazuri favorabile 7
P   0,4(6)  46, (6)%
nr cazuri posibile 15
.
ELEMENTE DE ORGANIZARE
A DATELOR
APLICATIE PRACTICA Elevii unei clase, in numar de 20, in urma unui test la
matematica au obtinut urmatoarele note: nota 4 – 1elev; nota 5 – 2elevi; nota 6 – 4elevi;
nota 7 – 5elevi; nota 8 – 3elevi; nota 9– 3elevi; nota 10 – 2elevi.
Sa se reprezinte aceste date intr-un tabel, grafic si diagrama.

nr elevi
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 1 2 4 5 3 3 2

5
4
10% 5%
10%
4
15%
5 3
2

20%
6
7
1

15% 8
9
25%
10 4 5 6 7 8 9 10 nota
.
MEDIA MEDIA
ARITMETICĂ PONDERATĂ
Media aritmetica a doua sau mai multe Daca se dau numerele a1, a2, a3, …,an iar
numere rationale este numarul rational fiecare numar are respectiv ponderea
obtinut prin impartirea sumei p1, p2, p3, ….,pn atunci media
numerelor respective la numarul lor.
aritmetica ponderata va fi:
Daca avem: a1, a2, a3, …., an, atunci:
a1  a 2  a 3  ...  a n a1  p1  a 2  p2  ...  a n  pn
ma  mp 
n p1  p2  ...  pn
Exemplu: aflati media aritmetica a Exemplu: aflati media ponderata a
numerelor: 3; 14; 20; 23. numerelor 5, 12, 15 fiecare cu ponderile
20, 12 si 8.

3  14  20  23 60 5  20  12 12  15  8 364
ma    15. m p    9,1.
4 4 20  12  8 40
NUMERE
INTREGI
MULŢIMEA NUMERELOR INTREGI
Multimea numerelor intregi: Z = {…, -3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; …}
Multimea Z* = Z – {0}. – multimea numerelor nenule.
Reprezentarea pe axa a numerelor intregi:
Fie multimea A = 3; 0; -4; 2; -2; 5; -1}
Modulul sau
Reprezentarea pe axa a elementelor multimii A: valoarea
O(originea axei) absoluta:
-4 -2 -1 0 2 3 5
+a = +a
OPERATII CU NUMERE INTREGI –a = +a
Inmultirea sau
Adunarea sau scaderea: impartirea: Ridicarea la putere:
+a+b=+(a+b); (+)(+)=(+); (-a)numar par=+anumar par;
+a-b=+(a-b) daca a>b;
+a-b=-(b-a) daca b>a; (+)(-)=(-); (-a)numar impar= –anumar impar.
-a-b –(a+b)
DIVIZIBILITATEA IN Z
Numarul intreg a este divizibil cu numarul intreg b, daca exista un
numar intreg c, astfel incat a = bc

Multimea divizorilor intregi ai lui 6 este: {-6; -3; -2; -1; 1; 2; 3; 6}


Multimea multiplilor intregi ai {…-9; -6; -3; 0; 3; 6; 9; …;3n;….}
lui 3 este:
Rezolvare:
APLICATIE: Punem conditia ca 2x+1D3={1; 3}
3 Rezolvam ecuatiile:
Fie: E ( x )  2x +1 = 1  x = 0
2x 1
2x +1 = -1  x = -1
Aflati numerele intregi x astfel 2x +1 = 3  x = 1
incat si E(x) sa fie numar intreg. 2x +1 = -3  x = -2
.
REPREZENTAREA UNUI PUNCT CU
COORDONATE
y INTREGI
Axa ordonatelor

+++++
Axa absciselor
II I y A(2;3)
3
x B(-2;2)
––––– – +++++

O 2
II – I

I –
V 1 x
I, II, III, IV – cele patru cadrane
-2 O 2
Un punct de coordonate date, P(xP,yP)
are abscisa = xp si ordonata = yP.

Exemplu: A(2;3)
Exemplu: B(–2;2) -3 C(1;-3)
Exemplu: C(1;–3)
ADUNAREA SI SCADEREA
NUMERELOR INTREGI
Pentru a efectua operatiile de adunare sau scadere a numerelor intregi, este
indicat ca prima data sa se elimine parantezele (daca exista) numerelor intregi.
Daca in fata parantezei este semnul minus, la eliminarea parantezei, semnul
numerelor intregi se schimba; atunci cand in fata parantezei este semnul plus
la eliminarea parantezei, semnele numerelor nu se schimba.

   5  5;    8  8;    7   7
 5   7  12    3  8  5  7  12  3  8  25  10  15
Atunci cand avem un sir de operatii de adunare si scadere, este indicat ca prima
data sa adunam numerele negative si apoi pe cele pozitive. Urmariti exercitiul
mai
de sus (sublinierele):
Daca avem doua numere intregi Daca avem doua numere intregi de semne
de acelasi semn, se aduna valorile diferite, se face diferenta lor si se da
lor si se da semnul lor comun. semnul numarului cu valoare mai mare.
PROPRIETATILE ADUNARII IN MULTIMEA Q

•Adunarea este (a + b) + c = a + (b + c)
asociativa:
•Adunarea este a+b=b+a
comutativa:
•Elementul neutru al a+0=0+a=a
adunarii este 0:

•Pentru orice a exista –a, a + (–a) = (–a) + a = 0


opusul lui a, astfel incat:
INMULTIREA SI IMPARTIREA
NUMERELOR INTREGI
Inmultirea/impartirea semnelor: Exemple:
factor factor produs/cat
(+5)(+3) = 15
+ + +
(-8)(+5) = -40
+ - - (-9)(-4) = 36
- + - (+64):(+8) = 8
- - + (-50):(+10) = -5
(+44):(-4) = -11
(-15):(-5) = 3
PUTEREA UNUI NUMAR INTREG
  a k
 a , pentru orice k numar natural
k

 a , daca k  numar par


k
  a k
 k
 a , daca k  numar impar
Exemple: Operatii cu puteri:
mn
(+4) = 4 = 64
3 3 a a  a
m n

mn
(-2)4 = 24 = 16 a :a  a
m n

(-2)5 = -25 = -32 a 


m n
 a mn
 a  b k
 a b
k k
ECUAŢII IN Z INECUAŢII IN Z
Propozitia cu o variabila de forma Propozitia cu o variabila de forma ax + b < c (sau
ax + b = c se numeste ecuatie cu o >, , ) se numeste inecuatie cu o necunoscuta.
necunoscuta.
Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de a trece
trece termeni dintr-un membru in termeni dintr-un membru in alt membru cu
alt membru cu semnul schimbat. semnul schimbat.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de
Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea cu un numar diferit de
inmulti/imparti egalitatea cu un zero.
numar diferit de zero.
ATENTIE! Cand impartim/inmultim inecuatia
cu un numar negativ, sensul inegalitatii se
schimba!
EXEMPLU: EXEMPLU:
2x + 9 = 5x + 30 5x – 8 > 7x + 4
2x – 5x = 30 - 9 5x – 7x >4 + 8
-2x > 12 : (-2)
-3x = 21 :(-3)
x = -7. x < -6
VREAU SĂ MĂ MAI UIT INCĂ ODATĂ!

Sfarsit