Metabolismul lipidelor

Digestie, absorbţie.
Catabolism: lipoliza, catabolismul glicerolului.
Catabolismul acizilor graşi (-oxidarea acizilor graşi, Spira Lynen, Bilanţ energetic).
Formarea corpilor cetonici, cetoza.
Catabolismul steridelor (catabolismul colesterolului).
Catabolismul ceridelor, catabolismul glicerofosfolipidelor.
Catabolismul sfingolipidelor.
Anabolism: biosinteza acizilor graşi (calea citoplasmatică, calea mitocondrială).
Lipogeneza. Biosinteza steridelor (biosinteza colesterolului). Biosinteza ceridelor.
Biosinteza glicerofosfolipidelor. Biosinteza sfingolipidelor. Reglarea
metabolismului lipidic. Noţiuni de patogenie a metabolismului lipidic / 6 ore
 
 Mobilizarea, transportul și utilizarea lipidelor

• Grăsimile sunt utilizate ca materiale energetice de către majoritatea

țesuturilor.
• Acizii grași sunt arși preferențial de miocard, mușchi scheletici, rinichi
• Triacilglicerolii (TAG) sunt depozitați în citoplasma celulelor din țesutul
adipos. Țesutul adipos are o distribuție preferențial subcutanată și
periviscerală
• Celulele adipoase (adipocite):
- sunt locul de sinteză și depozitare a acizilor grași (AG) sub formă de
TAG, când organismul dispune de resurse energetice
- mobilizează AG din TAG de depozit, care sunt transportanți prin sânge
la țesuturi și folosiți ca sursă de energie.
• Acizii grași depozitați ca TAG (lipide neutre), reprezintă 90% din
greutatea TAG.
• Ficatul și țesutul adipos îndeplinesc funcții speciale în stocarea rezervelor
energetice și punerea lor în circulație atunci când este nevoie
 Digestia și absorbția lipidelor

• Aportul de lipide în organism se face pe cale:

- exogenă – din alimente
- endogenă – sinteza lipidelor din proteine și glucide
Digestia lipidelor
Triacilglicerolii (TAG) sau trigliceridele ajunse în duoden se
emulsionează cu sărurile biliare și devin apte de atacul lipazelor
pancreatice obținându-se în final, grăsimi nehidrolizate, grăsimi
parțial hidrolizate (digliceride, monogliceride), acizi grași și
glicerol.
Glicerofosfatidele sub acțiunea fosfolipazelor eliberează acizii grași
și restul moleculei
Steridele sub acțiunea esterazelor formează acizi grași și colesterol
Rolul acizilor biliari în digestia lipidelor

Este foarte important deoarece în lipsa lor digestia lipidelor nu

se produce, iar lipidele sunt eliminate prin materiile fecale

Acizii biliari au rol în:

- emulsionarea grăsimilor
- activarea lipoproteinelor
- solubilizarea colesterolului liber
- facilitarea absorbției vitaminelor liposolubile
 Absorbția lipidelor

• Are loc la nivelul vilozităților intestinale

• Glicerolul străbate mucoasa intestinală și ajunge în circulația
portală sau se combină cu acizii grași, la nivelul mucoasei,
formând TAG și alte lipide
• Acizii grași absorbiți sunt liberi sau se combină cu glicerolul
rezultând trigliceridele
• Trigliceridele nehidrolizate sunt absorbite în vasele limfatice
intestinale
• Fosfolipidele sunt absorbite ca atare sau transformate
enzimatic
• Steridele sunt absorbite ca atare sub formă de colesterol
esterificat sau hidrolizate cu formare de colesterol liber
 Lipoliza

• Reprezintă hidroliza TAG din țesutul adipos cu formare de AG

• Pentru eliberarea AG din TAG sunt necesare 3 enzime diferite –
lipaze – TAG-lipaza hormon sensibilă, DAG-lipaza și MAG-
lipaza
• Etapa limitantă de viteză a lipolizei în adipocite este reacția
catalizată de TAG lipaza hormon sensibilă. După ce este
activată TAG lipaza, celelalte enzime aflându-se în exces,
realizează hidroliza completă a TAG
• Lipoliza este activată și controlată de glucagon, adrenalină,
noradrenalină, ACTH (hormonul adrenocorticotrop), TSH
(tireotropina-hormonul stimulator al tiroidei), GH
(somatotropina sau hormonul de creștere), vasopresina,
fiecare având receptori proprii.
 Triacilglicerol
H2O Triacilglicerol-lipază
Enzimă reglatoare
R1-COOH

Diacilglicerol
H2O
Diacilglicerol-lipază
R2-COOH

Monoacilglicerol
H2O
Monoacilglicerol-lipază
R3-COOH

Glicerol
http://diaglab.vet.cornell.edu/clinpath/
modules/chem/NEFA.html
 Metabolizarea glicerolului

• Glicerolul rezultat din lipoliză:

- nu poate fi utilizat în țesutul adipos deoarece glicerol-kinaza
are activitate mică
- este difuzat în plasmă de unde ajunge la ficat și rinichi care
au glicerol-kinază activă
- în ficat glicerolul este transformat în dihidroxiacetonfosfat,
intermediar glicolitic, în 2 etape:
- fosforilarea, ATP-dependentă →L-glicerol-3-fosfat,
catalizată de glicerol-kinază
- oxidarea L-glicerol-3-fosfat la dihidroxiacetonfosfat,
catalizată de glicerol-3-fosfat dH
Metabolizarea glicerolului

Gluconeogeneză

Dihidroxiacetonfosfat
 Metabolizarea acizilor grași
• Acizii grași rezultați din lipoliză pot fi:
- oxidați total, în proporție mică, pentru a furniza energie
metabolică în țesutul adipos
- reconvertiți în țesutul adipos la acil-SCoA de către acil-SCoA
sintetază și reesterificați cu glicerol-3-fosfat (format prin
glicoliză din glucoză adusă în țesut de către insulină), cu
formarea TAG – astfel în țesutul adipos are loc un ciclu
continuu de lipoliză și reesterificare
- când viteza lipolizei depășește pe cea a esterificării, acizii
grași liberi difuzează în plasmă, unde se leagă de albumine
constituind o sursă de enrgie importantă pentru țesuturi
 Oxidarea acizilor grași
• Acizii grași fiind puternic reduși constituie o sursă importantă
de energie
• Din oxidare se formează:
– NADH și FADH2 care vor fi oxidate în lanțul respirator
– Acetil-CoA care este substrat pentru ciclul Krebs

Degradarea oxidativă completă a unui acid gras până la CO2 și

H2O se desfășoară în 3 etape:
- β-oxidarea
- Ciclul Krebs
- Lanțul respirator
 β-oxidarea acizilor grași
(Spirala Lynen)
• Este calea principală de catabolizare a acizilor grași
• Are loc în mitocondrie
• Are loc cu participarea O2
1. Activarea acizilor grași
Pentru a fi degradați, acizii grași trebuie acivați
Activarea are loc în citoplasmă sub acțiunea acil-CoA sintetaza

Acil-CoA sintetază
R-COOH + ATP + CoA-SH R-CO~SCoA + AMP + PPa
pirofosfataza

2Pa
Activarea acizilor grași se face în două etape:

1. Se formează acil adenilat, o anhidridă mixtă care rezultă frecvent

în reacțiile biochimice de activare a grupărilor carboxil:
R-COOH + ATP ↔ R-CO~AMP + PPa
acid gras acil-adenilat
2. Se eliberează AMP și se formează acil~SCoA:
R-CO~AMP + CoA-SH ↔ R-CO~SCoA + AMP
acil-adenilat acil~SCoA
Activarea acizilor grași are loc în citoplasmă iar oxidarea acizilor are
loc în mitocondrie
Membrana internă mitocondrială este impermeabilă pt. CoA-SH, deci
acil-CoA cu lanț lung nu poate difuza prin membrană.
Aceasta se face cu ajutorul carnitinei care formează esteri cu acizii
grași care trec prin membrana lipoproteică
 Deficiențe ale transportului acizilor grași

• Anomaliile se referă fie la carnitină fie la carnitin-acil

transferaza (CAT)
• Simptomele deficienței de carnitină: hipoglicemia,
 Etapele β-oxidării

• Presupune clivarea succesivă a unităților

formate din câte 2 atomi de carbon (acetil-
CoA), începând de la capătul carboxi terminal
al moleculelor de acil-CoA.

• Clivarea se produce între atomii de carbon2 (α)

și C3 (β) de unde și numele de β-oxidare
β-oxidarea unui derivat acil-CoA cuprinde o secvență de patru
reacții catalizate de patru enzimecare acționează concertat a.î.
intermediarii β-oxidării nu se acumulează
1. Acil-CoA dehidrogenaza are drept coenzimă FAD, catalizează
transformarea:
acil-CoA → ∆2-trans-enoil-CoA
Produsul reacției este izomerul trans cu o legătură dublă între C2 și C3
2. Enoil-CoA hidrataza catalizează transformarea:
∆2-trans-enoil-CoA → L (+)-3-hidroxi-acil-CoA
3. β-hidroxi-acil-CoA dehidrogenaza are drept coenzimă NAD+,
catalizează transformarea:
L (+)-3-hidroxi-acil-CoA → 3-ceto-acil-CoA
4. β-ceto-acil-CoA tiolaza, catalizează clivarea în prezența CoA-SH a
unei molecule de acetil-SCoA de la capătul carboxi terminal al 3-
ceto-acil-CoA
1. Acil-CoA dehidrogenaza are drept coenzimă FAD,
catalizează transformarea:
acil-CoA → ∆2-trans-enoil-CoA

Produsul reacției este izomerul trans cu o legătură

dublă între C2 și C3
2. Enoil-CoA hidrataza catalizează transformarea:

∆2-trans-enoil-CoA → L (+)-3-hidroxi-acil-CoA
3. β-hidroxi-acil-CoA dehidrogenaza are drept
coenzimă NAD+, catalizează transformarea:

L (+)-3-hidroxi-acil-CoA → 3-ceto-acil-CoA
4. β-ceto-acil-CoA tiolaza, catalizează clivarea în prezența
CoA-SH a unei molecule de acetil-SCoA de la capătul
carboxi terminal al 3-ceto-acil-CoA
 Bilanțul energetic al oxidării complete
al acidului palmitic
• Palmitoil-CoA (16 atomi de carbon) este degradat în totalitate
la acetil-CoA prin repetarea ciclului β-oxidativ de 7 ori:
CH3-(CH2)14-CO-SCoA + 7FAD + 7NAD+ + 7H2O + 7CoA-SH →
8CH3-CO-SCoA + 7FADH2 + 7(NADH+H+)
Prin transportul protonilor și electronilor în lanțul respirator se
formează 35 moli de ATP
Acetil CoA formată prin β-oxidarea palmitoil-CoA se oxidează în
ciclul Krebs cuplat cu lanțul respirator și generează 96 moli de
ATP. Deci, bilanțul energetic al arderii acidului palmitic este de
131 moli de ATP. Pentru activarea acidului palmitic s-au utilizat
2 moli ATP, rezultă că beneficiul net al arderii este de 129 moli
 β-oxidarea acizilor grași nesaturați

• O fracție importantă a acizilor grași din grăsimile animale o

reprezintă acizii nesaturați: acidul oleic, acidul linoleic, acidul
linolenic
• Degradarea lor se realizează cu aceleași enzime implicate în
secvența β-oxidativă, cu unele particularități determinate de
poziția dublei legături și de izomeria geometrică
• Acizii grași de natură biologică se află în configurație cis iar
intermediarii nesaturați de tip enoil-CoA au configurație trans
• Oxidarea acidului oleic (C18), activat la oleil-CoA, până la 9
molecule de acetil-CoA, necesită o treaptă enzimatică
suplimentară față de acidul gras saturat corespunzător (C 18),
catalizată de enoil-CoA-izomerază, și presupune formarea a 7
FADH2, nu 8 molecule ca în cazul acidului saturat.
 Corpii cetonici
• Se sintetizează în mitocondriile hepatocitelor când
concentrația acizilor grași din sânge este mare (inaniție, dietă
bogată în grăsimi, diabet insulino-dependent)
• Acetil CoA, obținută în procesul de β-oxidare, în mitocondriile
hepatocitelor, este utilizată:
– În ciclul Krebs
– Transformată în mitocondriile hepatocitelor în acetoacetat sau D-β-
hidroxibutirat. Acești compuși împreună cu acetona formează corpii
cetonici
Corpii cetonici sunt substrate energetice preferate de inimă,
mușchi scheletici, rinichi.
Corpii cetonici sunt echivalenții solubili în apă ai acizilor grași
 STRUCTURA CORPILOR CETONICI

CH3 C CH2 COOH CH3 HC CH2 COOH

O OH
Acid acetoacetic Acid D-β-hidroxibutiric

C
CH3 CH3

Acetonă
 GLUCOZĂ Mitocondrie
Mitocondrie
ACIZI GRAȘI β-hidroxibutirat Citosol
AMINOACIZI β-hidroxibutirat
Acetoacetat
Acetoacetat
HMG-CoA
HMG-CoA
Acetoacetil-CoA
Acetoacetil-CoA
ACETIL-CoA
ACETIL-CoA Ciclul
Ciclul
Krebs
Krebs
ATP
ATP

Relația dintre sinteza corpilor Acetil CoA

cetonici și metabolizarea
acizilor grași, hidraților de Acetoacetil-CoA Malonil-CoA
carbon și aminoacizilor în
hepatocit (Mohora, 2008) HMG-CoA ACIZI GRAȘI

COLESTEROL HMG-CoA : β-hidroxi-β-

metilglutaril-CoA
 Oxidarea corpilor cetonici

• Ficatul nu este capabil să metabolizeze acetoacetatul

deoarece nu-l poate activa
• Acetoacetatul trece în sânge de unde este preluat de
țesuturile extrahepatice și activat
• Degradarea acetoacetatului are loc în două etape:
– Activarea acetoacetatului cu succinil-CoA în prezența succinil-CoA-
acetoacetil-CoA-transferază cu formarea acetoacetil-CoA și eliberarea
succinatului sau
– Acetoacetatul poate fi activat cu acetil-CoA în prezența ATP și
acetoacetil-CoA-sintetază
– Clivarea acetoacetil-CoA cu formarea a două molecule de acetil-CoA
printr-o reacție catalizată de tiolază, în prezența CoA-SH. Cele două
molecule de acetil-CoA vor intra în ciclul acizilor tricarboxilici
 Reglarea cetogenezei
• Aport alimentar normal
– Producția hepatică de acetoacetat și β-hidroxibutirat este minimă iar
concentrația acestor compuși în sânge este foarte mică (≤0,2 mM).
– Concentrațiile normale ale corpilor cetonici în sânge nu depășesc
1mg/24h
– Creșterea corpilor cetonici în sânge peste valorile normale duce la
hipercetonemie și cetonurie
• În inaniție
– Sinteza corpilor cetonici este accelerată, concentrația sanguină crește
până la 3-5 mM. Acesta este un răspuns normal al organismului la
scăderea aportului de glucide cuplată cu mobilizarea acizilor grași
– Prioritatea metabolică a organismului este asigurarea glucozei
necesare pentru creier și alte țesuturi (eritrocite), care sunt
dependente de această sursă de energie
 Reglarea cetogenezei

• Soarta produselor metabolismului acizilor graşi depinde de

fiziologia fiecărui individ. Cetogeneza se produce în ficat şi poate fi
afectată de anumiți factori:
• Controlul eliberării acizilor graşi din ţesutul adipos afectează în mod
direct cetogeneza din ficat. Aceasta este reglarea prin concentraţia
de substrat.
• Din momentul în care grăsimile intră în ficat au două posibilități de
acțiune: oxidarea sau reesterificarea. Pot fi activate ca acil-CoA şi
oxidate sau esterificate cu glicerol pentru a forma triacilglicerolii.
Dacă ficatul are suficient glicerol-3-fosfat, majoritatea grasimilor vor
fi direcţionate în producţia de triacilgliceroli.
• Acetil-CoA obţinută prin oxidarea grăsimilor poate fi complet
oxidată în Ciclul KREBS. Aşadar, dacă cererea de ATP este mare
atunci acetil-CoA este oxidată până la CO2.
 Biosinteza acizilor grași
• GENERALITĂȚI
• Se realizează prin condensarea unităților de câte doi atomi de
carbon, proces reversibil β-oxidării.
• Precursorul reacției de condensare este acetil-CoA
• Acizii grași (AG), sursa preferată de energie pentru miocard, pot
fi sintetizați din glucoza din dietă și anumiți aminoacizi.
• Enzimele care catalizează sinteza AG sunt localizate în citosol și
sunt complet diferite de enzimele mitocondriale care catalizează
degradarea acizilor grași
• Este un proces puternic reductiv ce consumă NADPH+H+ rezultat
din oxidarea glucozei pe calea pentozofosfaților
• Energia necesară sintezei AG (ATP) rezultă din arderea resturilor
de acetil-SCoA provenită de la glucoză
 COMPARAȚIE ÎNTRE SINTEZA ACIZILOR GRAȘI ȘI
β-OXIDAREA ACESTORA
Biosinteza acizilor grași β-oxidarea
LOCALIZARE
CITOSOL MITOCONDRIE
BILANȚ ENERGETIC
ENDERGONIC, REDUCTIV EXERGONIC, OXIDATIV
ENZIME
COMPLEX MULTIENZIMATIC Enzime individuale
Acid gras sintaza
COENZIME
NADPH NAD+
TRANSPORTUL INTERMEDIARILOR
LEGAȚI COVALENT DE GRUPĂRILE SH Coenzima A
ALE Proteinei transportoare de acil
(PTA)
ATOMII DE CARBON utilizați pentru PRODUS FINAL
SINTEZA AG
Acetil-CoA din glicoliză Acetil-CoA
• Sinteza AG se desfășoară în citosol
• Este un proces endergonic și reductiv
• Enzimele pentru sinteza AG în organismele superioare sunt
reunite sub forma unui complex multienzimatic numit acid gras
sintaza
• Atomii de carbon utilizați la sinteza AG sunt furnizați de acetil-
CoA provenită din glucoză pe calea glicolizei până la acid piruvic
urmată de decarboxilarea oxidativă a acestuia
• Donorul unităților de câte doi atomi de carbon în etapa de
elongare este malonil-PTA. În reacția de elongare se eliberează
CO2
• Elongarea se oprește la acidul palmitic (C16)
• Elongarea acidului palmitic nou format, sau a unor AG endogeni
sau exogeni și introducerea de legături duble în AG este realizată
de alte sisteme enzimatice
 Biosinteza acidului palmitic
• Are loc în citosol
• Catalizată de acid gras sintaza (AGS)
• Se află în ficat, rinichi, creier, plămân, glanda mamară, țesut
adipos
• Ecuația globală a sintezei acidului palmitic:

8 CH3-CO-S-CoA + 14(NADPH + H+) + 7ATP

Acetil-CoA
CH3-(CH2)14-COOH + 8CoA-SH + 14NADP+ + 7ADP +7Pa + 6H2O
Acid palmitic
 Citratul – transportor de grupări acil din mitocondrie în
citoplasmă

• Deoarece acetil-CoA, care reprezintă materia primă pentru

sinteza de acizi grași, se formează în mitocondrie, aceasta
trebuie să fie transferată în citosol prin membrana
mitocondrială care este impermeabilă pentru acetil-CoA
• Transportul acetil-CoA în mitocondrie este realizat de citrat și
implică următoarele reacții:
– Acetil CoA se condensează cu oxaloacetatul, în mitocondrie, sub
acțiunea citrat sintazei, cu formarea citratului
– Citratul poate intra în ciclul Krebs mitocondrial sau să iasă din
mitocondrie și să facă sinteza acizilor grași
– Când este prezent în cantitate mare în mitocondrie, atunci citratul
trece în citosol unde este scindat la acetil-CoA și oxaloacetat într-o
reacție catalizată de citrat liază
 Malatul, sursă de NADPH pentru sinteza acizilor grași

• Oxaloacetatul format în citosol sub acțiunea citrat liazei trebuie

să se întoarcă în mitocondrie.
• Membrana mitocondrială este impermeabilă pentru
oxaloacetat, acesta este redus la malat sub acțiunea malatdH
care are drept coenzimă NADH
• Malatul are două căi de acțiune
– Trece în mitocondrii și prin dehidrogenare formează oxaloacetatul
– Trece în citosol și suferă decarboxilare reductivă sub acțiunea ”enzimei
malice” cu formare de NADPH necesar pentru sinteza acizilor grași
• Pentru fiecare acetil-CoA transferată din mitocondrie în
citosol se formează un NADPH
• NADPH format sub acțiunea enzimei malice împreună cu cel
din metabolizarea glucozei pe calea pentozofosfaților sunt
echivalenți reducători necesari proceselor reductive din
sinteza acizilor grași
 MITOCONDRIE CITOSOL

Acetil-CoA
Acetil-CoA Citrat Citrat
ATP+CoA-SH
ATP+CoA-SH

Citrat sintaza ADP+P

ADP+Paa
Citrat liaza
Acetil-CoA

Oxaloacetat Oxaloacetat
NADH+H++
NADH+H++
NAD
NAD
++ Malat
dehidrogenaza NAD++

ATP+Paa Malat Malat

NADP++
Piruvat Enzima
carboxiligaza malică NADPH+H++

CO
CO22
ATP+CO22
Piruvat Piruvat

Membrana mitocondrială

Transferul acetil-CoA din mitocondrie în citosol prin

intermediul citratului
 Formarea malonil-CoA etapă reglatoare în sinteza acizilor grași

• Acetil-CoA este un compus care participă la multe reacții

metabolice iar participarea lui la sinteza acizilor grași are loc în
anumite condiții
• Acetil-CoA necesită CO2 sub formă de bicarbonat (HCO3-)
pentru a forma malonil-CoA
• Este o reacție ireversibilă catalizată de acetil-CoA carboxiligază
și reprezintă etapa de inițiere și control în sinteza acizilor grași:
ATP ADP+Pa
CH3-CO-SCoA + HCO3- - OOC-CH -CO-SCoA
2
Acetil-CoA acetil-CoA carboxiligază Malonil-CoA

Viteza de reglare a enzimei în ficat este reglată de starea de

nutriție: la consum de glucide – enzima este sintetizată, la
foame sau dietă bogată în grăsimi, enzima este sistată
 Acid gras sintaza

• Procesul de sinteză a acidului palmitic din acetil-CoA, malonil-

CoA și NADPH este catalizat de acid gras sintaza – complex
multienzimatic care acționează cu eficiență catalitică maximă
• Complexul este un dimer de 500 kDa care prezintă grupări –
SH de care se prind intermediarii metabolici
• Grupările SH sunt date de:
– Cys din lanțul polipeptidic, la care se atașează resturi acetil în faza de
inițiere și resturi acil cu 4-14 resturi, în faza de elongare
– Fosfopanteteină (derivată de la acidul pantotenic), denumită proteină
transportoare de acil (PTA sau ACP), la gruparea tiol se atașează restul
malonil, acil, β-cetoacil, β-hidroxiacil, enoil
Cei doi monomeri ai enzimei sunt poziționați ”cap-coadă”
astfel încât se produc simultan două lanțuri acil
Acidul palmitic este precursorul altor acizi grași

• Din acidul palmitic sau alți acizi exogeni se pot sintetiza toți
acizii grași de care are nevoie organismul cu excepția acizilor
grași polinesaturați esențiali – acidul linoleic și acidul linolenic
• Acidul palmitic sintetizat de novo poate fi transformat prin
elongare, desaturare sau hidroxilare, sub acțiunea unor
sisteme enzimatice diferite, cu diferite localizări:
- Elongarea și desaturarea AG – reticulul endoplasmatic

Acizii grași esențiali sunt necesari pentru sinteza fosfolipidelor și

a esterilor colesterolului care intră în structura membranelor
celulare. Acidul linoleic este precursor pentru sinteza acidului
arahidonic
 Reglarea metabolismului acizilor grași
• Sinteza și degradarea acizilor grași sunt astfel reglate încât să nu
fie simultan activate.
• Sinteza de acizi grași și colesterol utilizează acetil-CoA de natură
glucidică iar sinteza de corpi cetonici folosește acetil-CoA de
natură lipidică
• În inaniție și diabet (raport insulină/glucagon mic)
Concentrația AG în sânge este mare, aceștia sunt preluați de ficat și
oxidați în mitocondrii și formare de corpi cetonici
• Aport de glucide (raport insulină/glucagon mare)
Glucidele sunt utilizate în metabolismul hepatic deoarece insulina
scade eliberarea glucozei în sânge, intensificând (prin stimularea
glicolizei) utilizarea glucozei în celulă în scopul sintezei de acizi
grași
 Biosinteza triacilglicerolilor (TAG)
• Pentru a fi transportați la țesuturi și depozitați, AG sunt
transformați în TAG prin acilarea celor trei grupări OH- ale
glicerolului
• Acizii grași sunt activați în citosol, într-un proces ATP
-dependent și sub acțiunea acil-CoA sintetază
CoA-SH
R COOH R CO-SCoA

ATP AMP + PPa

• În organismul uman există două căi pentru sinteza TAG:
- calea monoacilglicerolului
- calea glicerol-3-fosfatului
Calea monoacilglicerolului

- funcționează în eritrocite
- resinteza TAG din produșii de digestie, absorbiți din intestin
- din TAG alimentare sub acțiunea lipazei pancreatice se
formează 2-monoacilglicerol și acizi grași
- acizii grași sunt activați și în enterocit se resintetizează TAG și
DAG
- TAG sunt înglobați de chilomicroni și prin sistemul limfatic
ajung în sânge
Calea de esterificare a glicerol-3-fosfatului

- este calea de sinteză a TAG în aproape toate celelalte

țesuturi ale organismului
- glicerol-3-fosfatul se obține prin reducerea dihidroxiaceton-
fosfatului rezultat în glicoliză fie din glicerol prin fosforilare
directă în prezență de ATP
- TAG se obțin prin acilarea primei grupări OH, de obicei, cu
un acid gras saturat, urmat de a doua acilare la gruparea OH
din poziția 2 cu un acid gras nesaturat
- a treia acilare se obține după ce o fosfatază îndepărtează
gruparea fosfat; acidul introdus poate fi saturat sau nesaturat
 Sinteza TAG

În ficat
• Capacitatea ficatului de a sintetiza TAG este mare
• Ficatul nu este organ de depozitare a TAG
• După sinteză, TAG sunt încorporați, împreună cu alte lipide și
proteine, în VLDL și apoi secretați în plasmă, fiind sursă de AG
pentru țesuturile extrahepatice

În țesutul adipos
• Sinteza TAG în țesutul adipos (lipogeneza) reprezintă
modalitatea de stocare a exesului caloric, lipidic sau glucidic al
organismului
• Lipogeneza este dependentă de glicemie și insulinemie
 Metabolismul colesterolului

• Colesterolul este principalul steroid din organismele animale

• Intră în constituția membranelor celulare și al lipoproteinelor
plasmatice
• Se găsește în creier, ficat, gonade, lipoproteinele plasmatice
• Organismul uman conține aprox. 140 g colesterol din care 8 g
este prezent în plasmă (în principal LDL)
• Balanța colesterolului arată că aprox. 1-2 g sunt sintetizate
zilnic, din care 1g prin sinteză endogenă și restul prin aport
alimentar (dietă obișnuită – 0,6 g colesterol zilnic)
 Biosinteza colesterolului
• Aproape toate țesuturile sunt dotate cu echipament enzimatic necesar sintezei
de colesterol
• Cantitatea cea mai mare se produce în citoplasma celulelor hepatice și
intestinale
• Materia primă pentru sinteza colesterolului este acetil-CoA
• Calea pentru sinteza colesterolului poate fi sintetizată astfel:

Acetil-CoA → Mevalonat → Izopentenil-PP → Scualen → COLESTEROL

C2 C6 C5 C30 C27

1. Formarea β-hidroxi-β-metil-glutaril-CoA din acetil-CoA și formarea de

mevalonat
2. Transformarea mevalonatului în izopren biologic activ
3. Condensarea a 6 unități izoprenice cu formarea unei hidrocarburi – scualen
4. Ciclizarea scualenului cu formarea lanosterolului
5. Transformarea lanosterolului în colesterol
 Catabolismul colesterolului

• Nucleul tetraciclic al colesterolului nu poate fi degradat de

organism, el fiind eliminat ca atare.
• Transformarea colesterolului în acizi biliari este calea cea mai
importantă de catabolizare a colesterolului.
• Sistemul enzimatic implicat în sinteza acizilor biliari primari –
colic și chenodezoxicolic – este localizat în hepatocite
• Viteza de sinteză a acizilor biliari depinde de activitatea enzimei
colesterol-7α-hidroxilază care catalizează reacția de formare a
compusului intermediar 7α-hidroxicolesterol
• Acizii biliari pot forma săruri cu diverși cationi, în anumite
condiții de pH și în funcție de constanta lor de ionizare
• Deoarece bila este un lichid alcalin acești compuși se găsesc sub
formă de săruri (săruri biliare).
• Acizi biliari = săruri biliare