Sunteți pe pagina 1din 23

Jurământul hipocratic

 Boala, acest dezechilibru biologic, a apărut


odată cu omul şi tot de atunci există
încercările, pentru vindecarea bolii.
 Oamenii s-au străduit să se lecuiască
singuri, apoi s-au ajutat unii pe alţii, iar
mai târziu au apelat la cei ce păreau să fie
mai pricepuţi.
 Coborând de pe soclul de exponat al
voinţei supranaturale, medicul devine un
„cetăţean" care exercită o profesiune
socială, responsabil pentru actele sale,
implicit cele profesionale.
 Un text străvechi indian recomandă
medicului următoarele: „...ţinuta
exterioară să fie modestă, cu
dispoziţie bună, curată şi lipsită de
viclenie; să se poarte politicos, în
timpul vorbirii să fie prietenos cu
toţi..."
Ayur-Veda, cartea hinduşilor despre
„ştiinţa vieţii"
 Fixează preceptele despre îndatoririle
medicilor în felul următor: „Voi da
îngrijirile mele celui sărac şi nu voi
pretinde niciodată o răsplată mai mare
decât cea cuvenită pentru osteneala mea.
Primit în interiorul caselor, ochii mei nu
vor vedea ce se petrece acolo, limba mea
nu va da pe faţă tainele ce îmi vor fi
încredinţate, iar îndeletnicirea mea nu va
servi la coruperea moravurilor ori la
favorizarea crimei".
Ayur-Veda, cartea hinduşilor despre
„ştiinţa vieţii"

 Într-oformulare sintetică, legământul


medicului hindus cuprinde obligaţia
umanitară de a trata pe cei săraci,
obligaţia de echitate a onorariului în
raport cu tratamentul şi osteneala
dată, obligaţia de păstrare a secretului
profesional, de puritate, moralitate şi
refuzul da a servi interese criminale.
 Medicina şi deontologia medicală îi vor
datora lui Hipocrate acel singular moment
al demnităţii şi responsabilităţii, al
dragostei de oameni şi dăruire
profesională, moment intrat în nemurire.
 Jurământul şi-a păstrat valoarea morală şi

forţa educativă, decurgând „dintr-o


enormă experienţă umană şi profesională.
De aceea contactul cu acest text
reprezintă oricând un prilej de înălţare
sufletească şi delectare intelectuală".
Jurământul lui Hipocrate
 Spre onoarea lor, medicii hipocratici au
elaborat şi s-au călăuzit după principiul că sunt
datori să acorde cu egală solicitudine asistenţă
medicală atât oamenilor liberi, cât şi sclavilor!
 Şi, să nu uităm că aceasta se petrecea într-o

etapă istorică în care sclavul era considerat de


reglementarea juridică a societăţii un simplu
obiect asimilat vitelor de muncă ale
gospodăriei unui proprietar.
Jurământul lui Hipocrate

 Legământul, actul solemn, de aderare la


preceptele etice ale profesiunii şi de
asumare a obligaţiei de a le respecta a
constituit un mijloc de întărire a
responsabilităţii profesionale, un temei
pentru tragerea la răspundere (pe plan
moral, bineînţeles) a celor care au încălcat
normele profesionale.
www.umf.ro
Versiunea actuală - Asociaţia Medicală Mondială, în
cadrul Declaraţiei de la Geneva din anul 1975
„Odată admis printre membrii profesiunii de medic:

 Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în


slujba umanităţii;
 Voi păstra profesorilor mei respectul şi
recunoştinţa care le sunt datorate;
 Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi
demnitate;
 Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine
obligaţie sacră;
 Voi păstra secretele încredinţate de
pacienţi chiar şi după decesul lor;
 Voi menţine prin toate mijloacele
onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de
medic;
 Colegii mei vor fi fraţii mei;
 Nu voi îngădui să se interpună între
datoria mea şi pacient consideraţii de
naţionalitate, rasă, religie, partid sau
stare socială;
 Voi păstra respectul deplin pentru viaţa
umană de la începuturile sale, chiar sub
ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele
mele medicale contrar legilor umanităţii;
 Fac acest jurământ solemn, liber, pe
onoare !”
Jurământul lui Hipocrate
 Multe dintre aceste norme stabilite
prin legăminte profesionale au trecut
cu timpul în sfera reglementării
legislative.
 Nici unui fel de profesiune omenească

nu i-a fost dat să cunoască de-a


lungul istoriei legăminte profesionale
de o asemenea elevaţie etică cum a
avut medicina.
Jurământul lui Hipocrate
 Stipulareaobligaţiei de devotament
faţă de bolnav, de exercitare a
profesiunii în slujba interesului
acestuia, al sănătăţii şi al vieţii
constituie un nucleu central al
Jurământului, prevederea care dă
profesiunii medicale înţeleasă în
această viziune, nobleţe şi umanism.
 Orice măsură organizatorică, ca şi cea mai
bună pregătire profesională, nu-şi pot
atinge în mod integral scopul dacă nu sunt
însoţite de o atitudine moral - psihologică
adecvată faţă de obligaţiile profesionale.
 Psihologia şi mai ales etica medicală sunt

singurele în măsură să dea conştiinţă


profesională deplină asupra rolului
medicului în societate, rol în care se
încadrează cu precădere atitudinea faţă de
bolnav.
 Trebuie să veghem să nu „pierdem în uman
ceea ce câştigăm în tehnică", să evităm
„fragmentarea încrederii bolnavului în
medic" prin hiperspecializarea şi
tehnicizarea unui domeniu care implică
prin excelenţă relaţii interumane directe.
 Medicul care risipeşte o angoasă, care dă
încredere şi readuce optimismul unui
bolnav, contribuie la realizarea
umanismului în domeniul medical.
 În epoca tehnologiei, medicul trebuie să
ştie să rămână întâi om.
O imagine pozitivă a medicinei
dentare în societate oferă premisele
unei relaţii medic - pacient de calitate
şi este imperativă conştientizarea
faptului că fiecare medic dentist
contribuie la formarea acestei imagini.

 Este
o responsabilitate care trebuie
asumată.
 Se poate spune că de fapt medicul
(dentist) este un prestator de servicii,
iar pacientul un consumator.

 Datoria medicului (dentist), fie că se


consideră mai mult prestator de
servicii, fie că se consideră mai mult
medic, rămâne de a servi interesele
pacientului.
De la termenul clasic de „pacienţi” la
„consumatori” de servicii medicale
Modificarea comportamentului lor:
 doresc să aibă o poziţie egală cu cea a

profesioniştilor din sistem, să fie consultaţi la


luarea deciziilor care îi afecteză
 doresc să aibă deplină libertate de alegere
 doresc să nu mai fie reprezentaţi de alţii, ci să

aibă reprezentanţi proprii


 sunt preocupaţi de calitatea serviciilor medicale
 sunt preocupaţi de costurile serviciilor medicale
 Furnizorii de servicii medicale sunt în număr
foarte mare, deosebit de diverşi şi complexi,
pacientul îşi depăşeşte „clişeul” cu care eram
obişnuiţi, având ipostaze diferite:

 persoană bolnavă şi dependentă,


 persoană care îşi autoadministrază ceea ce are
nevoie,
 persoană care solicită şi primeşte sfaturi.
 Diversificarea extremă a serviciilor medicale
oferite face ca acum să apeleze la ele atât:

 pacienţi cu o stare de sănătate bună, care solicită


servicii preventive sau de consiliere,
 cât şi unii care au deja o anumită invaliditate sau
chiar cei aflaţi într-un stadiu terminal de boală.
 Trecând la etica aplicată, specifică
unei anumite profesiuni, trebuie să
amintim următoarele concepte:
 deontologia,
 codurile de comportament,
 codurile deontologice.
 Deontologia desemnează reguli, datorii,
obligaţii, stabileşte ceea ce trebuie făcut.
 Codurile de comportament sunt specifice
profesiunilor liberale. Ele cuprind
ansamblul îndatoririlor legate de
exercitarea unei profesiuni.
 Codurile deontologice sunt rezultatul
unui consens al majorităţii membrilor
unui grup profesional. Ele asigură un
standard de calitate al profesiei
respective.