Sunteți pe pagina 1din 16

Nevoia de a dormi şi a se

odihni

- Curs -
Definiţie şi caracteristici generale

 Somnul - absenţa stării de veghe, atât noaptea cât şi ziua


- necesar pentru - a pune în repaus activitatea SN
- favorizarea procesului de creştere a
organismului
- refacerea organismului

În timpul somnului:
 Individul se află într-o stare vegetativă
 Scăderea - activităţilor fiziologice
- metabolismului bazal
- tonusului muscular
- frecvenţei respiraţiilor
- frecvenţei pulsului
- TA
 Creşte cantitatea de STH
Definiţie şi caracteristici generale

 Odihna – perioada necesară zilnic sau nu, în funcţie de solicitarea organismului


- completarea resurselor energetice
- metabolizarea substanţelor toxice în exces în organism: uree, ac.lactic, etc.
 Somnul – are două perioade distincte: somnul lent şi somnul paradoxal
 Somnul lent – scăderea activităţii corticale, cu păstrarea controlului centrilor vitali din
bulb
- starea de somn este reversibilă la stimuli puternici
- SRAA este responsabilă de reacţia de trezire
- este reparator, restaurator, fortifiant
- favorizează creşterea şi înnoirea ţesuturilor
- este întrerupt de 4-5 perioade de somn paradoxal cu durată de câteva
minute fiecare
 Somnul paradoxal – activitate corticală intensă dată de creşterea fluxului sanguin
cortical
- apar visele

 Ciclul somnului - somnul începe cu o perioadă lentă, de somn profund, care devine
treptet superficial şi apoi este întrerupt de 2-5 minute de somn paradoxal.

 Perioada de instalare a somnului este dependentă de ritmul somn – veghe.


Factorii care influenţează somnul

Factori biologici:
 vârsta,
 specificul organismului,
 activitatea fizică,
 deprinderile individului,
 ritmul veghe-somn,
 funcţie de alternanţa zi-noapte (poate fi alterat de turele de noapte)

Factori psihologici: - au influenţe negative asupra duratei şi profunzimii


somnului
 anxietatea,
 Teama

Factori sociologici:
 programul de activitat,
 culcarea la ore fixe,
 locul de odihnă,
 condiţiile oferite de locul de odihnă – confort, intimitate, întuneric
Durata somnului

 Dependentă de vârsta individului

 Nou-născutul doarme în medie 18 ore/zi

 Copilul mic şi adolescentul dorm 12 ore/zi

 Adultul : 7-9 ore/zi

 Vârstnicul: 6-8 ore/zi


Manifestări de dependenţă ale nevoii de a dormi:
- insomnia -

 Reprezintă absenţa somnului sau scăderea perioadei de somn sau


absenţa senzaţiei de odihnă după somn

Consecinţele insomniei:
 Scăderea puterii de concentrare a individului în timpul zilei
 Atenţie diminuată şi gesturi nesigure
 Oboseală crescută după somn

Forme ale insomniei:


 Insomnia de adormire
 Insomnia de trezire
 Insomniile dormiţionale
 Insomniile predormiţionale
 Insomniile postdormiţionale
 Falsa insomnie
 Coşmarul
 Somnambulismul
 Pavorul nocturn
Formele insomniei

Insomnia de adormire:
 adormire cu dificultate;
 somnul decurge normal după instalare

Insomnia de trezire:
 adormire normală, dar trezire mai devreme, fără să mai adoarmă ulterior
 somn întrerupt, agitat, superficial

Insomniile dormiţionale:
 frecvente treziri,
 visele corespunzătoaresomnului paradoxal sunt neplăcute

Insomniile predormiţionale :
 stare de veghe prelungită până la instaurarea somnului fiziologic

Insomniile postdormiţionale:
 trezirea se produce mai devreme, înainte de terminarea somnului fiziologic
 caracteristice vârstnicului şi celor ce se culcă devreme
Formele insomniei

Falsa insomnie:
 Perioada fiziologică de somn se realizează prin însumarea somnului de noapte cu
somnul de zi (aţipiri)
Coşmarurile:
 Vise dominante ce determină trezirea bruscă, agitată, urmată de adormire cu
dificultate
Somnambulismul:
 Tulburare paroxistică de somn
 Mişcări dezordonate,
 Privire rătăcită,
 Individul nu vorbeşte şi nu răspunde la întrebări
 După o scurtă perioadă de timp individul îşi schimbă poziţia în pat, se culcă şi
adoarme
 Amnezie a episodului de pseudo-trezire
Pavorul nocturn:
 Spaimă intensă produsă în somn
 Frecvent întâlnită la copii
 Durează câteva minute
 Copilul ţipă, încearcă să fugă, apoi adoarme, la trezire are amnezia episodului.
Intervenţii de nursing general în insomnie

 aplică tehnici de relaxare


 recomandă pacientului o baie caldă sau o cană cu lapte cald
înainte de culcare
 recomandă metode demonstrat eficiente pentru reinstalarea
somnului:
- să citească o carte
- să asculte muzică
- să se ridice din pat
 identifică, prin culegerea datelor, cauza insomniei
 învaţă pacientul să noteze orarul somnului, timpul, calitatea şi
gradul de satisfacţie după somn
 stabileşte un program de odihnă pentru pacient
 verifică dacă acest program este respectat întocmai de către
pacient
 administrează medicaţia hipnotică şi/sau tranchilizantă prescrisă
de către medic
 urmăreşte efectele medicaţiei administrate
Manifestări de dependenţă ale nevoii de a dormi:
- hipersomnia -

 Somnul excesiv ca durată şi profunzime, cu apariţie bruscă

 Excepţie: somnul după efort susţinut, convalescenţă sau


perioade de insomnie

Forme ale hipersomniei:


 Somnolenţa
 Letargia
 Narcolepsia
Forme ale hipersomniei

Somnolenţa:
 Reprezentată de accesele de somn diurn
 Individul adoarme în absenţa stimulilor externi, da răspunde la stimuli verbali
 Poate să dureze zile sau săptămâni
 Uneori poate inversa ritmul nictemeral

Letargia:
 Reprezintă o hipersomnie continuă, cu durată chiar de zile sau ani
 Individul poate fi trezit pentru perioade scurte în mod brutal
 Funcţiile vitale sunt diminuate

Narcolepsia:
 Reprezentată de absenţa tonusului muscular însoţită de o necesitate subită de somn
 Apare în anumite situaţii: - lipsă de activitate,
- postprandial,
- uneori şi în plină activitate
 Este un somn superficial care se poate însoţi de vise dezagreabile, transpiraţie şi
bufeuri
Intervenţii de nursing general în hipersomnie

 notează raportul somn-veghe

 culege date despre calitatea somnului

 identifică împreună cu pacientul cauza care precede cel mai


frecvent hipersomnia

 echilibrează psihic pacientul

 notează orice schimbare în atitudinea pacientului, inclusiv după


administrarea medicaţiei

 programează activităţi interesante pentru pacient care să-l ajute


să evite un somn prelungit
Manifestări de dependenţă ale nevoii de a se odihni:
- disconfortul -

 Neplăcere fizică şi psihică datorată lipsei perioadelor de odihnă

Pacientul prezintă:
 iritabilitate,
 indispoziţie,
 dureri musculare date de poziţiile incomode
 diaforeză

Intervenţia nursei:
 depistează cauza
 favorizează odihna
 poartă discuţii cu caracter psihoterapeutic
 favorizează contactul cu familia pentru cei cu internări prelungite în spital
 notează orice schimbare survenită
Manifestări de dependenţă ale nevoii de a se odihni:
- oboseala -

 reprezintă oboseala nervoasă şi musculară


Pacientul prezintă:
 facies palid, încercănat, trist, privire înceţoşată
 puls rar, lent şi slab
 hipotensiune arterială
 somnolenţă diurnă
 tegumente transpirate şi reci
 apatie, plictiseală
 scădere în greutate, uneori
Intervenţia nursing:
 identifică, prin anamneză atentă, cauza oboselii
 planifică activităţi cotidiene împreună cu pacientul, incluzând şi perioade
de odihnă
 execută tehnici de relaxare
 notează funcţiile vitale
 notează ritmul somnului, perioadele de odihnă şi comportamentul
pacientului
 administrează medicaţia indicată de către medic
 observă şi notează efectele medicaţiei administrate
Intervenţii bazale
pentru menţinerea independenţei acestei nevoi în unităţile medicale

 Învaţă pacientul tehnici de relaxare pentru inducerea somnului


- Odihna şi somnul sunt influenţate de relaxarea musculară
 Combate durerea sau starea de agitaţie psihică
- Stresul devine patologic atunci când nu poate fi controlat şi
când tensiunea nervoasă nu poate fi redusă în perioadele de odihnă şi de
somn
 Identifică împreună cu pacientul factorii care perturbă somnul şi odihna
 Găseşte metodele de combatere a lor
 Combate folosirea exagerată a somniferelor
 Suprimă cauzele iritative ce pot da insomnie:
- zgomote,
- mirosuri şi lucruri dezagreabile,
- foamea
 Recomandă servirea cinei cu cel puţin 3 h înainte de culcare
 Seara nu se vor consuma alimente: - greu digerabile: carne, grăsimi,
alune, etc
- excitabile: cafea, cacao, băuturi
tonice, alcool
 Recomandă înainte de culcare o cană cu lapte cald
Intervenţii bazale
pentru menţinerea independenţei acestei nevoi în unităţile medicale

 Pregăteşte corespunzător camera în care pacientul se va odihni sau în


care va dormi

 Planifică tratamentele astfel încât să nu deranjeze somnul pacientului

 Respectă regulamenul de ordine interioară pentru a permite odihna şi


somnul celor internaţi

 Favorizează activităţile care predispun la somn

 Supraveghează atent pregătirea pacientului pentru somnul de noapte

 Prezenţa nursei în salon în momentul culcării poate contribui la scăderea


tensiunii nervoase a bolnavului aflat singur.