Aplicarea mijloace preventiv-

terapeutice ale tratamentului

etiologic în maladia carioasă

L.P. 5

1
 Aplicarea mijloace preventiv-terapeutice ale
tratamentului etiologic în maladia carioasă

În funcție de riscul cariogen al pacientului, planul

de tratament al bolii carioase va cuprinde:
 Aplicarea mijloace preventiv-terapeutice ale
tratamentului etiologic în maladia carioasă
Obiective- metode:
1. Limitarea substratului alimentar CARIOGEN atunci când există o expunere
frecventă la zaharoză. Astfel se reduc numărul, durata şi intensitatea atacurilor acide. Se
realizează prin eliminarea zaharozei atât din timpul meselor principale, cât şi din gustările
dintre acestea;
2.Modificarea microflorei CARIOGENE când numărul Streptococcilor mutans şi
Lactobacililor este mare. Se urmăreşte printr-un tratament intens antimicrobian eliminarea
S.mutans şi favorizarea dezvoltării bacteriilor necariogene. Se realizează prin clătiri bucale
cu clorhexidină şi fluoro-terapie;
3.Efecte antiplacă sunt urmărite când indicii de placă, de igienă şi de inflamaţie gingivală
sunt mari. Această etapă urmăreşte împiedicarea succesiunii bacteriene secundare până la
stabilizarea unui climax comunitar cariogen, scade cantitatea totală de placă şi favorizează
capacitatea tampon a salivei. Se realizează prin periaj, utilizarea aţei interdentare şi atunci
când sunt indicate, a altor mijloace suplimentare de menţinere a igienei oro-dentare;
4.Modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni incipiente şi/sau suprafeţe
dentare aspre. Se urmăreşte creşterea rezistenţei tisulare la demineralizare şi scăderea
retenţiei de placă. Se realizează prin lustruirea suprafeţelor dentare şi aplicări topice de
fluoruri.

3
Măsurile preventiv-terapeutice ale tratamentului
etiologic diferă în funcție de tipul de risc
cariogen depistat :

4
 RISC CARIOGEN
SCĂZUT
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tehnicii de periaj,
 Conștientizarea pacientului asupra stării de sănătate
orală, prin explicarea acțiunii factorilor etiologici
asupra țesuturilor dure dentare,
 Creșterea rezistenței țesuturilor dure dentare prin
aplicarea unor preparate pe bază de fluor(topic-
geluri, lacuri, clătiri orale.),
 Reevaluare la 12 luni
 RISC CARIOGEN
MEDIU
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei alimentare
obținută de la pacient se va
- raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul meselor principale,
- se va recomanda consumul alimentelor necariogene simulante ale secreției
salivare,
- eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese,
- înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin cariogene (sorbitol,
manitol, xilitol)
 Fluorizări locale,
 Sigilări,
 Reevaluare la 6 luni
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
 Educație sanitară,
 Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei alimentare
obținută de la pacient se va
- raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul meselor principale,
- se va recomanda consumul alimentelor necariogene simulante ale secreției
salivare,
- eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese,
- înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin cariogene (sorbitol,
manitol, xilitol)
 Fluorizări locale,
 Sigilări, agenți antiplacă(clorhexidină, listerină)
 Stimulatoare sau înlocuitori de salivă,
 Carii cavitare active-obturații provizorii (pansament cu rol de
antiseptizare, remineralizare, stimularea neodentinogenezei, realizate din
hidroxid de calciu și glassionomer
 Reevaluare la 1-3 luni
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
P.A.Bruntton,2003 a propus ca regimul preventiv pentru pacienţii cu risc
cariogen mare să includă:
 radiografii iniţiale;
 profilaxia prin aplicarea de clorhexidină pentru 1 minut urmată de clătire;
 aplicarea de sigilanţi pe şanţuri şi gropiţe, la care trebuie verificată integritatea
la rechemare;
 aplicare de lacuri fluorizate,pacientul fiind sfătuit să nu se spele pe dinţi şi nici
să mănânce alimente dure timp de 10 ore; se recomandă trei aplicaţii de lacuri
la interval de 3 luni;
 periaj de 2 ori pe zi cu paste fluorizate;
 clătire zilnică pentru 1minut cu soluţie fluorizată (0,05% NaF) seara;
 clătiri săptămânale cu clorhexidină pentru 6 săptămâni;
 după 6 luni se repetă radiografiile pentru a monotoriza leziunile proximale şi
cele oprite în evoluţie, care sunt în 1/3 medie a dentinei; dacă se observă o
progresie a leziunilor,se cresc aplicaţiile de fluor şi clorhexidină de 2, 3 ori faţă
de ultimele 6 luni; sunt necesare sfaturi de igienă dentară şi alimentară;
monitorizarea pacientului la 6 luni pentru a scădea riscul cariogen la mediu sau
mic.
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ:
 Realizarea de fluorizări locale prin:
- geluri de tipul Nafestezinei( NaF 2%+glicerină25%); SnF 1% care aplicat de 2 ori
pe an reduce caria dentară cu 37%, efectul menţinându-se 5 ani de al
începerea aplicaţiilor; Fluoraminul; Agenţi fluorofosfaţi acidulaţi (1,23%F în
mediu de acid fosforic Ph=2,8), aplicate timp de 4 minute de 2 ori pe an, sunt
mai eficiente deoarece gradul de penetrare în ţesuturile dure şi cantitatea de
fluor reţinută sunt mai mari; Elmex, Fluorid-Gel, Gel-Kam cu un conţinut de
1,24% F.
- lacuri ce sunt considerate ca fiind mai eficiente în prevenirea cariilor de pe
suprafeţele netede sau radiculare. Tipuri de lacuri sunt: Duraphat ce conţine
2,26%F în suspensie de NaF, într-o soluţie de lacuri naturale;Durafluor; Fluor
Protector; Elmex Protector ce conţine un lac autopolimerizant şi epoxilyte cu
monofluorofosfat de sodiu.
 Clătiri orale cu soluţii concentrate în fluor ce necesită o utilizare asistată profesional
sau soluţii slab concentrate pentru utilizare individuală. Clătirile au un efect relativ
(20% reducere) când sunt utilizate în combinaţie cu aplicările topice sau tratamentul
general cu fluor. Se utilizează NaF 0.05% pentru a opri evoluţia leziunilor carioase
incipiente de pe smalţ şi a determina remineralizarea lor; Fluorură fosfatică
acidă(APF); SnF ce are un efect remanent,menţinându-se şi în următorii 2 ani de la
administrare; Amine fluorurate; Remodent; Reach, Odol-Med; Fluorigard; Oral-B.
 RISC CARIOGEN
MARE
SE RECOMANDĂ: fluorizări locale – aplicare de lacuri cu fluor
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
Agenţi Descriere
Cationi Ioni încărcaţi pozitiv cu
potenţial de a interfera
funcţia membranei
Agenţii antimicrobieni pot bacteriene, adeziunea
avea capacitatea de a inhiba
bacteriană şi aportul de
colonizarea şi adeziunea
bacteriană, precum şi glucoză.
activitatea metabolică a Anioni Ioni încărcaţi negativ cu
acesteia. potenţial de a interfera cu
Sunt multe substanţe funcţiile membranei
anti-microbiene ce pot fi folosite bacteriene, metabolismul
în cavitatea orală şi cu glicolitic şi aportul de
eficacitate variabilă.
glucoză.
Acestea pot fi împărţite
în funcţie de caracteristicele lor Agenţi neionici Ioni neîncărcaţi ce se crede
chimice în următoarele grupe: că inhibă membrana
enzimatică care duce la
reducerea aportului de
glucoză
Enzime Enzime ce interferă cu
adeziunea bacteriilor şi altele
măresc 11
activitatea
lizozimului
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
A. Cationii În acest grup de substanţe se găseşte clorhexidina, care este bine
cunoscută de 30 ani. Exemple de alte produse ce conţin cationi sunt ionii metalici
(Cu, Zn, Sn), biguanide (clorhexidina), clorura de cetil-piridin (un compus cuaternar
de amoniu), hexetidina (o hexahidropiridină sintetică) şi extracte de sanghinaria
În farmacii se găsesc soluţii, geluri, lacuri ce conţin clorhexidină şi SnF2
soluţie(fluorură de staniu):
- 0,1% Clorhexidină- Klorhexidin Dental Solution, fabricant ACO;
- 0,2 % Clorhexidină- Corsodyl sol., fabricant Smithkline Beecham/ Sterling Health;
- 1% Clorhexidină-Corsodyl gel, fabricant Smithkline Beecham/ Sterling Health.
Clorhexina este de elecţie pentru reducerea SM şi Porfiromonas gingivalis. Astfel,
pacienţii consideraţi că au o activitate carioasă înaltă, cu număr mare de SM sau
provin din grup de risc cariogen mare pot fi trataţi cu gel de clorhexidină, la clinică
sau acasă. De reţinut că numai tratamentul cu clorhexidină nu este eficient în
reducerea riscului carios.

12
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
B. Anionii
Substanţele ce conţin fluoruri sunt agenţi anionici. Se folosesc din 1940, se cunosc efectele
cario-profilactice, intervenind în procesul de demineralizare/remineralizare. Aceste substanţe au
proprietăţi antimicrobiene.
Indicaţii
Se recomandă utilizarea zilnică
 a pastelor de dinţi fluorizate, iar la pacienţii cu risc carios mare se pot administra
 ape de gură,
 geluri, soluţii cu SnF2 sau lacuri cu fluor.
În 1994 OMS a punctat câteva reguli: utilizarea apei de gură cu fluor,
 în clătiri zilnice, cu 0,05% NaF(230ppmF) sau cu 0,2% NaF(900ppmF), în clătiri săptămânale, sunt indicate
la pacienţii cu risc crescut la carii; apele de gură fluorurate nu sunt indicate la copii sub 6 ani;
 folosirea pastei de dinţi fluorizate trebuie făcută zilnic, la o concentraţie maxim de 1500ppmF;
 gelurile ce conţin 0,2% sau 1% F se folosesc la pacienţii cu risc carios mare, timp de 5 minute, de 2 ori /zi,
pentru 3 zile ( 1%) şi timp de 5 minute pe zi pentru 2 săptămâni ( 0,2%), de preferinţă în gutiere pentru a
evita înghiţirea lor;
 lacurile, de tipul Fluor Protector (0,1% F) inhibă demineralizarea cu până la 50% şi se aplică odată la 6 luni
la pacienţii cu risc carios mare .

13
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT
PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni
C. AGENŢII NE-IONICI
Sunt două tipuri de substanţe de tip fenol.
 Unul este triclosanul, ce este un agent neîncărcat şi
 altul este Listerina, ce este o combinaţie de uleiuri esenţiale ce conţin fenol, timol şi eucaliptol.
Triclosanul măreşte eficacitatea copolimerului ce înveleşte suprafaţa şi se găseşte sub forma
următorilor produşi:
-0,3 % triclosan + copolimer- Colgate Total, pasta de dinţi, fabricant Colgate Palmolive; -
- apa de gură Listerine, timol + eucaliptol- fabricant Warner Lambert.
D. ENZIME
Sunt diferite tipuri de enzime cu activitate antimicrobiană folosite în teste in vitro.
 Dextranaza este o enzimă ce se crede că dizolvă legătura de adeziune a dextranului (glucan),
teoretic rezultând o reducere a acumulării de placă bacteriană.
 O combinaţie constând din amiloglicozidază şi glucoz-oxidază acţionează în maniere diferite.
Aceste două enzime sporesc sistemul sialoperoxidază care este dependent de peroxidul de
hidrogen, produs metabolic. Amiloglucozidaza scindează amilaza din glucoză. Glucoz-oxidaza
produce peroxid de hidrogen din glucoză

14
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV –

periajul dentar

Periajul dentar zilnic şi utilizarea aţei dentare reprezintă

mijloacele cele mai eficiente de îndepărtare mecanică a plăcii
bacteriene.
La pacienţii fără boală carioasă şi cu un risc mic de declanşare a ei, această tehnică
este indicată seara după cină, înainte de culcare. Primul periaj dentar poate fi făcut atât
înainte cât şi după micul dejun, deoarece scopul său principal este îndepărtarea plăcii
bacteriene, mai puţin a resturilor alimentare. Periajul de seară este imperativ şi trebuie
realizat înainte de culcare, deoarece prin vagotonia nocturnă fluxul salvar este mult
diminuat, reducându-se astfel rezistenţa la atacul cariogen.
 La pacienţii cu risc cariogen mare, îndepărtarea mecanică a plăcii bacteriene trebuie
făcută riguros şi frecvent cu o atenţie deosebită pentru suprafeţele linguo-aproximale a
molarilor şi premolarilor mandibulari şi suprafeţele vesibulo-aproximale a molarilor şi
premolarilor maxilari, după fiecare masă.
În cazul cariilor agresive, periajul trebuie efectuat înainte sau după fiecare masă pentru
a conştientiza pacientul în a înţelege importanţa status-ului de igienă oro-dentară şi
pentru a menţine o concentraţie ridicată de fluor la suprafaţa dinţilor, prin contactul cât
mai frecvent cu pastele fluorurate.

La indivizii cu o manualitate care le permite să efectueze

un periaj specific eficient (tehnica Bass, Charters, Stillman –
modificată) este indicată tehnica manuală.
Figura 3 Periajul feţelor a)palatinale şi b)ocluzale prin tehnica Bass.

15
Colorarea
plăcii

16
Revelatori placă

17
 POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV – periajul
dentar electric

La indivizii fără această manualitate (copii, bătrâni, handicapaţi) se indică periajul

electirc, sub rezerva că el nu este eficient în 1/3 cervicală coronară şi pe suprafeţele cu
şanţuri şi fosete.
• Periajul dentar manual sau electric este eficient pe suprafeţele libere vestibulare şi orale. Spaţiile
aproximale sunt dificil de igienizat. Acesta este un mare dezavantaj deoarece chiar în aceste
zone se dezvoltă cariile dentare şi apar frecvent leziunile gingivale şi parodontale.

18
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR = Igienizarea spaţiilor aproximale

Firul de mătase
Firul de mătase - se indică în acele cazuri în
care papila a ocupat tot spaţiul de sub punctul
de contact. Astfel periajul nu mai este eficient
şi trebuie suplimentat cu utilizarea firului sau
a altor sisteme.
Există multiple tipuri de fire impregnate sau
nu cu ceară, cu sau fără fluor etc.
În cazul punctelor de contact foarte strânse
trebuie avut grijă să nu se lezeze papila
interdentară.
După ce firul a trecut de punctul de contact,
se fac mişcări vestibulo-orale şi apoi de
scoatere, păstrându-se contactul firului cu
suprafaţa aproximală.
Se evită presiunile directe pe papila
interdentară

19
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

Scobitorile
Scobitorile sunt realizate din lemn moale şi au formă triunghiulară, corespunzătoare spaţiului interproximal . Sunt
indicate acolo unde există recesiunea papilelor, acţionând ca înlocuitoare ale firului de matăse. Utilizarea brutală
poate produce leziuni la nivelul parodonţiului marginal.

Stimulatoarele sau conurile interdentare Scobitori – modalitate prezentare

sunt dispozitive din lemn, cauciuc sau material plastic, care se montează pe mânere speciale sau la capătul liber
al periuţei de dinţi într-un spaţiu creat special.
se prezintă sub forme şi dimensiuni variate care permit adaptarea în spaţiile interproximale;
indicaţia de utilizare este în cazul recesiunii papilelor interdentare sau pentru igienizarea zonelor de furcaţie
dezgolite;
aplicarea conului se face în unghi de 45° faţă de axul dintelui, latura inferioară sprijinindu-se pe gingie, iar cele
laterale pe feţele proximale ale dinţilor;
realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel gingival;
se fac aproximativ 10 mişcări de rotaţie strânse, atât vestibular, cât şi oral;
conurile se pot utiliza de 1-2 ori pe zi.

20
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

a b
Periuţele interdentare
Sunt utilizate pentru igienizarea
spaţiilor interdentare, mai ales la
pacienţii cu probleme parodontale,
care permit inserţia periuţei
interdentare
c d
Periuţele uni-smoc
Se utilizează în special pentru
pacienţii care prezintă Periuţe interdentare – prezentare

incongruenţă dento-alveolară cu
înghesuire, pentru igienizarea
fiecărei suprafeţe dentare

21
Periuţa unismoc – prezentare şi utilizare.
 MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI
DENTAR

Duşurile bucale
reprezintă un valoros supliment al igienei
orale; acţionează prin îndepărtarea resturilor
alimentare dar nu îndepărtează şi placa
bacteriană, deci ele vor fi doar adjuvante ale
perajului şi nu înlocuitoare ale acestuia;
utilizează dispozitive de irigare sub
uşoară presiune;
există o multitudine de sisteme, de la
cele care utilizează instalaţii simple şi care se
pot adapta la robinetul de apă curentă până la
cele complexe ce încălzesc apa şi o trimit sub o
anumită presiune;
adăugarea de soluţii antiseptice imprimă
şi un caracter antibacterian direct cu întârzierea
formării plăcii bacteriene şi a tartrului dentar;

22
 

DETARTRAJUL :
- manual
- ultrasonic
Detartrajul este manopera prin care se realizează
îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului supra- şi
subgingival de la nivelul suprafeţelor dentare naturale şi
artificiale.

Detartraj subgingival cu minichiureta Gracey.

standard Gracey comparată cu

minichiureta Gracey.

Zona frontală linguală – înainte şi după

detartraj cu ultrasunete.
Planarea rădăcinilor cu chiuretă standard Gracey

23
 IGEINIZAREA MECANICĂ
PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL
MECHANIC TOOTH CLEENING - PMTC).

Igienizarea mecanică profesională, efectuată de un personal specializat reprezintă

îndepărtarea selectivă a plăcii bacteriene, supragingivale şi subgingivale pe o profunzime de
1-3 mm de pe toate suprafeţele dentare, utilizând instrumente cu activare mecanică şi o pastă
de profilaxie.
Pentru igienizarea mecanică profesională sunt necesare următoarele materiale şi
instrumentar:
 tablete pentru evidenţierea plăcii bacteriene;
 piesă de mână contraunghi
 cupe rotative din cauciuc;
 pastă pentru profilaxie cu conţinut de fluor (cu abrazivităţi diferite);
a b
 seringă pentru injectarea interproximală a pastei de profilaxie.

24
 Utilizarea fluorului ca
agent antimicrobian și de
remineralizare
Fluorapatita
(microfotografie electronica x 1700)

 reducerea demineralizării şi favorizarea remineralizării

 concentraţia crescută de fluor favorizează captarea lui de către mineral,

diminuându-i rata de disociere.

 concentraţia redusă de fluor – inhibă producerea de acid de către bacteriile din

placa bacteriană.

 Efectul preventiv al fluorului implică trei mecanisme principale:

 reducerea demineralizării smalţului în condiţii acide
 creşterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente
 la nivel bacterian F inhibă enolaza, care reduce rata glicolitică şi transportul
intracelular al glucidelor
Efectul fluorurilor in demineralizarea
si remineralizarea smaltului
Promoveaza remineralizarea1

F-

Inhiba formarea de
Reduce demineralizarea2,3 acizi din placa
bacteriana4

1. Silverstone LM. Clinical uses of fluoride 1985;153-175.

2. Featherstone JD, et al. J Dent Res 1990;69:620-625.
3. Aoba T. Crit Rev Oral Biol Med 1997;8:136-153.
4. Briner WW & Francis MD. Arch Oral Biol 1962;7:541-550.
Tipuri fluoruri
 Apele de gură Produse
fluorurate
cu F
• Eficiente in reducerea riscului la caria dentara ACT 0.05%Na F
Fluorigard 0.05%Na F
• se pot face clatiri cu frecventa variabila in Listerine Tooth Defense 0.0221% Na F
functie de substanta activa si de concentratie Gel-Kam 0.04% Na F
( zilnice pana la o clatire la 2 luni) MouthKote 0.04% NaF

• Poate urma dupa periajul dentar cu paste Fluorise 0,2% Na F

care contin fluor ( nu exista risc de Point-Two 0.2% Na F
PreviDent Rinse 0.2% Na F
supradozare) Stannous Fluoride 0.63% SnF
• usor de aplicat si costuri reduse Gel-Kam 0.63%Sn F
METODE Concentraţie (ppm) Reducerea cariei
0.1%F–1000ppm (%)

Soluţie-0.05% NaF, clătiri zilnice 225ppm 30 – 40

Soluţie-0.4% SnF2, clătiri zilnice 200 ppm 30 – 40

Soluţie–0.2% NaF, clătiri saptamânale 900ppm 30 – 40,

după 2 ani

 
Soluţie-1% SnF2, clătiri săptămânale 2500 ppm

Soluţie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm 28  

Geluri
• Gel neutru NaF 1.1% (5000 ppm), pH 7
(NeutroGard)
• se poate utiliza în loc de pastă de dinţi

Geluri fluorurate

Gel-Kam 0.4% SnF

Gel-Tin 0.4% SnF
Stop 0.4% SnF
Florura de staniu 0.4% SnF

Klarigel 1.1%Sn F
Klarigen-N 1.1%Sn F
Prevident 1.1%Sn F
Thera-Flur 1.1%Sn F
Thera-Flur-N 1.1%Sn F
DentaGel 1.1% 1.1%Sn F
NeutraGard Advanced 1.1%Sn F
Luride 1.2% SnF
Prevident Plus 1.2% SnF
29
Alte modalităţi de aplicare locală non-profesională a
fluorurilor:
• Scobitorile impregnate cu fluor (Sanodent 0,1mg / scobitoare; TePe 0,15
mg/scobitoare):
– sunt impregnate cu fluoruri si CHX si utlizate in spatiile aproximale ale dintilor
posteriori cu risc crescut de dezvoltare a afectiunilor odonto-parodontale
– Scobitorile impregnate cu NaF elibereaza rapid F, utilizarea acestora timp de 1
min nu asigura cantitatea necesara de F asigurata de o tableta de 0,25 mg F dar
ramane un vehicul eliberator de F utilizat acasa.

• Aţa dentară impregnată (Sanodent 0.035mg F/m , Dentotape 0.33mg F/m )

• Gumele cu fluor (Fluorette, Fluodent, cu 0,025 mg F)

• Substituenţii de salivă cu fluor

– Saliva substitutes, 0.02% F , (NaF+Xylitol) or 0.2% F
– Saliva substitutes, 0.02% F , (Natrium-monofluor- fosfat + Xylitol)
• Membrane biodegradabile Diplen-Fluor

30
 Lacuri fluorurate

Produs Concentratie (ppm) Reducerea cariei

0.1%F–1000ppm (%)
NaF – 1.7% 8.000ppm 40 - 50
NaF – 5% - Duraphat si Duraflor 25.000ppm 50 - 60
2,26%F
NaF – 5% - 10.000ppm  
Fluor Protector -1% F

31
Fluorizăre profundă
cu preparatul Bifluorid12

• Suprafeţele ce urmează a fi tratate cu Bifluorid 12 trebuiesc

curăţate şi uscate perfect cu aer.
• Bifluorid12 trebuie agitat foarte bine înainte de fiecare
utilizare. Particulele solide trebuie să fie foarte bine
dispersate.
• Aplicaţi picătură cu picătură pe o pensulă sau mai bine pe
buletele speciale de Pele Tim ,acoperiţi apoi cu lac într-un
strat subţire.
Atentie ! Straturile care sunt prea groase se desprind usor.
• Lacul poate fi diluat dacă este necesar
• Lăsaţi lacul cu fluoruri sa acţioneze 10-20 sec. apoi
uscaţi cu aer.

• Bifluorid 12 trebuie să aibă o fluiditate care să-i permită

scurgerea prin picurator(după agitare). Lacul poate fi diluat
cu câteva picături de solvent adecvate. Acest solvent este
deasemenea utilizat pentru curăţirea instrumentelor.
• Există şi posibilitatea de a fi utilizate unidoze de unică
folosinţă care se aplică la fel respectând aceleaşi principii.

32
 Metoda fluorizării profunde cu
enamel-ermetizant
Metoda presupune utilizarea unui preparat numit „enamel-ermetizant”, care este compus din 2
soluţii:

Soluţia nr.1 compusă din: silicat de magneziu fluorurat,

silicat de cupru fluorurat, fluorură de natriu (cu rol de
stabilizator), apă distilată.
Soluţia nr.2 conţine: hidroxid de calciu, metilceluloză,
apă distilată.

În urma aplicării acestora în porii de smalţ ai zonei afectate rezultă un gel de

acid silicic în care sunt înglobate particule de fluorură de calciu, fluorură de magneziu şi
fluorură de cupru.
Acestea vor participa la formarea unor cristale cu un volum mult mai mic, de
aproximativ 50 Å, în comparaţie cu cele ce se formează în timpul unei fluorizări cu
preparate clasice. Cristalele formate se dispun de-a lungul şi în interiorul microspaţiilor
din smalţ (100 Å), fiind condensate într-un gel de acid silicic, astfel încât sunt ferite de
acţiunea factorilor mecanici externi.
Aceste cristale oferă un mediu optim ionilor de fluor care, în combinaţie cu
sărurile minerale din salivă, asigură o remineralizare mai îndelungată, potenţând-o de
100 de ori, în comparaţie cu o metodă clasică de remineralizare. Prezenţa ionilor de
cupru, care au o activitate bactericidă permanentă, scade semnificativ posibilitatea
formării plăcii bacteriene pe suprafaţa smalţului, aspect la fel de important în procesul
cariostatic.
33
 Utilizarea Remodent-ului
complex de micro- şi macrominerale.
Utilizarea soluţiei de Remodent 3% este larg răspândită în tratamentul şi în profilaxia cariei dentare sub formă
de aplicaţii locale. Pentru prima dată preparatul a fost obţinut din triturarea oaselor de animale, rezultând astfel un
complex de micro- şi macrominerale.
Preparatul Remodent actual are următoarea compoziţie:
Calciu 4,35%
Fosfor 1,36%
Magneziu 0,15%
Potasiu 0,2%
Natriu 16%
Clor 30%
Substanţe organice 44%
Alte microelemente (mangan, fier, cupru ş.a.) 3,94%
Venind în contact cu smalţul dintelui, elementele anorganice ale remodentului difuzează intensiv în
stratul de suprafaţă al acestuia, modificând calităţile biofizice ale smalţului: penetrabilitatea şi solubilitatea
acestuia sub acţiunea acizilor.
Remodentul este utilizat sub forma de aplicaţii topice după o igienizare profesională riguroasă a cavităţii
orale şi după ce s-a asigurat o bună izolare a dinţilor.
Toate suprafeţele dentare ale arcadei superioare şi ale celei inferioare se acoperă cu tampoane
îmbibate cu soluţie de 3% Remodent şi se lasă timp de 15-20 min
O cură de tratament este compusă din 10-20 proceduri (în funcţie de intensitatea bolii, gradul de
afectare şi riscul cariogen), efectuată de două ori pe an. Se recomandă ca aplicările să se facă peste o zi sau
de 2-3 ori pe săptămână. După tratament este necesară o pauză de 2 ore până la următoarea masă.
Remodentul mai poate fi folosit şi sub formă de clătiri orale cu soluţii cu o concentraţie de 1÷3%, o cură
implicând un număr de 5 proceduri a câte 3 min., de 2-3 ori pe săptămână, de două ori pe an. La finalul
terapiei de remineralizare cu Remodent se recomandă acoperirea suprafeţelor dentare cu un lac pe bază de
fluor. Eficacitatea utilizării în scopuri profilactice a Remodentului scade cu 50% incidenţa
34 cariei.
Utilizarea preparatelor Recaldent:
- Tooth Mousse, MI Paste Plus
(CPP-ACP =caseină fosfopeptidă fosfat amorf de calciu)

Preparatele incluse ȋn studiu:

aceste produsele au capacitate
de:
1. Recaldent Tooth Mousse 2. Recaldent MI Paste Plus 1. Remineralizare.
CPP-ACP: Caseină Fosfopeptidă CPP-ACPF: Caseină Fosfopeptidă - Fosfat
Fosfat Amorf de Calciu Amorf de Calciu + fluor 0,2% w/w 2. Neutralizare a acidităţii datorate
900ppm) bacteriilor acidogenice din placa
bacteriană.
3. Ajută la neutralizarea atacului acid
provenit din alte surse de acid interne şi
externe, responsabile de apariţia
leziunilor necariogene.
Atunci când preparatul este aplicat în mediul oral, va crea legături cu
biofilmul, ţesuturile dure dentare şi ţesuturile moi, localizând astfel calciul, fosfatul
şi fluorul, acestea devenind bio-disponibile pentru ţesuturi.

35
Modalități de aplicare Recaldent

36
 Posibilităţi curativo-profilactice ale cariei dentare
prin utilizarea ozonului
Principiul de funcţionare

Principiul de funcţionare a acestui sistem constă în folosirea unei

concentraţii crescute de ozon pentru distrugerea microorganismelor din
procesul carios de la nivelul dintelui.
Terapia de remineralizare a ţesuturilor dure dentare se va realiza cu
ajutorul preparatelor ce conţin fluor.

• Murakami (2002): numarul de bacterii cariogene scade de la 31.000 CFU/mL

inaintea tratamentului cu ozon la 10.000 CFU/mL la un interval de 10 min
dupa ozonoterapie
• Oizumi (1998): ozonoterapia este eficienta asupra S. mutans, S. aureus; dupa
un interval de 1 minut numarul bacteriilor din aceste specii scade cu 90%
• Nagayoshi (2004): apa ozonificata prezinta un efect antibacterian puternic
asupra S.mutans, prin cresterea permeabilitatii membranare
• Polydourou (2006): gazul ozonificat reduce semnificativ concentratia de
S.Mutans in dentina infectata
 Curățarea suprafețelor dentare cu
sist. Aero-abraziv Sandman

Indicaţii:
• curăţirea fisurilor şi a suprafeţelor preparate pentru sigilare;
• prepararea pentru restaurările preventive cu răşini;

38
 Sigilarea
dentară
Indicații sigilare fisurală
- fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani înainte, cu
multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată;
- fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie dentinară pe
dintele respectiv;
- fisură colorată şi demineralizare la pacient peste 20 de ani fără alte carii active şi fără
dovezi radiografice de carie dentinară.
Sigilarea
:etape
dentară
Metoda infiltrării ICON
“ Drilling??? ….. no-thanks!!! “

Icon®, DMG America, Englewood, NJ

Prof. H. Meyer-Luckel
Dr. Sebastian Paris
University Charite Berlin,
University of Kiel

ICON
Drilling??? CONcept
Infiltration ….. no-
thanks!!!DMG )
(Firma
ICON “ Drilling??? ….. no-thanks!!!!! “

??????
???
??
?

Drilling??? ….. no-

thanks!!!
Drilling??? ….. no-
thanks!!!
Icon–proximal Icon – vestibular

Aplicator pentru fetele Aplicator pentru fetele

proximale vestibulare si orale

Drilling??? ….. no-

thanks!!!
 Profilaxie Tratament microinvazivTratament invaziv
(aplicare de fluoruri) (metoda infiltrarii)(preparare, restaurare)

Drilling??? ….. no-

thanks!!!
 Tehnica de lucru

aplicarea interdentar a
unei pene pentru o
usoara separare (40 µm) ;

aplicarea ac.hidrocloric 15% (HCL)

gel pentru 2 minute folosind aplicatorul
special, (determina o microeroziune
a str. de suprafata pseudointact
a leziunii 30-40 µm);

clătire cu apă(30 sec); aplicarea

desicantului pe baza de etanol
şi uscare (30 sec).

Aplicarea rasinii (2 aplicatii

succesive 3/1 min.)

Fotopolimerizare 40 sec.
 Înlocuitori de salivă
= SUBSTITUENȚI SALIVARI

48
 GC Dry Mouth Gel

Pe timpul zilei pentru confort și ameliorarea simptomelor cavitãții orale uscate.

• Calmant, fãrã zahãr, oferă hidratare ridicatã
Spre deosebire de alți substituenți salivari, Dry Mouth Gel de la GC are un pH neutru.
Dry Mouth Gel restabilește confortul și în același timp menține pH-ul oral în limitele normale.
Gel, spray, gume de mestecat, picături,
creme ș.a.
Oral Moisturizers

Biotene - Oral Moisturizers for Dry

Mouth
•Biotene Oralbalance Mouth
Moisturizing Gel
•Biotene Antibacterial Dry Mouth
Toothpaste
•Biotene Gentle Mint Gel Dry Mouth
Toothpaste
•Biotene Mouthwash with Calcium
•Biotene PBF Dry Mouth Gum
•Biotene Dry Mouth Gum
•Biotene Dry Mouth Denture Grip
•Biotene Dry Mouth Care Pak - Tester
•Biotene Oral Balance Dry Mouth
Moisturizing Liquid
•Dentist.net Biotene Dry Mouth Kit
•Biotene PBF Mouthwash with
Calcium
•Biotene Moisturizing Mouth Spray
•Biotene PBF Toothpaste
 Sfaturi privind
dieta
 Factorul alimentar este unul din cei mai importanţi factori de risc externi
care împreună cu ceilalţi determinanţi ecologici pot modifica mediul plăcii
bacteriene, astfel încât ea să devină cariogenă.
 Pacienţii carioactivi şi cu un risc cariogen mare vor necesita o evaluare
atentă a tuturor acestor aspecte legate de factorul alimentar.

În practica de zi cu zi avem la îndemână mai multe tehnici privind ancheta

alimentară: înregistrarea aportului alimentar în ultimele 24 ore şi evaluarea cu
înregistrarea consumului de alimente şi băuturi zilnic timp de 4 până la 7 zile.
În aceste chestionare sunt cuprinse 100-150 de alimente şi băuturi, frecvenţa
consumului fiind specificată între “niciodată” şi “de câteva ori pe zi”.
 Sfaturi privind dieta –
risc cariogen mare

La indivizii cu risc cariogen mare, la care se constată obiceiuri şi

atitudini alimentare greşite, indicaţiile vor fi personalizate:
 se va reduce la patru numărul total de prânzuri şi gustări, cu stabilirea cât mai multor
perioade zilnice fără zahăr, deoarece o frecvenţă mică reduce numărul atacurilor acide;
 va fi echilibrată compoziţia prânzurilor;
 vor fi eliminate produsele zaharoase, vâscoase, adezive şi va fi interzis consumul lor
înainte de culcare sau în timpul nopţii;
 se va restricţiona consumul de alimente puternic cariogene: bomboane dure (dropsuri şi
tablete), prăjituri, biscuiţi, jeleuri, gume de mestecat cu zahăr;
 băuturile acide şi indulcite nu se vor sorbi sau bea înghiţitură cu înghiţitură;
 la nevoie putem apela la înlocuitori de zahăr cu putere cario-inductivă redusă.
 După mese este indicat periajul dentar cu paste de dinţi fluorurate şi gume de mestecat sau
dropsuri fluorurate fără zahăr, care stimulează secreţia salivară şi creşte concentraţia de fluor
în fluidele plăcii bacteriene.
55