Importanța socială a evaluării psihologie

(exemple)
Standardizare și norme
Asist. univ. dr. Claudiu Papasteri
Abordarea normativă v.s. abordarea ipsativă

 Abordarea ipsativă – presupune realizarea unei

comparații intraindividuale
 Identifică cea mai pronunțată caracteristică a unei
persoane în raport cu celelalte calități
◦ Ex. evaluarea intereselor; dezvoltarea personală

 Abordarea normativă – presupune realizarea unei

comparații interindividuale.
 Identifică care este cea mai ridicată sau mai scăzută
caracteristică în raport cu grupul de referință
◦ Ex. selecția de personal
 Testare v.s. Evaluare
Testarea psiholoigică
Complexitatea Simplă. Presupune o
procedură uniformă,
unidimensională
Durata Scurtă – între câteva minute
și câteva ore
Sursele de date Persoana căreia i se aplică
testul
Focalizarea Modul în care o persoană
este în comparație cu alții
Calificări necesare Cunoașterea testelor și a
procedurilor de testare
Evaluarea psihologică
Complexă. Presupune
utilizarea unor metode diferite
(teste, interviu, observație)
Mai lungă – de la câteva ore la
câteva zile
Pe lângă persoana evaluată,
deseori sunt folosite și surse
colaterale (rude, colegi, șefi
etc).
Unicitatea individului
Cunoștințe despre testare și
despre alte metode de
evaluare, dar și despre aria
Testarea – referința
 Primul lucru care rezultă de pe urma aplicării unui test este un scor but
(ex. la inventar de personalitate numărul de afirmații endorsate într-o
direcție anume; numărul de răspunsuri corecte plus puncte bonus pentru
rezolvare rapidă)

 Scorurile brute sunt în general lipsite de semnificație.

 Testele sunt interpretate în funcție de o referință:

 Teste cu referință față de normă
 Teste cu referință față de un criteriu

 Majoritatea testelor sunt interpretate prin compararea rezultatelor

indivizilor cu performanța/caracteristicile unui grup de normare.
 Un grup de normare este compus dintr-un
eșantion de participanți reprezentativi pentru
populația țintită de test, cea pentru care este
intenționat testul.
 Ex. ?

 Obiectivul esențial al standardizării este de a

determina distribuția scorurilor brute din grupul de
normare astfel încât publisher-ul/producătorul de
teste să poată raporta scoruri derivate denumite
norme (acestea conferă semnificație).
 Varietate de norme (modalități de normare):
 Ranguri percentile
 Echivalente în funcție de vârstă
 Echivalente în funcție de clasă școlară
 Scoruri standard

 În general, normele indică poziția relativă a

persoanei examinate față de
performanța/caracteristicile altor persoane de
aceeași vârstă, clasă, gen etc.
Scoruri brute
 Reprezintă nivelul cel mai de bază al informațiilor
furnizate de un test psihologic.
 Scorurile brute vin mereu în formă numerică.

 Ex.:
 În testarea personalității: numărul de întrebări la care s-a răspuns în
direcția cheii de scorare a unei scale/subscale specifice.
 În testarea abilităților: numărul de probleme rezolvate corect, uneori
adăugându-se puncte bonus pentru rezolvare rapidă.
 În testarea inteligenței: puncte obținute prin acordarea de rezolvări
corecte la subtestele/sbuscalele/probele din cadrul testelor de
inteligență precum cele de “block design” (a se vedea cuburile Kohs sau
scala de inteligență Wechsler WISC-IV).
 În testarea clinică: numărul de itemi la care s-a endorsat un răspuns în
direcția cheii de scorare a scalei de depresie, anxietate etc.
Scorurile brute nu au sens intrinsec

 Majoritatea testelor sunt interpretate prin consultarea normelor.

Acestea sunt teste cu referință față de normă.
 Există și teste cu referință față de un criteriu. Acestea, în
general, ajută la verificarea faptului dacă persoana poate
îndeplini un criteriu definit obiectiv, de ex. adunarea a două
numere cu două cifre cu o acuratețe de 97%. În cazul acestor
teste normele nu sunt esențiale.

 Există multe tipuri diferite de norme, însă toate împărtășesc o

caracteristică: toate incorporează un rezumat statistic al unui
volum mare de scoruri și date.
 Pentru a înțelege normele trebuie să cunoaștem noțiuni
elementare de statistică descriptivă.
Elemente esențiale de statistică
 Scoruri brute la test cu 30 de întrebări de
cultură generală cu răspuns multiplu
6, 10, 16, 16, 17, 14, 19, 14, 16, 15, 17, 17, 19, 20,
20, 22, 17, 24, 14, 25,13, 20, 11, 20, 21, 11, 20, 16,
18, 12,13, 7, 20, 27, 21, 7, 15, 18, 18, 25,20, 27, 28,
13, 21, 17, 12, 18, 12, 15,9, 24, 25, 9, 17, 17, 9, 19,
24, 15, 20, 21, 22, 12, 21, 12, 19, 19, 23, 16,8, 12, 12,
17, 13, 19, 13, 11, 16, 16,7, 19, 14, 17, 19, 14, 18, 15,
15, 15,14, 14, 17, 18, 18, 22, 11, 15, 13, 9.
 Distribuții de frecvențe

Intervale Frecvență
4–6 1

Frecvență
7–9 8
10–12 12
13–15 21
16–18 24
19–21 21
22–24 7
25–27 5
28–30 1 Scoruri

 N = 100 centrale
Măsuri ale tendinței
◦ M = 16.8
◦ Med = 17
◦ Mod = 17
 Variabilitate / Împrăștiere

◦ Varianță, SD

Trei distribuții cu aceeași

medie dar variabilitate diferită
 Skewness (asimetrie)
(a) asimetrie negativă
(b) asimetrie pozitivă

Frecvență
◦ Ex. (a) itemi ușori la test de abilități
◦ (b) itemi grei la test de abilități
◦ În cazul acesta, persoanele care obțin un
scor mediu sau aproape de medie ar putea Scoruri
fi destul de diferiți în termenii dimensiunii
evaluate.Dezvoltatorii intervin asupra
itemilor. Cum ar putea să intervină pentru a
remedia asimetria?

Frecvență
◦ Cum ar arăta distribuția tipică
a unui instrument clinic?
Scoruri
Distribuția normală
Tipuri de scoruri
• Scorul brut nu se folosește în scop diagnostic. Din acest motiv, scorul brut
trebuie transformat în scor standard.
• În situații diferite aceluiași scor brut îi corespunde un scor standard diferit.

Transformări liniare
• Presupune modificarea unităților de măsură, dar fără a schimba relațiile dintre
acestea.
• Prin transformarea scorului brut în scor standard se menține intensitatea
diferenței dintre scoruri.
• Scorul z – media = 0, sd = 1
• Scorul T – media = 50; sd = 10
• IQ – media = 100; sd = 15

Transformări neliniare
• Au la bază frecvența cumulată procentual.
• Percentile (procentul de scoruri mai mici sau egale cu valoarea; rangul percentil
divide scala în 100 unități)
• Staninele (divid scala în 10 unități: staninele 1 și 9 curpind 4% din valori; 2 și 7
cuprind 12%; 3 și 6 cuprind 17%; Stanina 5 cuprinde 20%).
Percentile și ranguri percentile
 O percentilă exprimă procentul de persoane dintr-un eșantion
de standardizare cu scoruri mai scăzute decât un scor brut
anume.
◦ Intuitive, ușor de calculat, cele mai utlizate transformări pe scoruri brute
din testarea psihologică DAR au problema că distorsionează scala
subiacentă de măsurare (mai ales la extreme).
Mediana

Transformare neliniară ->

4 indivizi au obținut
următoarele percentile la
un test: 50, 59, 90, 99

Diferența de scor brut între 99 și

90 este mult mai mare decât cea
dintre 50 și 50.

Diferență de scoruri Diferență de scoruri

brute între Rang brute între Rang
Percentil 50 și 59 Percentil 90 și 99
 Scoruri standard – z
 Scoruri standard = cantități fără dimensiune fizică
 M = 0, SD = 1
 Între medie și 1z avem 34% din scorurile populației.
◦ -1z → 1z – 68% din scorurile populației
◦ -2z → 2z – 95% din scorurile populației
 Relații între scoruri brute, scoruri z, și poziții
relative în cazul a două distribuții cu formă diferită
Scoruri T
 Mulți psihologi și educatori apreciază proprietățile psihometrice
ale scoruriloe standard, dar privesc fracțiile zecimale și semnul
pozitiv/negativ (ex. z = -2.32) ca fiind distrageri inutile.
 Din acest motiv, specialiștii în testare au dezolatat mai multe

variații ale scorurilor standard denumite colectiv scoruri

standardizate.
 Scorurile standardizate sunt identice cu scorurile standard:
 Ambele conțin exact aceeași informație
 Forma distribuției scorurilor nu este afectată
 Un grafic al relației dintre scorurile standard și cele standardizate este mereu o
linie dreaptă
 ÎNSĂ scorurile standardizate sunt întotdeauna exprimate în forma
unor numere întregi (nu există numere negative sau fracții
zecimale).
 M = 50, SD = 10
 Percentile

Scoruri z

Scoruri T

Scoruri CEEB

Scoruri IQ
(SD=15)

Scoruri subscală
IQ (SD=15)

Echivalență între variate transformări de scoruri

brute distribuite normal