Prof.

Bunea Nicoleta
REDUCERE. REFOLOSIRE. RECICLARE.
Probabil că în fiecare zi aruncăm la gunoi lucruri
care s-ar putea refolosi sau recicla. Cum ar deveni viaţa
noastră dacă începînd din acest moment am ţine cont de
principiul celor 3R: reducerea, refolosirea şi reciclarea
materialelor?
Vom putea găsi şi alte întrebuinţări pentru ceea
ce pînă acum aruncam fără ezitare? Dacă nu, atunci ar
putea fi reciclat? Desigur, ceea ce poate fi reciclat
depinde mai ales de serviciile disponibile din localitatea
în care trăim, dar şi de condiţiile de piaţă. Există ele
acolo unde locuiţi? Dacă da, atunci e simplu, dacă nu, ce
puteţi face pentru ca şi în localitatea dvs. să puteţi
aplica principiul celor 3R?
 Aflaţi mai întîi ce se poate recicla. De obicei, serviciile
specializate ne oferă posibilitatea de a recicla deşeurile din
plastic, hîrtie, sticlă şi metal, amplasînd containere de
colectare selectivă pentru fiecare dintre acestea. Ne putem da
uşor seama dacă un produs pe care îl cumpărăm este
reciclabil, identificînd semnul grafic specific pentru reciclare.
El este format din trei săgeţi care formează un triunghi.
Fiecare săgeată reprezintă o etapă a procesului de reciclare:
(1) colectare şi procesare, (2) prelucrare şi (3) cumpărare
produse reciclate. Numărul din interiorul triunghiului
reprezintă codul materialului iar literele de sub el, abrevierea
acestuia. 
CE ESTE RECICLAREA?

Reciclarea presupune separarea şi colectarea

materialelor în vederea transformării lor în produse
utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtia
sau oţelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja
provenite din reciclare. Sticla şi oţelul pot fi reciclate
nu doar o dată, ci de nenumărate ori. Reciclarea
aluminiului şi oţelului utilizat la cutiile de băuturi, a
hârtiei şi cartoanelor, a sticlei, precum şi a anumitor
mase plastice constituie peste tot în ţările
occidentale o industrie înfloritoare. De asemenea,
reciclarea permite comunităţilor să reducă costurile
de depozitare a deşeurilor. Consumul de energie este
şi el influenţat pozitiv de reciclare.
Ce se poate recicla:

- recipiente din sticlă transparentă;

- recipiente din sticlă colorată;
- hârtie;
- ziare/tipărituri;
- cutii din aluminiu pentru băuturi;
- plasticul.
 GENERAREA DEŞEURILOR

CE PUTEM FACE NOI?

 Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunităţii, are puterea şi

obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş
sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. Soluţia este la îndemâna
noastră şi constă în DEPOZITAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR. Mai
precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate
şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii:
 
Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de
detergenţi, de cereale etc.), ce pot fi vândute la
tonetele special amenajate;
-     Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi,
folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de
curăţenie etc.), ce pot fi reciclate;
-     Sticle şi cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la
centrele care se ocupă cu achiziţionarea acestora;
-     Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a) şi doze metalice, ce
pot fi valorificate la punctele “REMAT”;
-     Deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).
Principalul avantaj al reciclării:
- prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce
consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie),
precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.
 EXEMPLE:

Hârtia - materie refolosibilă

 Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul,
celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea a
aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din
cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de
hârtie albă.
De asemenea, prin reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul
toxic, necesar producerii hârtiei albe.

Sticla - materie refolosibilă.

 Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de
cuarţ, calcarul, soda (produs poluant) ş.a.
Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp
bogăţiile naturale, apa şi electricitatea.
GÎNDEŞTE ÎNAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI
TREBUIE!

Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle

de plastic, ambalaje de ciocolată sau îngheţată, pungi de
snacks-uri sau doze de aluminiu după ce au consumat
produsele, însă aceasta nu dovedeşte decît lipsa de preocupare
faţă de mediul în care trăim. De aceea pentru a-l meţine curat şi
sănătos trebuie să urmăm nişte reguli:
1. Nu arunca nimic la întîmplare: pe trotuare şi străzi, în
parcuri şi grădini, în ape şi pe marginea apelor, pe marginea
şoselelor, şi oriunde te recreezi în natură! Chiar dacă nu găseşti
imediat un coş de gunoi asta nu înseamnă că nu este de datoria
ta să ai grijă unde arunci.
2. Învaţă sistemul de marcare şi identificare a
ambalajelor pentru a putea recunoaşte uşor materialele din care
sînt confecţionate ambalajele care se pot recicla.
 3. Ajută-ţi familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl
produceţi. Foloseşte saci menajeri de culori diferite sau cutii de
carton marcate astfel încît familia ta să ştie unde să pună deşeurile de
hîrtie şi carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obişnuită
şi resturile organice.
4. Respectă indicaţiile de pe containerele de colectare
selectivă şi nu amesteca materialele între ele. Încearcă pe cît poţi să
turteşti recipienţii înainte de a-i introduce în container pentru a mări
cantitatea de deşeuri colectate şi transportate.
5. Nu depozita deşeurile lîngă sau pe container, chiar dacă
acestea sînt deja pline. Sună-ţi operatorul din localitate şi
informează-l despre situaţia existentă.
6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de
prieteni şi la locul de muncă!
7. Educă-ţi copiii în spiritul acestor reguli şi urmăreşte ca ele
să fie aplicate şi la şcoala unde învaţă.
 Bibliografie
•Alexandru Mihaela, Marcean C., Manta Mihăilescu V. - Anatomie şi fiziologie
umană descriptivă şi aplicată, Editura Medicală, Bucureşti, 2014.
•Angelescu N. - Tratat de patologie chirurgicală, Vol. 1, Editura Medicală,
București, 2003.
•Atlas de anatomie umană - traducere Stroică Laura, State D., Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2010.
•Barna Adriana, Pop Irina, Moldovan Agaftea – Predarea biologiei în învătământul
gimnazial, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1998.
•Beznea A. - Anatomie şi embriologie, Note de Curs, Editura Zigotto, Galaţi, 2009.
•Bojor O. - Afecţiunile aparatului respirator: terapii complementare, Editura Fia
Lux, Bucureşti, 2004.
•, 2007.