Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Generarea de numere aleatoare pe baza

efectului de tunel cuantic în tranzistori

Studenți: Paul –Vasile Vezeteu, anul II, seria G

Iulia –Ileana Popescu, anul II, seria G

Conducător ştiinţific: Conf. dr. ing. Dumitru Iulian Năstac

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, 10 mai 2019

Secţiunea 04-2, TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ, FIABILITATE ŞI PACKAGING ELECTRONIC
 Cuprins

I. Introducere in context

II. Tehnologii existente

III. Diagrama flowchart

IV. Sursa de entropie

V. Postprocesare

VI. Dezvoltări ulterioare și concluzii

VII. Bibliografie

2
I. Introducere în context

3
 Motivație

 Generarea de numere aleatoare este un domeniu amplu,

cercetat datorită aplicabilității sale în criptografie, în
simularea computerizată și în statistică;

 Aceste sisteme au rolul de a produce șiruri de numere a căror

valoare nu poate fi știută cu exactitate;

 În prezent, producătorii de generatoare de numere aleatoare

își dispută atât rata de generare (cât mai mare), cât și
siguranța sistemelor lor;

 În faza de documentare, am observat că, la nivel mondial, nu

au fost realizate generatoare de numere aleatoare care să
aibă la bază efectul cuantic de tunel în tranzistori.

4
 Clasificare

 Există două categorii de generatoare de numere aleatoare:

 PRNG (Pseudo Random Number generators)

 Au la bază o formulă recursivă care generează cu ajutorul unor
parametrii inițial stabiliți;
 Au perioadă mare de generare;
 Avantajul lor este viteza de generare, dar sunt ușor predictibile dacă se
cunoaște sămânța (seed- ul).

 TRNG (True Random Number generators)

 Măsoară un fenomen fizic impredictibil sau foarte greu de prezis, iar pe
baza rezultatelor produc un șir de numere aleatoare;
 Un caz particular al acestor generatoare este unul care se bazează pe
fenomene cuantice, fiind prin definiție impredictibile.

5
II. Tehnologii existente

6
 Tehnologii existente
1955 – Cartea A million random digits with 100,000 normal deviates,
publicată de RAND Corporation;

Primele generatoare se bazau pe emisia de radiație a materialelor

radioactive, masurată cu un detector Geiger-Müller, fiind urmate de
cele care se folosesc de zgomotul electric;

În prezent, cele mai întâlnite generatoare se bazează pe masurarea

fenomenelor optice, având rata de generare de ordinul Gbps;

În ceea ce privește generatoarele cuantice, în special efectul

de tunel, nu au fost găsite decât 2 publicații care fac referire
specific la dioda Zener și la dioda tunel;

O companie Australiană (QuintessenceLabs) susține că ar fi

produs un astfel de generator cu ajutorul unei diode tunel.

7
III. Diagrama flowchart

8
Structura unui RNG

9
IV. Sursa de entropie

10
 Tranzistorul cu efect de tunel

 Dispozitiv electronic cu un mare potențial de a complementa

sau chiar înlocui MOSFET–urile în aplicațiile de joasă putere.

 Mod de funcționare și structura benzilor energetice:

Oprit Pornit, p-type Pornit, n-type

Curenți de scurgere Potențial negativ pe poartă Potențial pozitiv pe poartă

11
 Calculul probabilității

Probabilitate de tunel
Rezultatul integrării și a altor operații

Vector de undă Lungimea Debye

sursă canal
Unde:

ΔΦ = intervalul de energie
în care poate avea loc
efectul de tunel

12
 Optimizarea dispozitivului

 Ce se dorește cu adevărat prin optimizare este aducerea

tranzistorului într-o formă cât mai convenabilă aplicației
noastre;

 Influența modificării parametrilor a fost studiată cu ajutorul

unui program de simulare oferit gratuit de NanoHub, în paralel
cu o lucrare de doctorat, Simulation of Double-Gate Silicon
Tunnel FETs with a High-k Gate Dielectric (2010);

 Diferențele mari de precizie ale simulatoarelor au dus la

variații în ceea ce privește graficele, dar am putut să
observăm variația curentului și modificarea benzilor
energetice

13
 Rezultate și observații

 Modificări care duc la creșterea curentului:

 Dublarea porții
 Creșterea nivelului de dopare în sursă
 O constantă dielectrică cât mai mare
 Reducerea benzii interzise și a dimensiunilor dispozitivului

 Scăderea nivelului de dopare al drenei rezultă în eliminarea

caracterului ambipolar, dar și in scăderea curentului la oprire;

 Literatura de specialitate susține că tranzistorul cu efect de

tunel are potențial să lucreze la frecvențe înalte (THz).

14
V. Postprocesarea

15
 Generalități

 Blocul de postprocesare are rolul de a înlătura zgomotul

semnalului nedistilat, pentru obținerea unei secvențe de
numere aleatoare ideală;

 Implementarea se face prin intermediul unei funcții

extractoare care necesită prelucrarea statistică a secvenței
generate de sursa de entropie (semnalul nedistilat);

 Semnalul nedistilat real are două componente:

 cuantică (pur aleatoare);
 clasică (sub formă de zgomot).

 Caracterul determinist al zgomotului clasic reprezintă o

liabilitate a sistemului.

16
 Calculul entropiei minime

 Entropia minimă (în biți) a unei variabile discrete X este cea mai mare
valoare m cu proprietatea că fiecare observație a lui X furnizează cel
puțin m biți de informație.

unde N este rezoluția

convertorului
ADC (C.I.):
 Calculul distribuției probabilității semnalului nedistilat
 independența semnalul cuantic de zgomotul clasic;
 semnalul cuantic urmărește o distribuție Gausiană;
 raportul variației componentei cuantice și a celei clasice poate fi determinat;
 secvența este independentă și identic distribuită.

 semnalul cuantic și zgomotul clasic sunt independente unul de celălalt

 semnalul cuantic urmărește o distribuție Gausiană 17
 Calculul entropiei minime (II)

 Vom deriva valoarea variației cuantice din formula:

 Entropia minimă este determinată de punctul x cu probabilitate

maximă, găsit cu ajutorul distribuției Gausiene, al valorii derivației
cuantice și al definiției.

 Rezultă că, pentru o valoare H(X)

= 0.812 biți per interval, se vor
putea extrage din șir maximum
81.2% din valori prin intermediul
extractorului.

18
 Implementarea extractorului Toeplitz

 Lungimea șirului complet aleator distilat obținut dintr-un semnal

nedistilat de lungime n, cu o entropie minimă egală cu k este:

 Pentru a construi matricea Toeplitz, este necesară o cheie cu

lungimea m+n-1, cu caracter aleator ce trebuie menținut, pentru a
asigura refolosirea acesteia.

a - Matricea Toeplitz

b – matricea biților neprelucrați

c – matricea biților extrași

a b c

 Implementarea extractorului se poate face în MATLAB, dar este

mult mai eficient dacă este realizat cu ajutorul unui FPGA.

19
 Testarea secvenței distilate

 Fără postprocesare, secvența nedistilată nu poate trece

niciun test statistic de verificare a caracterului aleator;

 Acest lucru este datorat atât prezenței zgomotului clasic în

cadrul secvenței, câi și faptului că semnalul cuantic
urmărește distribuția Gausiană, nu pe cea uniformă;

 Dorim să trecem secvența produsă de extractorul Toeplitz

printr-un set de trei teste: Diehard, NIST și Testul01 pentru
a-i evalua gradul aleator.

20
VI. Dezvoltări ulterioare și concluzii

21
 Dezvoltări ulterioare

Din punct de vedere al simulării, care este limitată de

performanțele software-ului se vor încerca urmatoarele soluții:
 echivalarea tranzistorului cu un circuit format din elemente
acceptate de programele de simulare SPICE
 obținerea accesului la un program de simulare mai avansat care
să ne permită analiza variației curentului de ieșire din dispozitiv

Studierea unor medode de măsurare a valorilor curentului de

ieșire din tranzistor;

Alegerea unui protocol potrivit pentru testarea funcționalității

sistemului, dintre cele propuse de Institutul Național de
Standarde și Tehnologii (NIST).

22
 Concluzii

 Proiectul de față prezintă un sistem nou de generare de

numere aleatoare care are la bază utilizarea tranzistorului cu
efect de tunel;

 Avantajele sunt viteza mare de generare și posibilitatea unei

optimizări a dispozitivului pentru o caracteristică curent –
tensiune avantajoasă aplicației;

 Utilizarea unui efect cuantic ne asigură o variația aleatoare

sigură care permite o postprocesare optimă (metoda
Toeplitz);

 Extractorul Toeplitz ne permite utilizarea generatorului de

numere aleatoare într-o gamă largă de aplicații, deoarece
sămânța își menține caracterul aleator.
23
VI. Bibliografie

24
 Bibliografie selectivă

Katherine BOUCART, „Simulation of Double-Gate Silicon Tunnel FETs with a High-k

Gate Dielectric”;
Krishnendu Ghosh and Uttam Singisetti, „Design and Analysis of High Frequency
InN Tunnel Transistors”;
Junlin Li’, Haihan Zhou’, Dong Pan, and Guilu Long, „Quantum random number
generator based on quantum tunneling effect”;
Ramón Bernardo-Gavito and Ibrahim Ethem Bagci, „Extracting random numbers
from quantum tunneling through a single diode” ;
Miguel Herrero-Collantes, „Quantum Random Number Generators”;

Ma, Xiongfeng & Xu, „Postprocessing for quantum random-number generators:

Entropy evaluation and randomness extraction. Physical Review”;
Zhang, Xiao-Guang & Nie, „Fully integrated 3.2 Gbps quantum random number
generator with real-time extraction. Review of Scientific Instruments.”;
Elaine Barker John Kelsey , „Recommendation for the Entropy Sources Used for
Random Bit Generation”, NIST.

25
Vă mulțumim pentru atenție!

26
Anexe

27
Optimizarea dispozitivului

28
Optimizarea dispozitivului

29